Prețuri record la energie și explicații din filmele cu proști în Norvegia, care (dupa Rusia) este cel mai mare exportator de gaze din Europa

Duminică, în centrul Norvegiei a fost înregistrat un preț record al energiei. În imagine sunt stâlpi ale liniilor de electricitate din Norvegia.

În centrul Norvegiei, de-a lungul ultimului an, au fost înregistrat prețuri la electricitate cu mult sub cele din sudul țării, însă în acest weekend a fost înregistrat un record în ceea ce privește prețul la energie.

Recordul de preț maxim al energiei în weekend pentru centrul Norvegiei, a fost doborât duminică. În timpul zilei, s-a înregistrat un preț mediu de 2,71 coroane pe kilowatt oră, inclusiv TVA, taxe și chiria rețelei, informează Europower.

În ultimele 18 luni, părțile centrale și nordice ale țării au reușit să evite ca recordurile de preț să fie spulberate săptămânal și lunar, spre deosebire de cele de sud.

Cu toate acestea, prețurile au început recent să crească în zonele de nord și centru ale Norvegiei, în aceste zone înregistrându-se niveluri de preț similare cu cele din restul țării.

Temperaturile mai scăzute decât cele obișnuite au contribuit la creșterea prețurilor la energie în Norvegia. Temperatura medie în țările nordice este cu aproximativ 2,5 grade mai mică decât ar fi normal pentru această perioadă a anului.

Acest lucru a dus la creșterea numărului de persoane care își încălzesc locuințele și consumă mai multă energie, fapt care a dus la creșterea prețurilor.

Se preconizează că valul de frig din decembrie va contribui la creșterea prețurilor la energie pe tot parcursul lunii decembrie, față de cele înregistrate în noiembrie și octombrie.

În aceste două luni, prețurile au fost mai mici datorită faptului că rezervoarele hidroelectrice norvegiene au fost realimentate iar temperaturile au fost mai ridicate decât media, prin urmare consumatorii au folosit mai puțină energie.

Vorbim despre recorduri in decembrie dar nici preturile din toamna n-au fost mici. Iata ce putem citi in articolul din septembrie https://www.lifeinnorway.net/why-is-electricity-so-expensive-in-norway-right-now/

Explicație: De ce este energia electrică atât de scumpă în Norvegia chiar în acest moment?

Publicat pe 05 Septembrie 2022, de Life in Norway

Dacă locuiți în Norvegia, nu se poate să nu fi observat în ultima vreme prețurile ridicate la electricitate. Iată care este cauza creșterii vertiginoase a prețurilor într-o țară atât de obișnuită cu energia electrică ieftină.

Norvegia a fost lovită de prețuri record la electricitate în ultimele luni. Plata facturilor este o luptă pentru unele familii, iar o serie de fabrici au fost nevoite să oprească producția din cauza costurilor prea mari.

În timp ce un kilowatt-oră de electricitate costa în medie 0,61 NOK în februarie 2021 (0,06 USD), în august 2022 a crescut la 5,43 NOK (0,55 USD). Aceasta înseamnă o creștere de aproape zece ori mai mare.

Da, costul de trai este ridicat în Norvegia, însă prețul la energia electrică a fost întotdeauna o excepție. Așadar, ce se întâmplă? De ce sunt prețurile atât de mari? Acestea sunt întrebările la care vom încerca să dăm un răspuns în acest articol.

Mai întâi vă vom oferi un mic context despre prețurile energiei electrice în Norvegia, precum și ceva despre obiceiurile de consum. Apoi, vom aprofunda motivele pentru care prețurile au fost atât de anormal de ridicate în ultima vreme.

Cândva, energia electrică era ieftină

În general, Norvegia a avut prețuri relativ scăzute la energia electrică până de curând. Au existat câteva vârfuri ici și colo (2003 a fost un an excepțional), însă, de regulă, energia electrică în Norvegia a fost ieftină.

Acest lucru se explică prin faptul că, din punct de vedere istoric, energia electrică din țară a fost abundentă și a provenit aproape în întregime din energia hidroelectrică. Alte surse sunt energia eoliană și centralele termice, dar ponderea lor este relativ minusculă.

