DEFINITIA BUCLEI
Cum definim o “bucla”?
Pentru cei care nu cunosc conceptul de “buclă” oferim aici explicaţiile clarificatoare, pentru a înţelege ce se întâmplă atunci când se spune despre un program de calculator că “intră în buclă” (“looping”).
Directorul unei firme îi spune secretarei:
– Vom pleca pentru o săptămână în străinătate la un congres şi sper să ne simţim bine împreună. Fă toate pregătirile necesare pentru călătorie…
Secretara îşi sună soţul:
– Voi pleca cu şeful la un congres, în străinătate, pentru o săptămână. Te rog, dragul meu, ai grijă de tine în acest timp.
Soţul îşi sună amanta:
– Nevastă-mea pleacă în străinătate pentru o săptămână. Hai să ne petrecem săptămâna asta împreună, prinţesa mea…
Amanta, care este învăţătoare la o şcoală particulară, îşi anunţă elevii:
– Pentru că săptămâna viitoare am de rezolvat o problemă, voi lipsi de la şcoală. Deci săptămâna viitoare nu veniţi la şcoală.
Unul dintre copii, pentru că îşi iubeşte foarte mult bunicul, fuge la el şi îi spune:
– Bunicule, săptămâna viitoare nu trebuie să merg la şcoală. Mi-ai promis că dacă vom avea timp liber vom merge la munte împreună.
Bunicul, (care este directorul din această istorioară) îşi iubeşte foarte mult nepotul. Drept urmare, o sună pe secretară şi îi zice:
– Nepotul meu m-a rugat să-mi petrec săptămâna viitoare cu el, aşa încât nu vom mai merge la congresul din străinătate. Te rog fă demersurile de anulare a călătoriei.
Secretara îşi sună soţul:
– Directorul şi-a anulat călătoria aşa încât vom rămâne împreună, dragul meu…
Soţul îşi sună amanta:
– Nu ne mai putem petrece săptămâna viitoare împreună pentru că soţia mea nu mai pleacă în călătorie.
Amanta îi anunţă pe copiii de la şcoală :
– Problema pe care o aveam s-a rezolvat, aşa încât săptămâna viitoare toată lumea vine la şcoală.
Copilul îi spune bunicului:
– Bunicule, săptămâna viitoare mergem la şcoală aşa că, îmi pare rău dar nu mai pot să-ţi ţin companie.
Bunicul director îşi sună secretara :
– Nepotul meu tocmai m-a sunat să-mi spună că nu mai poate petrece săptămâna viitoare cu mine.
Ca urmare, continuă pregătirile pentru plecarea la congres…
Acum aţi înţeles ce înseamnă “buclă”?
GANDURI GRELE, FARA VARSTA. SE CERE SERIOZITATE IN ABORDARE…
– Sigur ca există o lume mai bună, dar stiti cat de scumpă este?
– Peştele care luptă împotriva curentului,moare sigur electrocutat.
– Nu este important să câştigi! Este important ca celălalt să piardă,sau…sa-l ajuti sa piarda.
– A avea conştiinţa curată înseamnă sa ai memorie proastă.
– Fugi de tentaţii încet, e imposibil ca ele să nu te poată ajunge.
– Cel mai important nu este “să ştii”, ci să ai telefonul celui care ştie.
– Prietene sunt acele femei, care tin la tine, cu toate că te cunosc bine.
– Munca nu a omorât niciodată pe nimeni, dar de ce să rişti?
– Alcoolul omoară încet-încet. Ce, te grăbeşti?
– Nu bea la volan! Daca te loveşti de ceva şi se varsă băutura?
– Bunica a fost o femeie dură. Trei soţi a îngropat, cu toate că doi doar moţăiau.
– Nevasta e persoana aflata intotdeauna lângă tine, gata să te ajute în rezolvarea marilor probleme pe care nu le-ai fi avut, dacă n-ar fi fost lângă tine.
– Amprentele e când punem mâna pe o clanţă şi rãmân degetele acolo şi le găseşte poliţia.
-În cunoscuta baladã Miorita, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicati doi criminali, o oaie turnãtoare, si un cioban care socheazã prin prostia lui.
– Dacă o păsărică ţi-a şoptit ceva, atunci înseamnă că ai înnebunit, pentru că păsărelele nu soptesc.
– Femeile sunt ca traducerile: cele mai bune nu-s fidele şi cele fidele nu-s bune.
– Cine sapa groapa altuia, ala e obosit toata ziua…
-Din istorie putem afla ca Mircea cel Mare, care prima data a fost batrin , sta normal la o sueta cu Baiazid.
Acesta l-a primit politicos, dar cu obraznicie, si la facut in tot felul, ca pe o albie de porci,nesimtitul.
Cind Baiazid il intreaba arogant: “Tu esti Mircea?”, domnitorul roman nu se pierde cu firea si ii raspunde la fix: “Da-mparate! ”
Pina la urma Mircea cel Mare, desi batrin, il va ingenunchia pe trufasul otoman ,cu citeva proverbe si zicatori bine plasate.
-Am aflat din aceasta balada populara,ca mesterul Manole a pus-o pe Ana la zid si a inceput sa o lucreze…
-Multimile de boieri exploatatori isi tineau banii numerar in pungi. Haiducii ii atacau si ii usurau de bani in toate baladele.
-Personajul principal din roman,un poet inteligent, îsi asteapta iubita ca împreuna sa cutremure o barca.
-Toma Alimos era viteaz pentru cã cu o mânã conducea calul, cu o mânã îsi tinea matele si cu o mânã se bãtea cu banditul ala de Manea,slutul si uratul…
-In piesa aia a lui Caragiale,Zoe si Tipãtescu se iubeau discret, pe la spate…
– Dacă trebuie sa alegi între două rele – alege femeia pe care nu ai mai încercat-o până atunci.
Cititi si:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2011/01/23/video-si-fotoaflam-de-la-asociatia-nonguvernamentala-a-obositilor-din-nastere-video/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 