CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

23 decembrie 1989: Prima zi fără comunism a românilor, după mai bine de 40 de ani de dictatură, atrocități și abuzuri

Foto: Dictatorul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena , fug pe 22 Decembrie 1989, la ora 12.00 și câteva minute, cu un elicopter din fața sutelor de mii de protestatari din jurul clădirii Comitetului Central al PCR ;( Reuters/Lucian Crișan).

În fapt, în momentul în care Nicolae Ceaușescu a hotărât să părăsească sediul puterii, regimul comunist s-a prăbușit.  Oamenii nu au înțeles nici ce se întâmpla de fapt când gruparea lui Ion Iliescu intră în clădire cu o mașină blindată, iar drumul îi este deschis de îndemnul de la tribună al unui actor cunoscut și simpatizat, Mircea Diaconu.

Fostul șef de Comitet Județean al PCR la Iași și Timișoara, Ion Iliescu făcea parte din aristocrația roșie e partidului. Tatăl său fusese comunist ilegalist. Om cultivat și comunist convins, tov. Iliescu detesta sincer politica lui Ceaușescu.

„Ceaușescu, acest om fără inimă, fără creier, a întinat numai idealurile socialismului”, a declamat în direct Ion Iliescu, liniștind cercurile puterii (schimbările nu vor fi prea mari) și îngrijorând milioane de români care își doreau schimbări reale și revenirea României în Europa democratică.

La 22.00, comunicatul Frontului Salvării Naționale, organism care și-a primit denumirea în fostul CC, dar a luat ființă în baza unei rețele clandestine care funcționa demult, e gata. Ion Iliescu îi dă citire la televiziune. Partidul Comunist e scos în afara legii, iar țara va fi condusă provizoriu, până la „alegeri libere”, de acest Front al Salvării Naționale, organism care se declara neutru. La alegeri pot participa oricâte partide politice.

La ora la care Ion Iliescu exprima idealurile Revoluției la televiziune, Nicolae și Elena Ceaușescu fuseseră deja prinși în apropiere de Târgoviște. Vestea fusese chiar anunțată de TVR în cursul după-amiezii, dar retractată.

În timpul nopții au fost atacate Televiziunea, clădirea Comitetului Central al PCR, Biblioteca Centrala Universitară, care a fost grav afectata de incendii, Ministerul Apararii Nationale.

Zeci de români si-au pierdut viata in București, la Aeroportul  Otopeni, precum și in restul țării. Peste 1.000 de persoane s-au jertfit pentru libertatea tarii, Romania fiind singura țară din fostul bloc ”socialist” în care schimbarea regimului s-a facut cu varsare de sânge.

Foto: ”Tovarășii” de la ziarul Scânteia editat de partidul comunist s-au reprofilat , schimbaând și titlul ”organului” de presă…

Dupa 22 decembrie, evenimentele s-au succedat cu repeziciune. Fostul activist comunist de rang înalt Ion Iliescu a prezentat la radio si televiziune o declarație a Consiliului Frontului Salvarii Nationale (FSN) in care a precizat ca pentru conducerea interimară a țării prioritare au fost “actiunile coordonate de lupta impotriva teroriștilor”.

Tot prin intermediul presei s-au lansat o serie de zvonuri, astfel incât incertitudinea domnea pe intreg teritoriul tarii.

Consiliul FSN l-a numit in functia de ministru al apararii pe generalul-colonel Nicolae Militaru, asupra căruia  existau grave acuzații de spionaj in favoarea URSS. Granițele României au fost redeschise. Intreaga lume a putut sa urmăreasca la televizor desfășurarea evenimentelor din România.

De asemenea, in aceeași zi au fost eliberati din inchisori detinutii politici, printre care si cei cativa ziariști din gruparea “Romaniei libere” (Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creanga) care, cu un an in urma, protestasera deschis impotriva dictaturii ceaușiste.

Căderea regimului comunist a facut posibila restabilirea garanțiilor democratice şi redobândirea libertăţilor şi a drepturilor omului în România, după decenii de dictatură.

Publicitate

23/12/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

22 decembrie 1989: VICTORIA REVOLUȚIEI ANTICOMUNISTE DIN ROMÂNIA

Revolutia Româna a dus la prăbușirea regimului comunist. Dupa o noapte însângerată pe strazile Bucurestiului, muncitorii de pe marile platforme industriale au ocupat încă de dimineata Piața Universității din Capitală.

Cu puțin inainte de ora 10.00, Nicolae Ceaușescu a convocat în sediul C.C. al PCR, ultima ședinta a CPEx.

El a anuntat că, datorită situatiei extrem de grave, a preluat conducerea armatei şi a hotarât să instituie starea de necesitate în intreaga ţară.

La Televiziunea ROMÂNĂ s-a anunțat că a murit general-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale; (n. 1927).

Despre generalul Vasile Milea, care fusese găsit impuşcat cu puţin timp în urmă în sediul Comitetului Central, fostul dictator a afirmat ca a fost un trădător de ţară.