Pentru că electricitatea a fost atât de ieftină, economisirea energiei nu a fost întotdeauna o prioritate absolută. Dacă ați vizitat vreodată țara, poate că ați observat înclinația norvegienilor de a lăsa luminile aprinse chiar și atunci când nu mai este nimeni în cameră.

Luminile lăsate aprinse noaptea într-o casă goală sunt o priveliște obișnuită în Norvegia. Fotografie: Vidar Nordli-Mathisen / Unsplash.

Poveștile despre risipe și mai mari sunt cele despre căzile cu apă caldă din cabanele de la munte lăsate în permanență pornite, ‘în caz că’ proprietarul lor ar fi avut chef de o baie neplanificată. Cât de frecvente sunt astfel de situații este o presupunere a fiecăruia, dar cert este că prețurile scăzute înregistrate de-a lungul timpului au încurajat – sau cel puțin au permis – consumul neîngrădit.

Încălzirea electrică

Consumul ridicat de energie electrică în Norvegia nu se datorează doar prețurilor scăzute, ci și faptului că țara are o climă rece și că majoritatea locuințelor sunt încălzite cu energie electrică.

Sobele pe lemne sunt destul de frecvente, iar încălzirea centralizată este o opțiune în unele zone urbane, dar, în general, în Norvegia, casele sunt încălzite cu energie electrică, cel puțin parțial.

În ultimii 15-20 de ani, pompele de căldură eficiente din punct de vedere energetic au câștigat rapid în popularitate. Acestea sunt, în esență, aparate de aer condiționat care funcționează în sens invers și sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic decât încălzitoarele electrice tradiționale.

Cu toate acestea, în ciuda îmbunătățirilor în materie de eficiență, încălzirea electrică înseamnă că vremea rece va provoca vârfuri de cerere, fapt care, la rândul său, va face ca prețurile să crească vertiginos.

Mai puține ploi în sud

Anul 2022 a fost caracterizat de ploi mai puține decât de obicei în partea sudică a Norvegiei și mult mai multe în partea de nord – în esență, în toată zona de la nord de Trondheim.

Energia hidroelectrică (de obicei) furnizează energie electrică la costuri reduse în Norvegia.

Mai puține ploi înseamnă că rezervoarele hidroenergetice nu sunt la fel de pline, asta însemnând prețuri mari la electricitate.

Această situație presupune că, în timp ce unele centrale electrice din sud produc mai puțin, acestea obțin profituri uriașe, deoarece prețurile sunt foarte mari – iar costurile lor rămân neschimbate. Între timp, în unele părți din centrul și nordul Norvegiei, unele centrale electrice funcționează în pierdere.

De ce nu pot centralele electrice din nord să trimită energie electrică în sud, vă întrebați? Din cauza faptului că rețeaua de transport nu este la înălțimea sarcinii. Pur și simplu nu există suficientă capacitate de transport nord-sud.

Există planuri de remediere a acestei situații, dar ne putem aștepta să treacă mai mulți ani până când liniile reale vor fi construite și puse în funcțiune.

Noi conexiuni între Regatul Unit și Germania

Dacă urmăriți dezbaterile legate de situația prețurilor energiei electrice din Norvegia, este aproape imposibil să nu fi auzit de noile cabluri submarine care leagă Norvegia de Regatul Unit și Germania.

Norvegia avea deja 15 conexiuni internaționale înainte ca aceste două cabluri să intre în funcțiune în 2021. Dar realitatea este că prețurile au început să crească vertiginos încă din decembrie, la doar câteva luni după ce cablurile au început să fie operaționale.

Pentru mulți oameni, concluzia a fost clară: noile cabluri sunt de vină pentru creșterea prețurilor.

Acest punct de vedere nu este în întregime greșit. Diverse analize efectuate în ultimele luni arată că cele două cabluri noi sunt responsabile pentru aproximativ 10-25% din creșterea recentă a prețurilor.

