POVESTEA CELEBRULUI CÂNTEC CREȘTIN ”STILLE NACHT, HEILIGE NACHT”- NOAPTE DE VIS. VIDEO

Foto: Capela din Oberndorf, Austria, locul nașterii cântecului „Stille Nacht”. Sursa: https://www.dw.com.
24 decembrie 1818, a fost ziua în care a fost compus celebrul cantec Stille Nacht, heilige Nacht (“(Noapte liniștită, noapte sfântă”, în traducere exactă).
Între cântecele de Crăciun asociate astăzi marii sărbători, acesta ocupă un loc cu totul special: este cântat în nenumărate versiuni instrumentale, de artiști din toate genurile, în 300 de limbi și dialecte în toată lumea.
Predicatorul Joseph Mohr (1792-1848) a scris versurile cântecului, în 1816, la Mariapfarr – un sătuc din regiunea Lungau. S-a aflat abia în 1996 când a fost descoperit un document ce i-a aparţinut diaconului Mohr.


Franz Xaver Gruber, partitura cântecului „Stille Nacht”
În 1817, când Joseph Mohr s-a stabilit aproximativ 100 de kilometri mai departe la Oberndorf, în regiunea Salzburg, a luat şi textul cântecului în bagaj. Pe atunci, Oberndorf era localitate de graniţă în care trăiau plutaşi săraci şi marinari.
În Oberndorf, Mohr l-a cunoscut pe profesorul austriac de şcoală primară şi organist Franz Xaver Gruber (1787-1863). Curând au început să formeze o echipă unită.
Ani mai târziu, Gruber scria cum s-a născut cântecul „Stille Nacht”:
„Era 24 decembrie anul 1818 când pe atunci diaconul, domnul Josef Mohr, de la noua parohie „Sf.Nicola” din Oberndorf i-a înmânat organistului Franz Gruber o poezie pentru care să găsească melodia potrivită ce ar putea fi interpretată pe două voci solo, cor şi acompaniament de chitară.”
Cântecul a fost interpretat în primă audiţie la Liturghia de Crăciun de la miezul nopţii, pe 24 decembrie 1818, dar a fost mai mult o improvizaţie. Mohr era tenorul şi chitara, Gruber era bass-ul.
S-au cântat 6 strofe, nu cele 3 cunoscute în ziua de azi. A fost un succes total, se menţionează în documentele vremii.
Prima parte a creaţiei „Stille Nacht, heilige Nacht” a rămas până în ziua de astăzi hit-ul numărul 1 în perioada Crăciunului. „Mântuitorul a sosit”, acesta a fost mesajul cu care Joseph Mohr şi Franz Xaver Gruber au vrut să ajungă la inimile credincioşilor.
Asa a inceput acum 200 de ani istoria acestui cantec, nelipsit in intreaga lume la sarbatorile Craciunului, un cântec creștin ce a depăşit graniţele Bisericii creştine. Site-uri din SUA care cataloghează numărul de înregistrări ale unui cântec atestă că „Silent Night” este cea mai înregistrată melodie de Crăciun în limba engleză, cu peste 137.000 de versiuni, urmată de „White Christmas” și „Jingle Bells”.
Un amănunt inedit: în 1912, sculptorul și pastorul Joseph Mühlbacher, care dorea să creeze un monument dedicat duo-ului care a făcut posibil cântecul „Stille Nacht”, a remarcat că Mohr nu fusese niciodată pictat în timpul vieţii, aşadar nu i se cunoştea înfăţişarea.
A cerut din acest motiv exhumarea acestuia – însă, pentru că la vremea respectivă tehnica de reconstituire a unui chip nu era la fel de avansată ca astăzi, „recrearea” lui Mohr este, probabil, relativă.
După acest moment, craniul nu a mai fost readus la mormântul lui Mohr din Wagrain, ci a fost zidit în peretele Capelei Stille Nacht din Oberndorf, inaugurată în 1937 pe locul bisericii inițiale în care s-a născut povestea.
Ea are și două vitralii reprezentându-i pe Joseph Mohr şi Franz Xaver Gruber. În fiecare an, la ora 17:00, în seara Ajunului, o slujbă în memoria celor doi creatori este ținută în fața monumentului situat lângă capelă.
Din anul 2002,slujba este transmisă și live pe internet.
În 2011 Austria a trecut „Stille Nacht” pe lista UNESCO a moştenirii culturale imateriale, scrie https://www.dw.com/ro.
”Vissi d’arte, vissi d’amore”, o arie celebra scrisa special de Puccini pentru românca Hariclea Darclée
Pe 14 ianuarie 1900, la Teatrul Constanzi din Roma, a avut loc premiera operei „Tosca” de Giacomo Puccini; în rolul titular a aparut soprana romanca Hariclea Darclée,care a cantat celebra arie “Vissi d’arte, vissi d’amore”, compusă special pentru ea.
Cin e a fost Haricleea Darclée ?
S-a nascut la Braila la 10 iunie 186o.Mama Haricleei Darclée, Maria Haricli, născută Aslan era nepoată directă a printesei Mavrocordat,iar tatăl, Ion Haricli, era mare proprietar în Teleorman.
Așa cum scria N. Carandino în cartea Darclée,viitoarea soprana de renume mondial, s-a căsătorit in februarie 1881 cu tânărul locotenent de artilerie Iorgu Hartulary.În 1886 pleacă la Paris, unde se luptă din greu cu neajunsurile, deși primea de-acasă câte 500 de franci pe lună,pentru a lua lectii de canto.
Debutează într-un recital de canto în 1881 pe scena teatrului din Brăila, orașul său natal.
Pleacă la Paris unde este remarcată de marele compozitor francez Charles Gounod, care îi încredințează rolul Margaretei din opera sa Faust, rol cu care își face debutul pe scena Operei, în anul 1888. Se pare că tot Gounod a fost acela care i-a sugerat luarea numelui Darclée.
În scurt timp, Hariclea Darclée cucerește publicul și devine preferata multor compozitori. Astfel, Giacomo Puccini compune pentru vocea ei Tosca, Pietro Mascagni Iris, iar Alfredo Catalani -La Wally.
Hariclea Darclée s-a impus ca primadonna în marile teatre de operă de la Paris, Berlin, Florența, Milano, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Barcelona, Madrid, Monte Carlo, Moscova și Sankt Petersburg.
La Scala din Milano, scena consacrării sale mondiale, Hariclea Darclée a debutat pe 26 decembrie 1890, cu rolul Chimène din Le Cid de Massenet, aplaudată chiar de Giuseppe Verdi, succesul aducându-i imediat contracte la cele mai mari teatre din Italia.
Între 1893 și 1910 a cunoscut gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cântat până în 1918 încă în deplinătatea mijloacelor sale vocale. Dorința ei de a cânta în România era mare. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevărate sărbători. “Trăiască privighetoarea Carpaților”, îi striga publicul.
Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, iar poeții îi compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea soprana care putea să redea cel mai bine rolul Floriei Tosca.
Premiera a avut loc la Roma, unde Darclée a cântat alături de tenorul Emilio de Marchi și baritonul Eugenio Giraldoni (marea ei iubire). Toată faima pe care și-o câștigase nu i-a alterat caracterul deosebit și, înainte să urce pe scenă obișnuia să aprindă o lumânare la icoana Maicii Domnului.
Hariclea Darclée a susținut crearea Operei Române din București în 1921. Tradiția muzicală a rămas în familie, fiul său Ion Hartulary-Darclée devenind dirijor și compozitor.
Din păcate nu s-au păstrat înregistrări pe discuri cu vocea Haricleei Darclée, ci doar două cântece românești: Cântecul fluierașului de George Stephanescu și Vai mândruță dragi ne-avem de Tiberiu Brediceanu înregistrate cu acompaniament de pian la o vârstă foarte înaintată dar la care păstra intacte calitățile naturale și tehnice ale minunatei sale voci.
Artista a înregistrat pentru Casa de Discuri Fonotipia arii și scene din Don Pasquale de Gaetano Donizetti, La Traviata de Giuseppe Verdi, Iris de Pietro Mascagni și Tosca de Giacomo Puccini; matrițele acestor înregistrări au fost distruse de bombardamentele celui de al doilea război mondial la Milano; până în prezent, nu s-au identificat încă discurile primelor tiraje efectuate în anul 1903.
A murit la 12 ianuarie 1939 in Bucuresti.(Wikipedia).
In clipul de mai jos, ascultati aceeasi arie sublima in interpretarea Angelei Gheorghiu , demna urmasa celei ce a fost marea printesa a Operei, Hariclea Darclée.
VIDEO: