Germania Slavica și colonizarea germanică a teritoriilor slavilor apuseni
O istorie: Germania Slavica
Germania Slavica este un termen istoriografic care definește relatiile de vecinatate create de migratia spre est (Ostsiedlung) intre germanici si popoarele slave de Vest, numiti comun Venzi (Wends).
Termenul provine din scandinavul vender, etnonim care se referă la populațiile de origine slavă ce locuiesc pe țărmul sudic al Mării Baltice scria Theophyle în https://politeia.org.ro/magazin-istoric .
Triburile numiților Venzi erau formate din liuticii (între râurile Warnow și Mildenitz), obotriții (între golful Wismar și lacul Schweriner), sorbii (în Lusacia), wagrii (Wagria), milcenii (Silezia Lusaciană), warnabii (pe râul Warnow), polabii (între râurile Trave și Elba), drevanii (pe Elba, în districtul de azi Lüchow-Dannenberg), circipanii (între râurile Recknitz și Peene), kessinii (pe Warnow, în zona Rostock), redarii (la sud de lacul Tollensesee), ranii (insula Rugia), ukranii (pe Ucker), moricii (lângă lacul Müritz), neleticii (la confluența râurilor Havel și Elba), hevellii (pe Havel, în districtul Havelland), colodicii (Elba superioară), glomacii (Elba superioară), chuticii (pe râul Saale), leubuzii (pe Oder) și pomeranii (între Oder și Vistula).
Termenul generic de Germania Slavica a fost structurat in anii ’60 ai secolul XX in trei sectoare geografice: Germania Slavica I, Germania Slavica II si Bavaria Slavica.
Germania Slavica I este regiunea care a fost incorporata mai tarziu de Regatul Francilor si de Imperiul romano-german (Sfântul Imperiu Roman – Heiliges Römisches Reich) dupa formarea lui.
Aceasta regiune includea teritoriul intre Elba si Saale in Vest pana la Oder in Est.
Germania Slavica II este regiunea la vest de Germania Slavica I și încorpora teritoriile Sileziei, Pomerania si Prusia, astăzi în Cehia, Polonia, republicile Baltice si Rusia (Kaliningrad).
Toate aceste teritorii au trecut in ultimele secole din stăpanire germana in stapanirea țărilor enumerate mai sus.
Bavaria Slavica este o parte din Bavaria de astazi (nord-vestul ei) atunci populata de bavari (Bajuvarians), populatie vendica (slava) asimilata in totalitate de francii de sud (salieri), vezi Franconia.
Ca o paranteză, trebuie menționat că migrația medievala germanică nu a fost numai pe teritoriile slave, ci și pe teritoriile noastre, cu mari regiuni de colonizare în Satul Mare, Bistrița, Timișoara, Brașov și Sibiu.
Fenomenul de Ostsiedlung, colonizare germanica a estului între secolele IX-XIV a fost în multe cazuri o colonizare pașnică, dar de alte ori o colonizare în forță sub pretexte diferite, cel mai răspândit fiind creștinarea venzilor păgâni.
Colonizarea germanică a ajuns la nivelul ei cel mai înalt cu ocazia cruciadei împotriva venzilor începuta in anul 1147. Interesant de menționat ca germanicii au avut aliati slavi care au facilitat aceasta mișcare spre est.
Cruciada marchează începutul seriei „războaielor sfinte” purtate împotriva populațiilor păgâne din regiunea Mării Baltice.
La aceste războaie vor lua parte saxonii, danezii și polonezii.
Prin bula papală Divina dispensatione emisă la 13 aprilie 1147, papa Eugeniu al III-lea (1145-1153) va legitima cruciada purtată împotriva venzilor.
Dacă pentru feudalii germani miza politică era aceea de a aduna tribut de la triburile slave și de a-și extinde domeniile, pentru danezi era momentul potrivit să-i „pedepsească” pe ranii care organizau raiduri în teritoriul danez.
În cazul Poloniei, miza politică avea ca obiectiv intimidarea vecinilor prusaci, păgâni la acea vreme și extinderea spre vest, dincolo de râul Oder.
La sfârsitul acestei cruciade, germanicii deveneau hegemonul de facto a unei mari parti din Europa Centrala si de Est, de la Baltica până în Carpati.
Articolul este o completare (preambul) a doua articole publicate de Politeia – serialul “Magna Germania (1): De la Charlemagne la Angela Merkel” si Germania? Germania!
VIDEO: IGOR DODON, CANDIDATUL COMUNIST LA PRIMARIA CHISINAULUI REFUZA SA-SI RECUNOASCA INFRANGEREA IN ALEGERI
Igor Dodon: Nu recunoaștem înfrângerea!
„Nu recunoaștem înfrângerea din cauza încălcărilor și fraudelor care au avut loc. Vom utiliza toate metodele legale pentru a apăra votul acordat candidatului PCRM”. Declaraţia aparţine candidatului PCRM la funcţia de primar general al municipiului Chişinău, Igor Dodon, şi a fost lansată în cadrul unui briefing de presă.
Dodon a subliniat că în această luptă, comuniştii nu sunt învingători, dar nici cei care au pierdut.
Acesta nu a specificat care sunt acţiunile ce urmează a fi întreprinse, însă a precizat că acestea vor demara în următoarele ore şi zile. Potrivit lui, diferenţa de un singur punct procentual nu poate fi considerată înfrângere.
Candidatul PCRM a invocat multiple încălcări şi fraude din partea actualei guvernări, printre care prezența „suflete moarte” pe listele electorale, transportări masive ale oamenilor în ziua alegerilor şi numărarea „vicioasa” a voturilor de către organele electorale.
Comunistul a fost foarte concis în declaraţii şi a refuzat să răspundă la orice întrebări din partea presei.
Menționăm că, până în prezent, reprezentanții PCRM s-au ferit de presă, refuzând să facă declarații pe marginea rezultatului anunțat de Comisia Electorală Centrală.
UNIMEDIA precizează că după procesarea a 100% din procesele verbale, datele preliminare CEC arată că Dorin Chirtoacă, cu o diferenţă de 4422 de voturi, a câştigat cel de-al doilea tur de scrutin în faţa contracandidatului său, Igor Dodon. Liberalul a obţinut 50,6% din voturi, comunistul – 49,4%.
Sursa: UNIMEDIA
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 