Modul exact în care funcționează acest lucru este destul de complex, dar, în esență, cablurile fac posibil exportul. Acest lucru înseamnă că, atunci când prețul energiei electrice este mai mare în Regatul Unit sau în Germania decât în Norvegia, energia electrică se va îndrepta către aceste două țări prin intermediul noilor cabluri – ceea ce, la rândul său, va duce la creșterea prețurilor în Norvegia.

„Tăierea cablurilor”

Legătura dintre prețurile mai mari și exportul de energie electrică, a făcut din ‘tăiați cablurile’ un fel de slogan pentru cei care s-au săturat de facturile tot mai mari. Problema cu această idee este că vine cu propriile sale dezavantaje.

Chiar și într-un an în care Norvegia este un exportator net de energie electrică, există perioade de consum ridicat (în mod normal, iarna) în care se bazează pe importurile din străinătate. Pentru a avea energia necesară pentru a face față acestor vârfuri de cerere fără a avea acces la importuri, Norvegia ar trebui să construiască un număr mare de noi centrale electrice.

Probleme cu energia eoliană

Norvegia este cunoscută pentru priveliștile sale mărețe și pentru coasta sa accidentată. Multiplele parcuri eoliene apărute în anii 2010 nu au fost bine primite de o parte a populației.

Deși majoritatea norvegienilor sunt în favoarea energiei eoliene, conform sondajelor, acest sprijin a scăzut în ultimul deceniu. Iar oponenții par mai pasionați decât susținătorii.

Acest lucru înseamnă că înființarea de noi parcuri eoliene a devenit un fel de cartof fierbinte din punct de vedere politic. Din acest motiv, niciun proiect nou nu a mai fost pus în mișcare din anul 2019.

Citește mai mult: NorthWind: Un nou centru de cercetare în domeniul energiei eoliene pentru Norvegia

Acest lucru a creat un deficit pe partea de aprovizionare care nu ajută la situația actuală. Recent, criza prețurilor la energie a convins guvernul să revizuiască actualul moratoriu privind energia eoliană.

Piața energiei din UE

Acum este momentul să spunem câteva cuvinte despre piața europeană a energiei. Am explicat deja modul în care energia electrică circulă liber și automat din zonele în care costă mai puțin în cele în care costă mai mult.

Acest lucru se întâmplă și dincolo de granițe, în interiorul Europei. Sistemul care decide cât costă energia electrică într-o anumită zonă este prea complex pentru a fi explicat în detaliu în acest articol.

Pe scurt: prețurile se modifică din oră în oră și sunt stabilite cu 24 de ore înainte, prin intermediul unui proces de licitație. Un alt detaliu important este că, în sistemul actual, acestea devin efectiv legate de prețurile gazelor naturale.

Iar asta înseamnă că, dacă gazele naturale sunt mai scumpe, energia electrică va fi mai scumpă. Se pare că prețul gazelor naturale a crescut brusc în ultimele luni.

De ce sunt atât de mari prețurile la gazele naturale

Iată câteva dintre motivele pentru care gazele naturale sunt atât de scumpe în acest moment.

Recuperarea din Covid

Pandemia de Covid-19 a provocat perturbări ale cererii și ale lanțurilor de aprovizionare. În timpul blocajului inițial, prețurile energiei, inclusiv ale gazului, au fost scăzute din cauza unei cereri foarte reduse.

Când economia a repornit, susținută de guverne prin pachete masive de stimulare, prețurile la gaze au crescut treptat. Un vârf a fost atins în decembrie 2021, din cauza scăderii temperaturilor, a unei perioade în care producția de energie regenerabilă a fost mai mică și a creșterii cererii de gaze naturale la nivel mondial.

Războiul din Ucraina

Maximul prețurilor din decembrie 2021 a fost în cele din urmă eclipsat de creșterile ulterioare, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. Deoarece cea mai mare parte (40%) din gazele naturale din Europa provin din Rusia, incertitudinea provocată de război a dus la creșterea prețurilor.

Încă din luna martie, UE a început să facă planuri pentru a se debarasa de gazele naturale rusești. Aceste planuri includ creșterea ritmului de tranziție către surse de energie regenerabilă, precum și măsuri de conservare a energiei.

Instalația de GNL Melkøya, din Hammerfest.

La începutul lunii septembrie, Rusia a suspendat pe termen nedefinit livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1. Acest lucru a provocat din nou panică pe piețele energetice.

Norvegia nu e în măsură să se plângă

Prețurile sunt foarte mari, iar vremurile sunt grele pentru consumatori. Dar, în ansamblu, Norvegia se află într-o poziție bună.

Vă amintiți când am spus că Rusia va fi cel mai mare furnizor de gaze naturale al UE în 2021? Al doilea ca mărime este Norvegia.

Exporturile de gaze naturale generează venituri enorme pentru guvernul norvegian, iar companiile energetice, așa cum am menționat anterior, încasează sume record. Acest lucru, desigur, vine cu prețul unor familii care se luptă să își plătească facturile.

Totuși, din moment ce veniturile din petrol și gaze sunt în creștere, Norvegia își poate permite să sprijine familiile.

Guvernul a lansat o schemă de sprijin pentru facturile de electricitate, care acoperă 80% din partea din prețul energiei electrice care depășește 0,70 NOK pe kWh. Din octombrie până în decembrie anul acesta, acest procent va crește la 90%.

Comentariu saccsiv:

Guvernul norvegian zice ca sprijina, dar nu stiu cat de real este acest sprijin din moment ce tot din articol aflam ca „plata facturilor este o luptă pentru unele familii, iar o serie de fabrici au fost nevoite să oprească producția din cauza costurilor prea mari”.

Va dati seama in ce hal de lume am ajuns sa traim daca intr-o tara precum Norvegia guvernul trebuie sa sprijine, dar chiar si asa plata facturilor a ajuns o lupta iar fabricile se inchid? In Norvegia deci, cel mai mare exportator de gaze din Europa, dupa Rusia…

Si ce explicatii din filmele cu prosti. Cica, e frig si daca e frig cresc preturile. Pai e Norvegia, nebunilor! Pe la voi trece Cercul Polar Arctic. Pana acum unde erati? Anii trecuti va invecinati cu Grecia?

Apoi, cica, nu ne pot explica intr-un articol, dar trebuie sa bagam la cap ca explozia preturilor mai are un motiv, cum ca pietele si legaturile si bla bla bla.

De fapt, raspunsul este simplu, doar ca nu vor sa-l zica. Poti sa tot ai gaz ca tot degeaba. Pot sa ai si petrol si rauri si hidrocentrale si carbune, poti sa ai orice. Degeaba. Cand papusarii au apasat butoanele crizei, atunci criza este, caci preturile le fac stapanii burselor:

Armaghedonul energiei din Europa este provocat de stapanii burselor. Restul sunt basme

Iar, din nefericire pentru ea, Norvegia este unde nu trebuie sa fi in vremurile astea, adica in Europa asa zis „civilizata”, una din zonele din lume pe care se pare ca papusarii cei mari vor neaparat sa le distruga cu totul. In aceste zone (Europa, SUA, Canada, Australia, Noua Zeelanda, etc.) au strivit cu menghina restrictiilor „anti Covid” cel mai tare, in aceste zone au planuri demente de lipsuri elementare pe motiv de „lupta impotriva incalzirii globale”, in aceste zone in capul cetatenilor se sparg toate sanctiunile impotriva Rusiei, in aceste zone, din banii contribuabililor se duc sume colosale catre slava Ucraina, s.a.m.d.

Unii poate vor zice ca norvegienii nu ard gazul sau petrolul pentru electricitate si de aceea. Dar de ce nu se incalzesc cu gaz? In sfarsit, sa comparam preturile la benzina intre Norvegia si Rusia, in conditiile in care ambele tari sunt exportatoare de petrol, iar rusii sunt sub sanctiuni:

La https://ro.globalpetrolprices.com/Norway/ citim ca pretul benzinei la 26.12.2022 era de 2.066 dolari per litru.

La https://ro.globalpetrolprices.com/Russia/ citim ca pretul la benzina la 26.12.2022 era de 0.737 dolari per litru.

