DECLARAȚIA din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind Referendumul din Ucraina, în care se atragea atenția că acesta nu poate fi valabil în privința teritoriilor românești anexate abuziv de fosta U.R.S.S.

Harta României antebelice

Într-o DECLARAȚIE din 28 noiembrie 1991 a Parlamentului României privind organizarea Referendumului din Ucraina, la 1 decembrie 1991, se atragea atenția că referendumul pentru independență al republicii vecine nu poate avea valabilitate în privința teritoriilor românești anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparținut niciodatã Ucrainei și sunt de drept ale României.

Documentul Parlamentului României contrazicea narațiunea unor neicanimeni, potrivit căreia frontierele nu pot fi schimbate pentru că suntem state ONU și nu se cade. Suntem state ONU dar și state membre – atât Ucraina cât și România – ale OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), organizația evoluată din CSCE.

Documentul reamintește prevederile Actului final al Conferinței CSCE de la Helsinki (actuala OCSE – nota AN), care admite posibilitatea modificãrii frontierelor pe căi pașnice, diplomatice.

Respectiv, cităm din Actul Final semnat și de URSS a cărei succesoare de facto și de jure este și Ucraina, alături și în egală măsură cu Rusia:

„În cadrul dreptului internațional, toate statele participante au drepturi și obligații egale. Ele vor respecta fiecare dreptul celuilalt de a defini și conduce în mod liber relațiile sale cu alte state în conformitate cu dreptul internațional și în spiritul prezentei Declarații.

Ele consideră că frontierele lor pot fi modificate, în conformitate cu dreptul internațional, prin mijloace pașnice și prin acord. Ele au, de asemenea, dreptul de a aparține sau nu organizațiilor internaționale, de a fi sau nu parte la tratate bilaterale sau multilaterale, inclusiv dreptul de a fi parte sau nu la tratate de alianță; ele au, de asemenea, dreptul la neutralitate.”

Însăși actuala Ucraină, putem spune, s-a format în baza acestui Act Final, modificând, prin mijloace pașnice, frontiera fostei URSS.

 E drept, după momentul de demnitate din Parlamentul României a urmat cel de TRĂDARE NAȚIONALĂ prin Tratatul de „bună vecinătate” cu Ucraina întocmit de Adrian Severin și semnat de Emil Constantinescu cu dictatorul sângeros și criminal (a dat ordin pentru decapitarea unui ziarist) Leonid Kucima.

Sigur, nu zice nimeni să ne luăm cu forța ce este al nostru în actualul cadru. De 32 de ani la conducerea României au fost numai agenți teleghidați ai căror fire tot la a „A Treia Romă” duc, spun specialiștii. Să nu ne amăgim, scrie https://www.activenews.ro.

1. Parlamentul României a luat cunoştinţă de hotărârea autorităţilor de la Kiev de a organiza la 1 decembrie 1991 un referendum asupra independenţei Republicii Ucraina.

Profund ataşat principiilor fundamentale ale respectării drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului şi ale popoarelor de a-şi hotărâri soarta, Parlamentul României salută hotărârea autorităţilor ucrainene de la Kiev de a organiza un referendum privitor la independenţa Republicii Ucraina.

Având în vedere că acest referendum ar urma să se desfăşoare şi pe teritoriile româneşti – Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, Ţinutul Hotin, precum şi judeţele din sudul Basarabiei – Parlamentul României declara solemn că aceste teritorii au fost rupte din trupul ţării, iar Pactul Ribbentrop-Molotov a fost declarat nul şi neavenit, ab initio, de U.R.S.S. la 24 decembrie 1989 şi de Parlamentul României la 24 iunie 1991.

Desigur, este dreptul Ucrainei sa organizeze un referendum pentru independenta sa, dar acest referendum nu poate avea valabilitate în privinta teritoriilor româneşti anexate abuziv de fosta U.R.S.S., teritorii care nu au aparţinut niciodatã Ucrainei şi sunt de drept ale României.

2. Parlamentul României reintereaza atasamentul față de prevederile Actului înal al Conferintei C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificãrii frontierelor pe cai paşnice, diplomatice.

3. Parlamentul României, declară solemn că referendumul organizat de autoritãţile de la Kiev în teritoriile româneşti încorporate cu forța în cadrul fostei U.R.S.S. – respectiv în Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Tinutul Hotin, precum şi în judeţele din sudul Basarabiei – este nul şi neavenit, precum şi consecinţele acestuia.

4. Parlamentul României cere parlamentelor şi guvernelor tuturor statelor care vor recunoaşte independenta Ucrainei să declare expres că aceasta recunoştinţã nu se extinde asupra teritoriilor româneşti menţionate.

5. Parlamentul României se pronunţa pentru începerea unui dialog cu Parlamentul de la Kiev în vederea examinãrii, împreunã a problemelor stabilirii unor relaţii de buna vecinãtate şi colaborare între România şi Ucraina şi invita, în acest scop, o delegaţie parlamentarã ucraineana urmeazã sa efectueze o vizita la Bucureşti, cât mai curând posibil.

6. Parlamentul României solicita guvernului tarii sa înceapã de urgenta negocieri cu autoritãţile de la Kiev în problema teritoriilor româneşti anexate cu forta de U.R.S.S.

Aceasta declaraţie a fost adoptatã de Parlamentul României în şedinţa din 28 noiembrie 1991, cu unanimitate de voturi.

PREŞEDINTELE SENATULUI  

academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU                                                                  

PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILOR

              MARŢIAN DAN

Publicitate

Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale amenzile date în timpul stării de urgență

 

 

 

 

 

 

 

 Amenzile date în timpul stării de urgență sunt neconstituționale a decis Curtea Constituţională după ce Avocatul Poporului, d-na Renate Weber, i-a înaintat o sesizare  cu privire la articolul din Ordonanţa Militară despre amenzile stabilite în starea de urgență – „constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.”

 

 

 

 

 

 

 

În perioada stării de urgență, s-au dat peste 300.000 de amenzi, valoarea lor ridicându-se la 120 de milioane de euro.

Cei 9 judecători ai Curții Constituționale au stabilit astăzi că amenzile date în timpul stării de urgență sunt neconstituționale.

 Decizia Curții se aplică doar pe viitor. De acum înainte nu mai pot fi date amenzi în asemenea cuantum, însă cele care au fost date până în acest moment trebuie anulate de o instanță de judecată.

 
 
Fostul președinte al CCR,  Augustin Zegrean, a comentat, pentru DCNEWS, decizia instituției cu privire la neconstituționalitatea amenzilor uriașe aplicate în starea de urgență.
 El a a afirmat  că prin decizia CCR de astăzi ”toate amenzile stabilite prin ordonanță  nu se mai aplică timp de 45 de zile, după care Guvernul va trebui să pună în acord ordonanța cu decizia CCR”.

”Cei care au fost deja amendați, dacă au făcut contestație, justiția le va admite și va anula toate amenzile, pe motiv că au fost date în baza unei legi neconstituționale” a subliniat fostul judecător CCR, pentru DCNEWS.

”Prin decizia CCR nu se anulează procesul verbal prin care s-a dat amenda” a subliniat judecătorul. Augustin Zegrean a mai precizat:

”Numai justiția poate anula amenzile. Nici măcar dl ministru Vela nu le poate anula, numai justiția.”

”Și astăzi care fac contestație, și de mâine care fac contestație, dacă mai sunt în termenul de a contesta – n.r. justiția le va admite și va anula toate amenzile” a precizat Augustin Zegrean.

Termenul de contestare, de regulă, e 15 zile de la data comunicării procesului verbal.

”Astăzi încă pot fi date amenzi, până când va apărea decizia CCR în Monitorul Oficial, dar le dau degeaba, pentru că toată lumea le va contesta și vor fi anulate.” a mai spus fostul președinte al CCR.

  „Aici și mie amenzile mi se pare că s-a exagerat, este specific românesc, s-a sărit calul. Amenzile sunt mult prea mari raportat la câștigurile populației și nu cred că populația va putea să plătească.

De unde bani? Mai ales acum în perioadă de criză. Pe de-o parte, statul le dă bani la oameni ca să supraviețuiască, prin șomajul tehnic, pe de altă parte, le dai amenzi de nu se pot încadra în bani în niciun fel. Probabil că CCR va fi de acord cu Avocatul Poporului și atunci, sigur, mă întreb cine va mai plăti aceste amenzi.

Dacă obiecțiile referitoare la articolul despre amenzi vor fi acceptate de CCR, fiind declarate neconstituționale, toate amenzile vor fi anulate practic, pentru că vor fi date în baza unei legi neconstituționale, dar, pentru asta, fiecare cetățean va trebui să sesizeze instanța, deci să le conteste în justiție dacă crede că nu au fost corect aplicate”.

 
Surse:
 
https://www.antena3.ro/actualitate/ccr-amenzile-date-in-timpul-starii-de-urgenta-sunt-neconstitutionale-569441.html
https://www.dcnews.ro/augustin-zegrean-exclusiv-dupa-decizia-ccr-pe-amenzile-uriase-din-starea-de-urgenta_747091.html

Anual sunt adoptate zeci de acte normative secrete cărora nu li se publică nici măcar titlul. Cum este condusă ţara cu LEGISLAŢIA SECRETĂ, fără ca PUBLICUL să ştie ceva. VIDEO

 

 

 

 Metodologia funestă prin care groparii economiei naţionale au îngenuncheat un întreg popor.

Nimeni nu poate spune ce conţin cele aproape 500 de HOTĂRÂRI de GUVERN cu PUTERE de LEGE care au fost SECRETIZATE.

 

 

Foarte puţină lume ştie şi chiar şi mai puţină inţelege, ce conţin cele aproximativ 500 de Hotărâri de Guvern cu putere de lege, care au fost secretizate în cele aproape trei decenii care s-au scurs  din decembrie 1989.

Anual apar zeci de HG-uri secrete, pentru care nu se publică nici macar titlurile, iar ce este cu adevarat bizar este faptul ca mulţi dintre înalţii demnitari ai statului nu au habar de prevederile acestor acte normative cu statut special, care nu apar în Monitorul Oficial. 

Procedural, declasificarea se relizează printr-un act normativ de același nivel, altfel spus, tot printr-o Hotărâre de Guvern care să anuleze clasificarea celei pe care o vizează, numai ca nimeni până acum nu a dorit sau nu a fost curios sa afle ce conţin aceste hotărâri de guvern secrete.

Deşi legislaţia europeană prevede ca acestea pot fi făcute publice după o perioada cuprinsă între 20 şi 50 de ani, la noi ele riscă să moară secrete.

 Nu există într-un an calendaristic o limitare numerică  a actelor normative clasificate adoptate în ședințele Guvernului. 

 Hotărârile clasificate pot fi inițiate, în conformitate cu Constituția, de către instituțiile/autoritățile care au atribuţiuni în activitatea de protecție a informațiilor clasificate, adică serviciile secrete, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării.

Procedura adoptării unui HG continuă cu votul. Cât despre votanți, doar miniștrii de specialitate (ai Apărării sau de Interne, în funcție de obiectul deciziei) și primul-ministru sunt la curent cu prevederile exacte ale inițiativei.

Restul miniștrilor văd doar cel mult un sumar, a explicat un fost ministru. După aprobarea HG-ului, acestuia i se dă un număr, dar nu este publicat în secțiunea publică a Monitorului Oficial.

Conținutul noii hotărâri „se transmite numai instituțiilor publice interesate, conform dispozițiilor”, au explicat pentru Evenimentul Zilei reprezentanţii  Biroului de Presă al Executivului.

Aşadar, în cazul tuturor  HG-urilor secrete emise “discreţionar”, numai destinatarul FIE EL ŞI FĂRĂ DREPT DE ADMINISTRARE A VREUNEI BAZE DE DATE CLASIFICATE știe conşinutul acestora.

In primul an, după prăbuşirea regimului comunist, în 1990, guvernarea s-a facut exclusiv cu HG-uri clasificate. 

 

Totuşi, de ce ar trebui iniţiat de urgenţă un proces de declasificare a celor cateva sute de HG-uri, care nu au fost publicate niciodata şi despre a căror continut nu au ştiut decât cateva persoane din ierarhia guvernamentală?  

Răspunsul este că  doar astfel poate fi destructurat STATUL PARALEL din ţara noastră, această ocultă  cu ramificatii transfrontaliere care a jefuit economia nationala cu peste 400 de MILIARDE de euro.

Peste 30 % dintre deciziile primului Cabinet Petre Roman au rămas secrete până în acest moment. Conform datelor publicate pe site-ul Camerei Deputaților doar 888 sunt publice, în timp ce  restul de 479 au fost „ascunse”.

Iată sinistra statistica ce poate explica cum a fost îngropat destinul României şi cine sunt adevaraţii gropari ai viitorului nostru.

 

 

1. Petre Roman (premier 1990-1991): Chiar din prima decizie a Guvernului României de după Revoluție este o H.G. care nu a fost publicată nici astazi. Numărul HG-urilor clasificate, în perioada 1990-1992 a fost de 604; in 1990=479 H.G. secrete; in 1991=95 H.G. secrete; in 1992=30H.G.secrete. 

2. Pe timpul Guv. Nicolae Văcăroiu (premier 1992-1996): În timpul lui Nicolae Văcăroiu s-au aprobat 70 de legi secrete si 434 de H.G.-uri clasificate. In perioada 1992-1996 au fost băgate la ”secret” un nr. de 434 H.G.-uri din care in 1993=29, in 1994=69,in 1995=78, in 1996=75, in 1997=39, in 1998=70, in 1999=74) 

3. Pe timpul Guv. Adrian Năstase (premier 2000-2004): pentru aceasta perioada au fost elaborate 97 de legi secrete și 412 H.G.-uri secrete (in 2000=66, in 2001=39, in 2002=56, in 2003=97,in 2004=88,in 2005=39, in 2006=27)

4. Pe timpul Guv. Victor Ponta (premier 2012-2015): până-n august a.c. au fost emise 340 H.G.-uri secrete din care: in 2007=13, in 2008=32, in 2009=43, in 2010=117, in 2011=25, in 2012=17, in 2013=32, in 2014=23,in 2015=38).

 

 

Desecretizarea unor Hotărâri de Guvern este o procedură destul de rară şi greoaie.

„Evenimentul zilei” a reușit să afle care a fost conținutul unor acte normative care au fost inițial secretizate:

HG 947 din 2006, care conținea contractul de consultanță pentru privatizarea Romtelecom. A fost desecretizată câteva luni mai târziu.

HG 410 din 2011, care cuprindea măsuri în vederea asigurării de servicii necesare Ministerului Apărării Naționale. A fost desecretizată în 2013.

 

Hotărârile secrete emise dupa 1989 care au schimbat ţara noastră dintr-o ţară fără datorii externe, într-una cu cele mai neperformante economii din UE,  au distrus prin privatizari DIRIJATE cele mai importante obiective ale economiei nationale. Asa s-a instrainat avuţia naţională , AŞA AU APARUT  BURGHEZIA COMUNISTĂ postdecembristă si capitalismul salbatic de cumetrie. 

 

Concluzia poate fi numai una : este imperios necesar sa fie depolitizat actul administrativ şi mai ales să fie desecretizate acele HG-uri prin care s-a facut transferul oneros al activelor statului în conturile unor interlopi politici!

 

 

 

 

 

Surse:

http://evz.ro/legislatia-secreta-dupa-care-este-condusa-romania.html

https://arhivelesecuritatii.blogspot.ro/2017/09/cum-fost-praduita-romania-prin-hotarari.html

http://sibiu.justitiarul.ro/asa-zisa-democratie-firava-si-sufocata-de-legi-secrete/