Presa independentă nu există, dar există mitul libertății ei
Mitul presei libere mai tare ca mitul creației!
In 1953, în timpul unui banchet de la New York Press Club, lui John Swinton, decanul ziariştilor din America, i s-a cerut să ţină un toast in cinstea presei independente.
Iată răspunsul lui:
„Nu există in istoria Americii o presă independentă. O ştiţi şi voi, şi o ştiu şi eu. Nici unul dintre voi nu indrăzneşte să işi exprime cinstit părerile in ziarul la care scrie. Sunt plătit tocmai pentru a nu-mi exprima opiniile cinstite in ziarul pentru care scriu.
Voi, ceilalţi, sunteţi plătiţi ca să faceţi la fel şi, oricare dintre voi ar face nebunia de a-şi scrie părerile in mod cinstit, ar fi imediat expediat pe stradă, căutind de lucru. Dacă mi-aş permite o părere cinstită intr-unul din numerele ziarului meu, slujba mea ar dispărea in 24 de ore.
Treaba jurnalistului este să distrugă adevărul, să mintă sfruntat, să pervertească, să denigreze, să lingă cizmele lui Mamon, să işi vîndă ţara şi neamul pentru painea cea de toate zilele.
O ştiţi şi voi, şi o ştiu şi eu, şi atunci de ce să inchinăm pentru presa independentă?
Suntem uneltele supuse şi slugile bogătaşilor din culise.
Suntem Hopa-Mitică: ei trag sforile şi noi dansăm. Talentele, posibilităţile şi vieţile noastre aparţin altor oameni.
Suntem doar nişte prostituaţi intelectuali.”
„Omul obişnuit nu are acces direct la evenimentele vieţii sociale, politice şi economice; cu alte cuvinte, la ceea ce se petrece in societatea in care trăieşte.
In cel mai bun caz, o persoană care nu işi petrece zece ore pe zi la locul de muncă, alte opt ore dormind şi restul în vreun local de distracţii poate avea şansa de a asista personal la unul sau două evenimente importante din oraşul său.
Totul se opreşte insă aici.
Pentru a se informa despre ce se petrece în jurul lui, omul modern are la dispoziţie o unică sursă: mass-media.
La inceput au fost doar ziarele, apoi a apărut radioul, în ultimii treizeci de ani li s-au alăturat televizorul, dând oamenilor iluzia unei bogăţii informaţionale şi a diversităţii de opinie.”
Sursa: INTERNET preluat de https://infobrasov.net/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 