Surse:

 https://www.thelocal.no/20221205/record-energy-prices-recorded-in-central-norway

Prețuri record la energie în centrul Norvegiei De Frazer Norwell, 05 Decembrie 2022, The Local

https://saccsiv.wordpress.com.

Publicitate

O țară în care copiii aparțin statului, nu familiilor din care provin si frustrările, visele și ideile ateist-umaniste ale unui sculptor norvegian

Parcul Frogner, Vigeland installation, Oslo

Artă cu premeditare – parcul Vigeland, Oslo, Norvegia

 

În contextul problemelor create celor 11 familii de români cărora le-au fost răpiți copiii de Barnevernet, o instituție privată care primește de la bugetul norvegian peste 100.000 EURO, pentru fiecare copil despărțit de familia căreia în mod natural îi aparține, este interesant de observat perspectiva pe care norvegienii o au asupra familiei, a maternității, a rolului părinților și a copilului, a societății și a statului.

O națiune în care 7% dintre copii sunt plasați în case maternale și nimănui nu i se pare dubios acest lucru, este o națiune bolnavă, transformată, dezumanizată.

Norvegia este un caz interesant dar nu și unic.

Celelalte țări scandinave în care oficial copiii aparțin statului, nu familiilor din care provin, nu sunt departe de această performanță.

Și mai interesant este faptul că, figuri importante ale partidului socialist norvegian susțin că acest procent este prea mic, că 25% ar fi procentul necesar pentru ca statul să poată crea omul nou, societatea viitorului, egalitatea deplină, utopia finală.

Boala numită socialism scandinav debutează cu un secol în urmă. Virusul marxist ce determină egalitarismul și nebunia eliberării de responsabilitățile firești ale omului este inoculat mai întâi pe cale culturală.

De peste un secol scandiavii au avut, pe lângă filosofi, politicieni, muzicieni și pictori bântuiți de ideile ateist-umaniste, de cele mai multe ori bolnavi psihic, și un sculptor care s-a ambiționat să-și transpună frustrările și visele în ansamblul din parcul Frogner, Oslo.

 

 

 

 

 

 

 

 

Gustav Vigeland, (11 aprilie 1869 – 12 martie 1943),  un sculptor norvegian acuzat de simpatii naziste, este autorul statuilor din Oslo, capitala Norvegiei. 

Torgrim Eggen și Jörg Modrow, compară lucrările lui Vigeland cu monumentalismul fascist și stalinist.

Temele abordate de Vigeland sunt dezgustătoare pentru vizitatorul neavizat și revelatoare pentru cel familiarizat cu psihologia revoluționarului, a frustratului ce nutrește un ”dor de vremuri noi” (G. Bacovia), în care statul nu reprezintă voința majorității, așa cum este firesc, ci voința unei minorități nereprezentative compusă din indivizi care-și spun intelectuali și care-și propun să întoarcă lumea (proastă, nu-i așa ?) cu fundul în sus, să o ducă spre un bine iluzoriu pe care ea, instinctiv, îl respinge.

Nu știu dacă Gustav Vigeland a fost un fascist ce visa la statul paternalist național și la perfecțiunea ariană, sau un tovarăș marxist ce muncea pentru progresul întregii lumi și formarea omului nou dar mesajul său este același: lumea veche, familia, responsabilitățile sociale sunt o povară de care omul viitorului trebuie să se elibereze pentru a se înălța spre nu-știu-unde.

Trufie luciferiană pură. Toți cei care-și doresc progresul omenirii sfârșesc prin a urâ omul.

Toți cei care doresc eliberarea oamenilor și egalitatea sfârșesc prin a face mai multe victime decât cei pe care-și propun să-i înlocuiască (vezi Revolutia Franceză, Nazismul, Comunismul).

Să vedem insă mesajele lui Vigeland transpuse în statuile din parcul Frogner acum aproape 100 de ani.

 

1. Mame inrobite de copii. (Întrebați orice mamă dacă există bucurie mai mare decât maternitatea. Nici măcar o carieristă nu vă va contrazice).

