Stalin se gândea la un al doilea tratat Brest-Litovsk. Basarabia și Bucovina oferite lui Hitler de dictatorul sovietic în schimbul stopării invadării URSS

 

 

 

 

            Stalin                                   Hitler

 

 

 

 

Stalin i-a oferit Basarabia și Bucovina lui Hitler, în schimbul încetării invaziei germane în URSS.

 

 

 

 În data de 3 martie 1918 , tânăra republică bolşevică aflată sub conducerea lui Lenin, semna cu puterile centrale Tratatul de la Brest-Litovsk, care  punea capăt luptelor de pe frontul de est.

Rusia a pierdut atunci, în avntajul Germaniei, o mare parte din teritoriile sale occidentale  (Polonia, ţările baltice şi Finlanda), şi peste 30% din populaţia sa.

Tratatul de la Brest-Litovsk a avut efect numai pentru opt luni, fiind denuntat de guvernul bolsevic în noiembrie 1918, după infrângerea Germaniei şi a aliatilor ei la sfarsitul primului război mondial.

Înfrângerea Germaniei în primul razboi mondial, (marcat de armistitiul cu tarile Antantei de la Compiègne, de pe 11 noiembrie), a facut posibilă declararea independenţei reale a Finlandei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, si Poloniei. 

In aprilie 1922, în Tratatul de la Rapallo, Germania accepta anularea Tratatului de la Brest-Litovsk, cele doua ţări semnatare fiind de acord sa renunţe reciproc la orice pretenţie financiară sau teritorială.

Iată că după două decenii, la puțin timp după invadarea URSS la 22 iunie  1941 de către armatele lui Hitler, Biroul Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice se pregătea să încheie cu Germania un nou tratat asemănător cu cel de la Brest-Litovsk.

Stalin era dispus, potrivit istoricului Dmitri Volkogonov care a avut acces la cele mai secrete documente ale bolșevicilor, să urmeze exemplul maestrului său, Lenin, care a cedat nemţilor în 1918 întinse teritorii care aparţineau Rusiei. 

El i-a ordonat lui Beria să-l contacteze pe ambasadorul bulgar Stamenov, care era agent al NKVD, și, prin intermediul lui să stabilească legătura cu Berlinul și să-i propună lui Hitler următoarea înțelegere:

„În schimbul încetării acțiunilor militare, Uniunea Sovietică va ceda Ucraina, Bielorusia, statele baltice, Karelia, Basarabia și Bucovina”.

Deci, Biroul Politic, care devenise încă de pe timpul lui Lenin un super-guvern, iar sub Stalin ajunsese un organism de yes-meni cărora le revenea doar sarcina de a sanctifica acțiunile dictatorului, propunea renunțarea la zeci de milioane de cetățeni sovietici.
Însă, pentru Biroul Politic nicio metodă nu era exagerată, nicio măsură nu era inacceptabilă, dacă ea putea salva regimul bolșevic.

Este suficient de amintit că atunci când s-a simțit puternic amenințat de naziști, Stalin a făcut apel la sprijinul Bisericii Ruse, pe care o distrusese aproape în întregime.

Puterea lui Stalin era atât de mare și nelimitată, încât adesea nici nu se mai obosea să-și camufleze acțiunile sub paravanul  Biroului Politic.

În afară de Stalin, numai Molotov a mai știut de negocierile cu Ribbentrop din 23, 28 august și 28 septembrie 1939, care au culminat cu cinica măcelărire a mai multor țări, între care și România, scrie http://www.timpul.md.