Imediat dupa  ora 10.00, postul de radio naţional a anuntat introducerea stării de necesitate in întreaga țară, printr-un decret semnat de Ceausescu.

Conform decretului, cetățenii nu aveau voie sa se intrunească in grupuri mai mari de 5 persoane.

In ciuda interdicţiilor, in toată România s-au amplificat protestele anticomuniste.

În Capitală, manifestanţii strânşi in faţa sediului C.C. al PCR au forţat uşile şi au pătruns în clădire, determinându-l pe Ceauşescu sa fugă cu un elicopeter de pe acoperişul clădirii.

La orele amiezii, la radio si televiziune s-a transmis vestea fugii dictatorului și a”savantei de renume mondial”, Elena Ceaușescu, ceea ce a provocat valuri de bucurie de nedescris in intreaga ţară.

După amiază cei doi au fost arestaţi la Târgovişte.

Mii  de români au ieşit pe străzile marilor oraşe pentru a saluta căderea regimului comunist.

In aceeasi zi a fost constituit Frontul Salvarii Nationale (FSN), din Consiliul de conducere al acestuia făcând parte 39 de persoane.

Fostul activist al PCR, Ion Iliescu a citit la posturile de radio si televiziune “Comunicatul catre ţară al Consiliului FSN”, care avea ca principale obiective: instaurarea în țară a unui sistem democratic si pluralist de guvernamânt, organizarea de alegeri libere în luna aprilie 1990, separarea puterilor legislativă, executivă şi judecatorească în stat.

Armata a trecut de partea demonstrantilor, însă acest lucru nu a impiedicat vărsarea de sânge şi in zilele următoare ale revoluţiei.

Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ) şi-a reluat activitatea.Prima acţiune politică de reactivare a PNŢ a fost lansarea manifestului „Apel către ţară” (22 decembrie 1989), semnat printre alţii de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Niculae Ionescu Galbeni.

Ulterior, s-a adoptat o declaraţie programatică în care se preciza că instaurarea democraţiei, a unei economii libere şi a libertăţii religioase, reprezentau principalele obiective ale partidului.

În după-amiaza acestei zile, apărea primul ziar al Revoluţiei române – „Libertatea”, iar

seara apărea şi primul număr al ziarului „Tineretul liber”.

Primul ziar postcomunist din România a apărut la ora 12,45, la scurt timp după ce dictatorul Ceaușescu, asediat de revoluționari, a decolat cu elicopterul de pe acoperișul sediului Comitetului Central.

Redacția fostului ziar bucureștean, Informația Bucureștiului, a devenit redacția ziarului Libertatea, care avea 4 pagini și a fost publicat într-un timp record pentru nivelul tehnic din acea perioadă.

Angajații au distribuit gratuit ziarul pe străzile Capitalei, sute de exemplare fiind aruncate de la balconul sediului. 

Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) a adresat în cursul serii, un comunicat către ţară prin care anunţa dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi a prezentat un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România.

În cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie, s-au produs în Capitală mari confruntări armate (la Televiziune, în Piaţa Palatului, la Radiodifuziune, în diferite alte zone ale oraşului), soldate cu numeroase victime – morți și răniţi. A fost distrusă Biblioteca Centrală Universitară.

22/12/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

21 DECEMBRIE 1989: În plină revoluție, dictatorul Ceaușescu a convocat la București, un mare miting în sprijinul poziției sale față de evenimentele de la Timişoara

Aflat în balconul C.C. al PCR, Nicolae Ceauşescu a inceput sa le vorbească celor adunaţi in piaţă, mitingul fiind transmis în direct la radio şi televiziune.

La un moment dat, in timpul discursului, din mulţime s-au auzit huiduieli si ţipete iar transmisiunea a fost intreruptă.

A fost reluata pentru scurta vreme, timp in care românii au putut vedea cum soţii Ceausescu încercau  disperaţi sa tempereze mulțimea.

Mitingul devenise deja unul anticomunist, iar oamenii au rupt cordoanele forţelor de ordine.

Pe tot parcursul zilei, mulți oameni, în general tineri, au manifestat împotriva regimului dictatorial, pentru libertate.

In Piata Romană şi la Sala Dalles, forţele de ordine au operat arestări şi au tras in manifestanti.

Sute de persoane s-au regrupat la Universitatc și au ridicat baricade, care în cursul nopţii au fost sparte cu tancurile, manifestanţii fiind impraştiaţi ori arestaţi.

Revolta s-a extins în  întreaga ţară.

Aveau loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca și în multe alte localități, soldate cu numeroase victime (răniţi şi morţi).

În aceeaşi zi, prin decret prezidenţial , Ceaușescu a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, după ce cu câteva zile în urmă (la 16 decembrie), la Timişoara izbucniseră primele manifestaţii care au însemnat începutul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989.

Revoluția devenise de neoprit, iar regimul dictatorial își trăia ultimele clipe.

21/12/2022 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: