Academia Română : „Nu este nevoie să se inventeze limbi pentru apărarea identității”.
Academia Română: „Suntem convinși că adevărul filologic și istoric va birui și în R Moldova.”
Comunicatul Academiei Române:
„În contextul respingerii recente (1 noiembrie 2018) de către Parlamentul de la Chişinău a denumirii corecte a limbii de stat a Republicii Moldova, Academia Română îşi reafirmă poziţia sa, susţinută încă de la înfiinţarea instituţiei în urmă cu 152 de ani, anume că limba vorbită de români – dincolo de numele lor regionale fireşti de moldoveni, transilvăneni, bănăţeni, olteni, munteni etc. – este aceea de limba română, la fel cum limba vorbită de germani şi de germanofoni se cheamă germană, deopotrivă în Germania, Austria ori Elveţia, şi la fel cum limba vorbită de francezi şi francofoni se cheamă pretutindeni franceză, din Franţa şi Belgia, până în Canada, şi din Elveţia până în Senegal.
Opinia ştiinţifică a specialiştilor filologi şi istorici argumentează fără putinţă de tăgadă identitatea lexicală, morfologică şi sintactică a limbii vorbite pe teritoriul Republicii Moldova cu limba română şi semnalează situaţia neconcordantă cu adevărul a denumirii în mod diferit a aceleaşi realităţi lingvistice, din considerente de altă natură decât ştiinţifică.
Între cei dintâi apărători ai numelui corect al poporului nostru, acela de poporul român, şi al numelui ştiinţific al limbii noastre, acela de limba română, s-au situat marii învăţaţi moldoveni, începând cu Miron Costin şi Dimitrie Cantemir şi ajungând până la Eugen Coşeriu şi la savanţii autentici de astăzi de pe malul stâng al Prutului.
Principala misiune a Academiei Române, încă de la înfiinţarea sa în 1866, a fost, este şi va rămâne întotdeauna cultivarea şi promovarea limbii române, în interiorul şi dincolo de graniţele României, ca formă de apărare a fiinţei naţionale şi ca factor de coeziune spirituală.
Susţinem cu fermitate şi hotărâre orice demers care vine în sprijinul susţinerii limbii noastre româneşti şi dorim să apreciem în acest context, încă o dată, activitatea energică şi neobosită a colegilor noştri membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Nu este nevoie să se inventeze limbi pentru apărarea identităţii.
Suntem convinşi că, până la urmă, adevărul filologic şi istoric va birui şi în Republica Moldova şi că autorităţile vor pune de acord Constituţia ţării cu realitatea,” scrie Infoprut.
Precizăm că la 1 noiembrie proiectul de modificare a articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova privind schimbarea limbii de stat din moldovenească în română nu a fost inclus pe agenda forului legislativ. Inițiativa de introducere, lansată de liderul grupului parlamentar al liberal-democraţilor, Tudor Deliu, a fost votată doar de 21 de deputaţi liberal-democraţi, liberali şi popular-europeni prezenţi la şedinţă.
CITITI SI:
https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/11/21/ziua-de-21-noiembrie-in-istoria-romanilor/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 