CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

SCURTĂ ISTORIE A ALEGERILOR PREZIDENȚIALE ÎN ROMÂNIA

Imagini pentru presedinții ai romaniei photos"

Foto: Președinții pe care i-a avut România

 

 

Primul președinte pe care l-au avut românii a fost Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist care s-a aflat în fruntea țării timp de 22 de ani în urma unor așa zise ”alegeri”, falsificate regulat, care îl declarau câștigător cu procente stupefiante, ce nu coborau  niciodată sub 99% din numărul votanților.

Încă nu împlinise 72 de ani când  ”iubitul conducător”a fost executat împreună cu soția, în urma condamnarii lor la moarte de către un Tribunal  Militar Excepțional, fiind socotiți vinovați de genocid, acte de diversiune, subminarea puterii de stat și a economiei naționale.

Cei doi fost înmormântați în cimitirul militar Ghencea din București, pe 30 decembrie 1989.

 

După sângeroasa Revolutie anticomunistă din 1989, Presedintia României a fost deținută mai întâi de Ion Iliescu (1990-1996), apoi de Emil Constantinescu (1996-2000), apoi un nou mandat al lui Ion Iliescu (2000-2004), urmat de Traian Băsescu (2004-2007), Nicolae Vacaroiu (interimar 2007), din nou Traian Basescu (2007-2012), Crin Antonescu (interimar 2012) și din nou Traian Basescu (2012-2014).

În prezent, România are un președinte care provine dintr-o familie de sași transilvăneni – Klaus Iohannis – ales pe 21 noiembrie 2014 și care este al patrulea președinte cu origini germane ales în perioada post-comunistă,într-o țară din Europa de Est.

Klaus Iohannis candidează din nou, în ziua de 10 noiembrie 2019, pentru a fi reales într-un nou mandat de președinte al românilor.

Frământările provocate de trecerea de la dictatura comunistă la democrație, s-au reflectat și în rezultatele alegerilor prezidențiale din țara noastră.

România se află încă într-o perioada de tranziție, fiind angajată într-un proces de creștere în plan economic și social. 

 

 

Remember: 

 

 

20 mai 1990, ”alegerile din Duminica Orbului”.

Prezență la vot: 86,19%. 85% l-au votat pe Ion Iliescu.  Alegerile prezidenţiale din 1990 au fost singurele din istoria electorală de după 1989 în urma cărora preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin.

27 septembrie 1992 – turul I. Prezență la vot: 76,29%, dintre care Ion Iliescu (FDSN) 47,34%, iar Emil Constantinescu (CDR) 31,24%.

11 octombrie 1992 – turul II. Prezență la vot: 73,23%, câștigând Ion Iliescu (61,43%).

3 noiembrie 1996 – turul I. Prezență la vot: 76,01%, dintre care Ion Iliescu (PDSR) – 32.25%; Emil Constantinescu (CDR) – 28.22%; Petre Roman (USD) – 20.54%; György Frunda (UDMR) – 6.02%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) 4.72%;
Gheorghe Funar (PUNR) – 3.22%.

17 noiembrie 1996 – turul II. Prezență la vot: 75,9%; Emil Constantinescu (CDR) – 54,41%; Ion Iliescu (PDSR) – 45,59%.

26 noiembrie 2000 – turul I. Prezență la vot: Ion Iliescu (PDSR) – 36,35%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 28,34%;
Theodor Stolojan (PNL) – 11,78%; Mugur Isărescu (CDR) – 9,54%; György Frunda (UDMR) – 6,22%; Petre Roman (PD) – 2,99%; Teodor Meleșcanu (ApR) – 1,91%.

10 decembrie 2000 – turul II. Prezență la vot: 57,50%; Ion Iliescu (PDSR) – 66,83%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 33,17%.

28 noiembrie 2004 – turul I. Prezență la vot: 58,5%, dintre care Adrian Năstase (PSD – PUR) – 40,97%; Traian Băsescu
(Alianța Dreptate și Adevăr) – 33, 92%; Corneliu Vadim Tudor (PRM) – 12,57%.

12 decembrie 2004 – turul II. Prezență la vot: 55,2%; Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr) – 51,23%

22 noiembrie 2009 – turul I. Traian Băsescu (PD-L) – 32,44%; Mircea Geoană (PSD) – 31,15%

6 decembrie 2009 – turul II. Prezență la vot: 64,10%

Conform exit-poll-urilor care nu includeau estimările voturilor la secțiile din străinătate, Mircea Geoană era dat câștigător al alegerilor.Conform rezultatelor de luni, 7 decembrie 2009, publicate de Biroul Electoral Central, Traian Băsescu a câștigat alegerile cu 50,33% din numărul total de voturi valabil exprimate, Mircea Geoană obținând 49,57%.

