POVESTEA CELEBRULUI CÂNTEC CREȘTIN ”STILLE NACHT, HEILIGE NACHT”- NOAPTE DE VIS. VIDEO

Foto: Capela din Oberndorf, Austria, locul nașterii cântecului „Stille Nacht”. Sursa: https://www.dw.com.

24 decembrie 1818, a fost ziua în care a fost compus celebrul cantec Stille Nacht, heilige Nacht (“(Noapte liniștită, noapte sfântă”, în traducere exactă).

Între cântecele de Crăciun asociate astăzi marii sărbători, acesta ocupă un loc cu totul special: este cântat în nenumărate versiuni instrumentale, de artiști din toate genurile, în 300 de limbi și dialecte în toată lumea.

Predicatorul Joseph Mohr (1792-1848) a scris versurile cântecului, în 1816, la Mariapfarr – un sătuc din regiunea Lungau. S-a aflat abia în 1996 când a fost descoperit un document ce i-a aparţinut diaconului Mohr.

Franz Xaver Gruber, partitura cântecului „Stille Nacht”

În 1817, când Joseph Mohr s-a stabilit aproximativ 100 de kilometri mai departe la Oberndorf, în regiunea Salzburg, a luat şi textul cântecului în bagaj. Pe atunci, Oberndorf era localitate de graniţă în care trăiau plutaşi săraci şi marinari.

În Oberndorf, Mohr l-a cunoscut pe profesorul austriac de şcoală primară şi organist Franz Xaver Gruber (1787-1863). Curând au început să formeze o echipă unită.

Ani mai târziu, Gruber scria cum s-a născut cântecul „Stille Nacht”:

„Era 24 decembrie anul 1818 când pe atunci diaconul, domnul Josef Mohr, de la noua parohie „Sf.Nicola” din Oberndorf i-a înmânat organistului Franz Gruber o poezie pentru care să găsească melodia potrivită ce ar putea fi interpretată pe două voci solo, cor şi acompaniament de chitară.”  

 Cântecul a fost interpretat în primă audiţie la Liturghia de Crăciun de la miezul nopţii, pe 24 decembrie 1818, dar a fost mai mult o improvizaţie. Mohr era tenorul şi chitara, Gruber era bass-ul.

S-au cântat 6 strofe, nu cele 3 cunoscute în ziua de azi. A fost un succes total, se menţionează în documentele vremii.

Prima parte a creaţiei „Stille Nacht, heilige Nacht” a rămas până în ziua de astăzi hit-ul numărul 1 în perioada Crăciunului. „Mântuitorul a sosit”, acesta a fost mesajul  cu care Joseph Mohr şi Franz Xaver Gruber au vrut să ajungă la inimile credincioşilor.

Asa a inceput acum 200 de ani istoria acestui cantec, nelipsit in intreaga lume la sarbatorile Craciunului, un cântec creștin ce a depăşit graniţele Bisericii creştine. Site-uri din SUA care cataloghează numărul de înregistrări ale unui cântec atestă că „Silent Night” este cea mai înregistrată melodie de Crăciun în limba engleză, cu peste 137.000 de versiuni, urmată de „White Christmas” și „Jingle Bells”.

 Un amănunt inedit: în 1912, sculptorul și pastorul Joseph Mühlbacher, care dorea să creeze un monument dedicat duo-ului care a făcut posibil cântecul „Stille Nacht”, a remarcat că Mohr nu fusese niciodată pictat în timpul vieţii, aşadar nu i se cunoştea înfăţişarea.

A cerut din acest motiv exhumarea acestuia – însă, pentru că la vremea respectivă tehnica de reconstituire a unui chip nu era la fel de avansată ca astăzi, „recrearea” lui Mohr este, probabil, relativă.

După acest moment, craniul nu a mai fost readus la mormântul lui Mohr din Wagrain, ci a fost zidit în peretele Capelei Stille Nacht din Oberndorf,  inaugurată în 1937 pe locul bisericii inițiale în care s-a născut povestea.

Ea are și două vitralii reprezentându-i pe Joseph Mohr şi Franz Xaver Gruber. În fiecare an, la ora 17:00, în seara Ajunului, o slujbă în memoria celor doi creatori este ținută în fața monumentului situat lângă capelă.

Din anul 2002,slujba este transmisă și live pe internet.  

În 2011 Austria a trecut „Stille Nacht” pe lista UNESCO a moştenirii culturale imateriale, scrie https://www.dw.com/ro.

Publicitate

Marele compozitor rus Serghei Rahmaninov, un urmaş al Marelui Ștefan

La data de 1 aprilie 1873, s-a născut in localitatea Semionovo, gubernia  Novgorod din Rusia, Serghei Rahmaninov, renumit compozitor dirijor si pianist rus.

Câtă lume știe oare că există o inedită legătură între Serghei Rahmaninov și români? 

Așa cum putem afla din datele publicate în 1895 de matematicianul rus Ivan I. Rahmaninov, profesor şi rector al Facultatii „Sf. Vladimir” din Kiev, și dintr-un document eliberat de oficialitatile din Tambov, prin care era demonstrată descendența nobiliară a compozitorului Serghei Rahmaninov, istoria acestui neam de aristocrați ruși începe de la unul dintre fiii lui Ştefan cel Mare, şi anume Ion, sau Ivan), supranumit Vecin, cel care s-a stabilit în anul 1483, împreună cu familia, la Moscova, în urma mariajului surorii sale Elena cu marele Cneaz Ioan al III-lea al Rusiei.

Fiul lui Ion Vecin, numit Vasile, sau Vasili, a fost supranumit „Rahmanin” (pe timpuri, în zona moscovită acest cuvânt caracteriza o persoană foarte deschisă şi generoasă), de unde si numele urmasilor săi.

Se știe ca fiica lui Ștefan cel Mare, Elena,fiica Evdochiei, numita de ruși Olena Voloșina (adică românca), a fost dată în căsătorie cneazului Ivan Ivanovici cel Tânar (1440-1505), fiul  Marelui Cneaz al Moscovei Ivan al III-lea Vasilievici.
La plecarea sa în Rusia, Elena a avut în suita sa și pe Vasilii Rahmanin, un nepot al lui Ștefan, de la care a pornit neamul rusesc al Rahmaninovilor.

Se pare că voievodul Moldovei ar fi avut un fiu nelegitim, Ioan Sused (Vecinul),  care a avut la rândul său doi urmași, Ioan Voloh (Românul) și Vasili Rahmanin (Blajinul) și că familia Rahmaninov coboară din acesta din urmă.

Asadar, pe linie paternă, compozitorul Rahmaninov descinde din Ștefan cel Mare.

De altfel, în toate biografiile sale, marele muzician Serghei Rahmaninov s-a revendicat ca descendent din Mușatinii români.

În legendele familiei aristocrate ruse Rahmaninov, se spune că numele lor ar proveni din porecla nepotului lui Ştefan cel Mare – particula „rahman” din numele familiei însemnând conform altei versiuni în rusa veche „leneș”. 

În dicţionarul enciclopedic al lui Brokgauz şi Efron din 1890, putem citi:

“Rahmaninov – dinastie aristocratică, care-şi duc neamul din dinastia domnitorilor moldoveni Dragoşeşti (Muşatini ). Unul din membri acestei familii, Vasilii cu porecla “Rahman” este întemeietorul familiei nobile ruse Rahmaninov.

În anul 1550 trei Rahmaninovi sunt menţionaţi în Cartea celor o mie de dvoreni şi copii de boieri (traducere liberă din slavona veche).

Patru Rahmaninovi sunt menţionaţi la asediul Moscovei din 1618, trei, în secolul XVII au fost voievozi (guvernatori). Gardienii Gherasim şi Fiodor Ievlevici Rahmaninov sunt menţionaţi ca participanţii la lovitura de palat dată de împărăteasa Elizaveta Petrovna.

Neamul Rahmaninov este consemnat în cărţile genealogice ale guberniilor Voronej, Reazan şi Tambov.”

Fiind de viță nobilă, muzicianul Rahmaninov nu și-a facut iluzii asupra soartei care l-ar fi asteptat în Rusia sovietică,după instaurarea regimului bolșevic, astfel că a fost nevoit sa se refugieze împreună cu familia în Occident și s-a stabilit în America, în localitatea Beverly Hills, din California, unde a decedat la 28 martie 1943.

Ambasadorul Rusiei la Bucureşti a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe

 

 

 

Foto: ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Cuzmin

Reprezentantul oficial al Ministerului Rus de Rxterne, Maria Zaharova nu și-a ascuns mirarea că Rusia este menționată ca amenințare alături de terorism și atacurile cibernetice în Strategia Națională de Apărare a României.

Maria Zaharova, purtător de cuvânt al Ministerului Rus de Externe: „Ştiţi prea bine că în Occident de multe ori se foloseşte acest truc pentru a pune în cârca Rusiei greşelile şi alte probleme interne din cadrul UE. Faptul că la Bucureşti se foloseşte metoda plagiatului confirmă că politicienii români nu au capacitatea de a gândi de sine stătător. Ei nu sunt pregătiţi să abordeze chestiuni divergente impuse de alţii faţă de Rusia şi nu ţin cont de propriile intrese naţionale. Noi doar facem parte din aceeaşi regiune a Mării Negre. Este evident că noua redactare a stategiei naţionale de apărare a României va fi un pretext ca SUA şi NATO să îşi suplimenteze prezenţa militară în regiunea Mării Negre.

Bucureştiul, în loc să se erijeze, aşa cum tot timpul a declarat, în „furnizor de stabilitate în regiune”, îşi aduce o contribuţie semnificativă în creşterea tensiunilor şi a neîncrederii în regiune”.

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 a fost aprobată în ședința CSAT din 27 mai.

Este pentru prima dată când acest document, ce se elaborează o dată la 5 ani, menționează, fără menajamente, comportamentul agresiv al Federației Ruse.

 După ce Rusia s-a arătat deranjată că figurează ca o ameninţare la adresa securităţii în Strategia Naţională de Apărare a României, Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a cerut ca ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Cuzmin, să fie convocat la sediul MAE.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice al MAE român, Dan Neculăescu,  a comunicat ambasadorului Kuzmin faptul că menționarea Federației Ruse în Strategia Națională de Apărare a României nu ar trebui să constituie un motiv de surprindere, acesta fiind efectul comportamentului cunoscut al părții ruse în regiune din ultimii ani (http://www.rador.ro ).

Acest comportament este evaluat ca destabilizator, inclusiv în cadrul pozițiilor comune adoptate la nivelul NATO și Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe.

”Partea română a precizat că Noua Strategie Națională de Apărare reflectă statutul României de stat membru al NATO și al Uniunii Europene, angajat ferm în sensul consolidării democrației, stabilității, păcii și securității internaționale, în conformitate cu sistemul internațional bazat pe norme.

Din acest punct de vedere, documentul programatic este expresia politicii predictibile a României de atașament față de valorile euro-atlantice și dreptul internațional.

MAE român reafirmă în acest context, că un dialog pragmatic, bazat pe respect reciproc, poate avea loc în condițiile în care partea rusă manifestă un angajament real în acest sens”,  transmite MAE în comunicatul remis presei.