 

 

 

 

 

 

 

2. Tați care ”se eliberează” de datoriile părintești, de obligațiile sociale. (asta imi aduce aminte de Rousseau care se intreba: “cum aș fi putut dobândi liniștea interioară necesară muncii mele, cu odaia plină de corvezile domestice și de gălăgia copiilor?” – ar fi fost mult mai benefic atât pentru umanitate cât și pentru copiii lui Rousseau dacă acesta ar fi fost un bun tată, nu un umanist frustrat).

 

 

 

 

 

3. Copii cu grimase monstruase a căror singură menire pare a fi acea de a impiedica omul din drumul său spre eliberare (vedeți politica antifamilie, de promovarea avortului, a homosexualității și a feminismului agresiv – toate duc exact spre acel ideal monstruos iar viitorul va aduce monstruozități și mai mari: interzicerea sarcinilor naturale, procreerea artificială și ruperea oricăror legături dintre părinți și copii, care vor fi creația și proprietatea statului).

 

 

 

 

4. Cea mai monstruoasă statuie este aceasta. Barnevernetul însuși. Statul care răpește copiii pentru a pregăti societatea de mâine in care individul, rupt de cele 3 valori care îi dau omului sentimentul de apartenență: Dumnezeu, familie și națiune, devine sclavul perfect manipulabil al inginerilor sociali, cetățeanul ideal al viitorului stat global.

 

 

 

 

5. Separarea copiilor de propriile familii. Copii adunați intr-o grămadă (imaginea 2), separați de adulții ce formează din propriile corpuri o coloană spre cer (imaginea 1) – horror.

 

 

 

 

 

 

Pentru că un ateu-umanist adevărat nu este nici ateu și nici uman, ci luciferian și mizantrop, nu puteau lipsi dracii, sub formă de Ouroboros sau de dragoni simpli, dar mulți, foarte mulți și in ipostaze care vorbesc de la sine.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nici măcar la inceputul secolului trecut nu putea lipsi din panoplia unui revolutionar umanist, tema eliberării de inhibițiile sexuale.

Iat-o !

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa: https://cardejian.wordpress.com/

VIDEO: IMAGINI DE NEUITAT- MII DE RENI TRAVERSEAZA UN GOLF IN MAREA NORVEGIEI

Emisiunea Human Planet, realizată de BBC, prezinta intr-un episod recent dedicat zonei arctice a Norvegiei, procesul de migraţiune a renilor. Elle Helene, 20 ani, este o îngrijitoare de reni ce trăieşte pe Insula Arnoy, în extremitatea nordică a Norvegiei. Tânăra de origine Sami a fost filmată în plin proces de migraţiune asistată, ajutând 3.000 de reni să traverseze o porţiune periculoasă de 2,5 km de apă către o nouă păşune.

Poporul Sami (cunoscut şi sub denumirea de laponi, pe care ei o consideră jignitoare) este cunoscut pentru tradiţia de a vâna reni, însă aceasta a dispărut în partea de nord a Norvegiei. Între 50-100.000 de Sami trăiesc în zona arctică şi subarctică scandinavă, dintre care 40.000 doar în Norvegia. În prezent, peste 3.000 de persoane sunt crescătoare de reni, în special pentru industria cărnii, dar şi pentru legătura strânsă care s-a realizat între păstori şi reni.

Fiecare ren are un semn distinctiv, astfel incât încă din copilărie, poporul Sami este învăţat să îşi recunoască animalele. O mare parte a anului păstorii trăiesc alături de renii lor şi îi urmează de-a lungul procesului de migrare. Turmele sunt în continuă căutare de păşuni de unde se pot hrăni pe toată unui anotimp, urmând ca la sfărşitul acestuia să îşi continue drumul spre un alt loc. Păstorii, împreună cu turmele lor, pot călători peste 400 km având mii de reni în grup.

De-a lungul procesului, păstorii poartă îmbrăcămintea tradiţională Sami, culorile vii simbolizând diferite aspecte ale lumii: roşu reprezintă soarele, albastrul reprezintă luna, galbenul şi verdele fiind culorile naturii.
Urmariti va rog filmul :

Surse : BBC si Descopera.ro