Aceste date au rămas provizorii până la validarea lor de către Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a validat rezultatele, după ce a cerut o renumărare a voturilor anulate; această renumărare nu a dus la o schimbare semnificativă a rezultatelor.

În străinătate au votat 147.754 de cetățeni români, cei mai multi cu domiciliul in Italia – peste 40.000. Acesta a fost cel mai mare număr de votanți în străinătate de până atunci.

2 noiembrie 2014 – turul I. Prezență la vot: 53,17. Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) – 30,37%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 40,44%.

16 noiembrie 2014 – turul II. Klaus Iohannis – Partidul Național Liberal (Alianța Creștin Liberală PNL–PDL) – 54,43%; Victor Ponta Partidul Social Democrat (Alianța PSD–UNPR–PC) – 45,56%.

 

(Sursa: https://newsweek.ro/istoria-alegerile-prezidentiale-in-romania)

Publicitate

10/11/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Mircea Geoană a fost numit în funcţia de adjunct al secresecretarului general NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat miercuri 17 iulie a.c., numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct al Alianței Nord- Atlantice, scrie Digi 24.ro. 

Discuțiile despre plecarea lui Mircea Geoană pe postul de la NATO se desfășoară de câteva luni, iar fostul ministru de externe al României a beneficiat și de sprijin din partea lui Klaus Iohannis și al Vioricăi Dăncilă pentru această numire. 

Jens Stoltenberg a anunțat pe Twitter că este foarte încântat să anunțe numirea diplomatului romîn în această înaltă funcție a Alianței Nord Atlantice. 

Mircea Geoană a declarat și el că este mândru să fie numit în această funcție.

”Sunt mandru sa fiu desemnat de catre Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, ca urmatorul Secretar General Adjunct. Este, deopotriva, o uriasa provocare si o oportunitate de a reprezenta interesele Aliantei noastre, care asigura securitatea a peste 1 miliard de cetateni.

De-a lungul carierei mele diplomatice si politice am promovat legatura transatlantica si integrarea euro-atlantica a Romaniei.

Sunt profund onorat sa fiu desemnat pentru aceasta pozitie cheie ce reprezinta, de asemenea, o recunoastere a importantei contributii a Romaniei in cadrul NATO.

Apreciez, in mod deosebit, sustinerea politica si institutionala trans-partinice de care s-a bucurat candidatura mea”, a spus Geoană.

 

 

 

 

Ministerul Afacerilor Externe a comentat că alegerea lui Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO va contribui la consolidarea rolului și misiunii Alianței Nord-Atlantice de securitate și apărare colectivă a spațiului euro-atlantic.

 

  Reprezentanţi ai MAE au subliniat într-un comunicat de presă că:

„Ministerul Afacerilor Externe salută numirea domnului Mircea Geoană ca Secretar General adjunct al NATO. Decizia Secretarului General constituie un moment deosebit pentru apartenența României la Alianța Nord-Atlantică.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, confirmă experiența și calitățile profesionale ale candidatului român și reprezintă, totodată, o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”.

 

Jurnalistul Ion Cristoiu a declarat ieri, pentru MEDIAFAX, că numirea lui Mircea Geoană în funcţia de adjunct al secretarului general NATO este o victorie pe plan internaţional a PSD..

„Trebuie precizat că este cea mai mare funcţie pe care a avut-o un român, cred că vreodată, pentru că Titulescu la Liga Naţiunilor, pe când NATO este o organizaţie transcontinentală, o organizaţie planetară în care intră şi SUA şi alte ţări din vest şi în plus este şi o organizaţie care face şi politică, nu numai, chiar politică activă.

A fost o surpriză deoarece din nouă motive, unu îl credeam pe Geoană tras pe linie moartă pentru totdeauna şi iată că am primit o lecţie, trebuia să ştiu din istorie că nu există oameni traşi pe linie moartă decât după ce mor, până atunci oricând te poţi aştepta la o surpriză şi doi nu mă aşteptam ca unui român să i se dea această funcţie, repet, cea mai importantă la ora actuală a unui român din istoria modernă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ion Cristoiu.

La rîndul său, jurnalistul Cornel Nistorescu scrie în Cotidianul că Mircea Geoană a avut o imagine pregnantă a unui potențial diplomatic, pe care România nu l-a valorificat niciodată la adevărata sa valoare.

„Dimpotrivă, în stilul nostru balcanic, l-am ironizat, l-am șifonat cu propoziții din vîrful limbii, iar lumea politică mai pitică i-a închis porți spre o carieră care ar fi folosit cu siguranță, și în primul rînd, României.
Mircea Geoană secretar general adjunct la NATO este o veste bună. Și ar putea fi pasul spre una și mai bună!”

 

 

Jens Stoltenberg

@jensstoltenberg

Delighted to announce the appointment of experienced statesman and diplomat @Mircea_Geoana as the next @NATO Dep SecGen. I am grateful to Rose @Gottemoeller for her outstanding service to the Alliance. https://bit.ly/2JAwUFq

NATO Secretary General appoints Mircea Geoana as next Deputy Secretary General

NATO Secretary General Jens Stoltenberg has decided to appoint Mircea Geoana from Romania as the next Deputy Secretary General. He will replace Rose Gottemoeller from the United States, who took up…

Citiţi şi biografia lui Mircea Geoană comentată pe situl oficial al NATO

https://www.nato.int/cps/en/natohq/who_is_who_167942.htm

18/07/2019 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , | 2 comentarii

Are cuvântul dl. Mircea Geoană…VIDEO

Imagine similară

Citim în http://biografii.famouswhy.ro/că Mircea Geoana este un politician roman, fost presedinte al Partidului Social Democrat, care în  liceu si-a descoperit pasiunea pentru sport, in special pentru baschet si tenis, pe care continuă să le practice şi astăzi.

A absolvit cursurile Facultatii de Mecanica, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, iar în 1987 a urmat cursurile Facultatii de Drept din Bucureşti.

A fost bursier al prestigioasei Ecole Nationale d’Administration Paris in 1992, si are doctorat in Economie mondiala la Academia de Studii Economice din Bucuresti. in 1994 a absolvit Cursul despre Institutii democratice al NATO.

Cat a fost ambasador al Romaniei la Washington a urmat Programul de dezvoltare manageriala al Grupului Bancii Mondiale in cadrul Harvard Business School. Mircea Geoana este presedinte al Institutului Aspen Romania, membru in Consiliul de Conducere al Institutelor Aspen Italia si SUA, este membru findator al Clubului Harvard Romania-Moldova, infiintat in 2004 si parte a Consortiului Roman pentru Educatia Copiilor si Tinerilor Supradotati si Talentati, membru fondator al Asociatiei fostilor studenti romani la “Ecole Nationale d’Administration” si presedinte de onoare al Asociatiei George Marshall Romania, deasemenea are un rol activ in Black Sea Trust Fund si este membru al Global Progressive Forum.

In 1993 a fost numit purtator de cuvant al MAE, functie pe care a deţinut-o pana in 1995. In martie 2000 i-a fost acordat rangul diplomatic de ambasador, iar intre 2000-2004 a ocupat functia de ministru de externe in Guvernul Adrian Nastase.

A fost preşedinte al Partidului Social Democrat din aprilie 2005 pâna în februarie 2010, din decembrie 2008 este presedinte al Senatului Romaniei. În 2004 este ales senator de Dolj.

În cariera sa de pâna acum a primit pentru meritele sale profesionale Ordinul National “Steaua Romaniei” in grad de Comandor pe 1 decembrie 2000, pentru servicii deosebite aduse in politica externa a Romaniei, iar in octombrie 2002 a primit Legiunea de Onoare-Franta.

Reporter: „Credeti ca sunt prea mulţi ofiţeri de informaţii in România?”.

Mircea Geoana: „Nu stim câţi suntem, în primul rand!”.

In ziua in care Adrian Nastase prezenta decizia sa de a se autosuspenda din toate functiile din partid ca urmare a scandalului „matusii Tamara”.

După ce a lăudat „acest act de curaj”, pe care îl „aşteptau cu toţii”, Geoană a dat cu bâta-n baltă:

„A fost o decizie nefericită a lui Adrian Nastase de a face nu ştiu ce declaraţie de avere!”, a clamat de la înalţimea tribunei liderul PSD.

„Si noi am manipulat sondaje si am mentinut PNL si PD la opt-noua la suta!

De ce? Pai, e greu sa creşti în sondaje când apar in ziare cazuri importante de corupţie şi pe televizor colegi care işi fac reclamă atacând partidul şi alti colegi”, spunea  presedintele PSD, Mircea Geoană, in noiembrie 2006.

Considerând probabil ca nu a şocat îndeajuns de mult asistenta, el a  continuat:

„In perioada 2002-2003, cand PD si PNL erau la opt-noua la suta in sondaje, acestea nu reflectau realitatea”.

„Nu ma tem decât de Dumnezeu şi, uneori, de soacră”

 „M-a sărutat pe obraz şi mi-a spus:

Lasă, mamă. Mai sunt alegeri şi peste 5 ani”

 

 

01/07/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: