CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O decizie istorica: Inițiativa „Minority SafePack” prin care UDMR milita pentru autonomia așa-zisului ținut secuiesc a fost respinsă de Tribunalul UE

 

 

 

      Hunor Kelemen si Marko Attila, lideri ai UDMR

 

 

 

 

DECIZIE ISTORICĂ. Tribunalul UE RESPINGE inițiativa „Minority SafePack” prin care UDMR milita pentru autonomia așa-zisului ținut secuiesc

 

 

 

 

Tribunalul Uniunii Europene a confirmat marți că propunerea de inițiativă cetățenească europeană (ICE) privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorități naționale, nu poate fi înregistrată, un dosar în care Comisia Europeană, partea reclamată, a fost susținută și de România, informează un comunicat de presă al instituției preluat de Agerpres.

 

 

 

 

 

 

 

   

                    Dabis Attila                                       Balázs-Árpád Izsák

 

 

 

 

 

Practic, instanța UE dă dreptate Comisiei Europene, care a refuzat să înregistreze în iulie 2013 o propunere de ICE a doi cetățeni — Attila Dabis, din Budapesta, și Balázs-Árpád Izsák, cu domiciliul în Târgu-Mureș — care urmărea să definească regiuni ce pot beneficia de politica de coeziune a Uniunii fără a respecta frontierele administrative interne ale statelor membre.

Potrivit Tratatului UE, la inițiativa a cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii, provenind din minimum un sfert din statele membre, Comisia poate fi invitată să prezinte legiuitorului Uniunii, în limitele atribuțiilor sale, o propunere de adoptare a unui act juridic în vederea aplicării tratatelor, așa-numita “inițiativă cetățenească europeană’.

Înainte de a putea începe să strângă numărul de semnături cerut, organizatorii inițiativei cetățenești europene trebuie să o înregistreze la CE, care examinează în special obiectul și obiectivele acesteia.

Executivul comunitar poate refuza să înregistreze inițiativa, în special atunci când obiectul acesteia din urmă nu intră în mod vădit în sfera sa de competență pentru a propune un act juridic legiuitorului UE.

Propunerea de ICE a cetățenilor Balázs-Árpád Izsák și Attila Dabis, asociați cu alte cinci persoane, intitulată “Politică de coeziune pentru egalitatea regiunilor și menținerea culturilor regionale”, a fost prezentată la Comisie în iunie 2013.

Această inițiativă urmărește ca politica de coeziune a Uniunii să acorde o atenție deosebită zonelor geografice ale căror caracteristici etnice, culturale, religioase sau lingvistice diferă de cele ale zonelor înconjurătoare, numite “regiuni cu minoritate națională”.

Astfel, potrivit propunerii, regiunile cu minoritate națională nu constituie neapărat o unitate administrativă împuternicită să beneficieze de fondurile, de resursele și de programele acestei politici, se menționează în comunicatul Curții de Justiție a UE.

Inițiativa are, astfel, ca obiectiv principal declarat să permită regiunilor cu minoritate națională să aibă acces la aceste avantaje, pentru a împiedica defavorizarea lor economică în raport cu regiunile înconjurătoare.

Prin decizia sa din 25 iulie 2013, CE a refuzat să înregistreze propunerea de inițiativă (detalii aici) pentru motivul că aceasta nu intră în mod vădit în sfera sa de competență pentru a propune un act juridic legiuitorului Uniunii. În consecință, cetățenii Izsák și Dabis au sesizat Tribunalul Uniunii Europene pentru anularea deciziei Comisiei.

Prin hotărârea sa de marți, Tribunalul constată că, în contextul politicii de coeziune a Uniunii, noțiunea ‘regiune’ trebuie definită cu respectarea situației politice, administrative și instituționale existente în statele membre și că, în consecință, Uniunea nu poate adopta un act care, precum cel propus în inițiativă, ar urmări să definească regiuni cu minoritate națională fără a ține cont de această situație.

Tribunalul arată, de asemenea, că menținerea caracteristicilor etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice ale anumitor teritorii nu este un scop care ar putea justifica adoptarea unui act în temeiul politicii de coeziune a Uniunii.

Instanța subliniază că politica de coeziune a UE urmărește promovarea unei dezvoltări armonioase a ansamblului Uniunii și, printre altele, reducerea handicapurilor demografice grave și permanente de care suferă unele dintre regiunile sale.

“Or, domnii Izsák și Dabis nu au demonstrat că se poate considera că, în general, caracteristicile etnice, culturale, religioase sau lingvistice specifice ale regiunilor cu minoritate națională pot constitui un asemenea handicap, astfel încât aceste regiuni să fie defavorizate în raport cu regiunile înconjurătoare”, se precizează în comunicatul citat.

Nu în ultimul rând, Tribunalul arată că actul propus prin inițiativă nu este adecvat pentru a proteja diversitatea culturală reprezentată de minoritățile naționale și, prin urmare, nu poate fi adoptat în cadrul politicii culturale a Uniunii.

Împotriva deciziei Tribunalului se poate declara recurs la Curte, numai pentru motive de drept, în termen de două luni de la comunicarea acesteia, se mai menționează în textul citat.

Comisia Europeană a fost susținută în acest dosar de România, Grecia și Slovacia, ale căror cereri de intervenție au fost acceptate de instanță, iar reclamanții au fost susținuți de Ungaria. România chiar a prezentat un memoriu în intervenție în iunie 2015, la fel ca și Ungaria.

Pe de altă parte, printre alții, au depus cereri de intervenție, pentru susținerea reclamanților, și județul Covasna și comuna slovacă Debrad, dar acestea au fost respinse de Camera Întâi a Tribunalului, în mai 2015, după audierea argumentelor acestora.

Note mea: Această inițiativă cetățenească, sprijinită puternic de UDMR și de Ungaria, a urmărit forțarea impunerii unei autonomii teritoriale pe criterii etnice pentru maghiarii din așa-zisul ținut secuiesc și, mai mult chiar, o recunoaștere oficială a unor structuri teritoriale definite etnic, superioare structurilor teritorial-administrative.

Ungaria încercat astfel să obțină nu doar o recunoaștere a unei zone etnice maghiare în România, zona așa-zisului ținut secuiesc (nu e singura zonă revendicată de Ungaria), peste structura administrativ-teritorială din România, ci chiar o zonă etnică compusă din zonele în care există comunități de maghiari, România și Slovacia spre exemplu.

În septembrie 2013 liderul UDMR se arăta deranjat de decizia Comisiei Europene de a respinge inițiativa „Minority SafePack”. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, considera că reprezentanţii Comisiei Europene au luat o decizie politică atunci când au respins Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE) pentru protecţia minorităţilor naţionale – Minority SafePack, deşi aceasta a fost elaborată în mod corespunzător din punct de vedere juridic şi profesional.

Potrivit acestuia, UDMR urma să propună, după consultări cu partenerii săi, ca decizia CE să fie contestată la Curtea Europeană de Justiţie, potrivit Mediafax.

„A fost din punctul nostru de vedere – si vorbesc despre initiatori, toti cei care au luat parte la initiativa cetateneasca – un soc cum si în ce mod a fost respinsa initiativa noastra de Comisia Europeana.

Am trecut peste asta, am cautat solutiile institutionale, am mers si am atacat la Luxembourg, asa cum trebuie sa procedam respectând regulile UE si înca procesul este în derulare (…)”, declara în 2015 Hunor, citat de Agerpres. Iată că UDMR a atacat decizia Comiei Europene și a pierdut.

Definitiv.

Despre inițiativa cetățenească sprijinită și de UDMR, „Minority SafePack”, puteți citi aici.

 

Sursa: http://www.dantanasa.ro/

 

Publicitate

12/05/2016 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Potrivit ultimelor statistici, latino-americanii alcătuiesc „grupul minoritar „cel mai numeros din SUA .VIDEO.

Latin Americans make up largest 'ethnic group' in U.S. - Census Bureau

Latino-americanii alcătuiesc cel mai numeros „grup etnic” din SUA

Potrivit unui raport recent ale Census Bureau din  Statele Unite, latino-americanii alcatuiesc cea mai mare diaspora din aceasta tara, au relatat agenţiile de ştiri mexicane.

Conform unui recensământ recent, 50.500.000 latino-americani locuiesc în Statele Unite, la o populaţie totală de 308.700.000.

Biroul de Recensământ a mai spus în raportul său că numărul de latino-americanilor care locuiesc în Statele Unite a crescut cu 43% pe parcursul ultimelor decenii şi ca sunt acum mai numeroşi decât al doilea mare grup „non-alb” de populatie din S.U.A.,  afro-americanii, care numara 42 milioane de suflete .

Rapoartele mass-mediei mexicane estimează că dacă această tendinţă continuă, atunci populaţia albă din Statele Unite, care se ridică în prezent la 196.800.000 persoane , va deveni un grup minoritar în urmatorii  30 de ani.

Recensământul arată că majoritatea latino-americanilor  provin din Mexic, Cuba şi Nicaragua.

MEXICO CITY, 26 martie (RIA Novosti)

04/04/2011 Posted by | DIVERSE | , , , , , , , | Lasă un comentariu

CE MAI STIM DESPRE ROMANII DIN UNGARIA ?

 

Românii trăitori pe teritoriul Ungariei se consideră cea mai vestică ramură a românităţii. Ei sînt urmaşii românilor a căror soartă, de-a lungul secolelor, a fost comună cu cea a majorităţii populaţiei maghiare.

In Ungaria, liderii organizaţiilor româneşti susţin că numărul românilor din această ţară este în jur de 20-25.000 de membri, în timp ce statisticile oficiale ungare de la recensămîntul din 1990 prezintă numărul etnicilor români ca fiind mult mai mic: după naţionalitate 10.740, iar după limbă maternă 8.730.

Date generale

Românii formează pe aceste locuri o minoritate naţională băştinaşă, care înainte de 1920 a avut legături naturale, directe, cu marea masă a românilor din Ardeal.

Localităţile în care azi trăieşte majoritatea românilor din Ungaria se găsesc de la Mureş pînă dincolo de Crişul-Repede, de-a lungul frontierei dintre Ungaria şi România, respectiv în Budapesta.

Biserică, şcoală sau instituţie culturală, eventual organizaţie românească se găseşte în următoarele localităţi: Aletea, Apateu, Bătania, Bedeu, Bichiş, Bichişciaba, Budapesta, Cenadul Unguresc, Ciorvaş, Crîstor, Chitighaz, Darvaş, Jula, Jaca, Leta Mare, Leucuşhaz, Micherechi, Otlaca-Pustă, Peterd, Pocei, Săcal, Seghedin, Vecherd.

 

Învăţământul

În jur de 1400 de elevi învaţă româneşte în Ungaria.

La cele 11 şcoli generale, unde se predă limba şi literatura română sunt înscrişi în total peste 1200 de copii, iar la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula învaţă aproape 200 de elevi. În clasele întâi ale şcolilor generale sunt aproximativ 150 de elevi, iar liceenii sunt în număr de peste 50.

 

Organizaţii

În Ungaria, urmând modelul tradiţiei maghiare, comunitatea românească este organizată în peste 20 de structuri asociative cu o paletă largă de reprezentare, de la cea socio-politică, la cea cultural-educaţională.

Astfel, se disting îndeosebi următoarele organizaţii:

-Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU), preşedinte dr. Ioan Ciotea; 

-Comunitatea Cercetătorilor şi Creatorilor Români din Ungaria, preşedinte Elena Csobai;

-Societatea Culturală a Românilor din Budapesta, preşedinte dr. Maria Berényi;

-Asociaţia Culturală Română din Chitighaz, preşedinte Ana Buha; 

-Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin, preşedinte Ştefan Soc;

-Fundaţia pentru Cultura Română din Ungaria, preşedinte dr. Gheorghe Petruşan, vicepreşedinţi dr. Maria Gurzău Czeglédi şi dr. Gheorghe Ruja;

-Fundaţia “Pro Musica”, preşedinte Ştefan Oroian;

-Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), preşedinte Traian Cresta;

-Autoguvernarea Română Locală din Micherechi, primar Teodor Martin;

-Coaliţia Românilor din Ungaria, preşedinte Teodor Martin, secretar dr. Gheorghe Ruja; 

-Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, director dr. Maria Berényi; 

-Şcoala Generală şi Liceul Românesc “Nicolae Bălcescu” din Jula, director dr. Maria Gurzău Czeglédi;

-Corul Mixt “Pro Musica” din Jula, conducător Ştefan Oroian;

-Corul Mixt “Viva la Musica” din Chitighaz, conducător Ana Buha;

-Corul Mixt “Armonia” din Apateu, conducător Gheorghe David;

-Trupa de teatru a Liceului Românesc “Nicolae Bălcescu”, director Maria Gurzău Czeglédi, regizor Eleonora Chiriac, coordonator Vera Gurzău;

-Echipa Folclorică “Gheorghe Nistor” din Micherechi, conducător Vasile Papp;

-Echipa de Păstrare a Tradiţiilor din Aletea, conducător Petru Sabău.

 

Presa

Legile în vigoare stabilesc dreptul minorităţilor la informare în limba maternă, dreptul de acces la aceste medii de informare în limba maternă. Statul maghiar asigură cheltuielile scoaterii a cel puţin unui organ de presă săptămânală în limba română, iar Radiodifuziunea Maghiară şi Televiziunea Maghiară are obligaţia stabilită prin lege ca să asigure sistematic program românesc, emisiunile minorităţilor fiind considerate obligaţii de către serviciu public ale mass-media.

Program în limba română la radio se realizează din 1980. În prezent se difuzează zilnic o oră şi jumătate emisiune regională şi o jumătate de oră program pe ţară. Redacţia emisiunilor este la Seghedin, funcţionează cu cinci colaboratori cu post întreg. Emisiunile regionale se difuzează la orele de prînz, iar cele pe ţară, seara la oră de maximă audiere. Programul se transmite în mare parte pe undele ultrascurte, dar, din păcate, pe bandă estică, ceea ce pentru mulţi români nu este accesibilă.

În privinţa emisiunilor de televiziune, redacţia românească din Seghedin există din 1982. În prezent se realizează emisiune românească săptămînal, 26 de minute. Programul se dă în zi de lucru, de regulă între orele 13.00 şi 14.00 pe postul naţional maghiar, transmis terestru. Emisiunea se reia în aceeaşi săptămînă, de obicei sîmbăta înainte de masă, tot de un post naţional maghiar, transmis pe satelit. Redacţia românească are 3 colaboratori interni. De asemenea, emisiuni realizate în limba română se transmit şi pe reţeaua de cablu la Bătania, Bichişciaba, Chitighaz şi la Jula. Programul Televiziunii Române poate fi recepţionat aproape în toate localităţile populate de românii din Ungaria.

În planul presei scrise, cea mai reprezentativă publicaţie este “Foaia românească” al cărei redactor-şef este Eva Iova. Are frecvenţă de apariţie săptămânală, în 16 pagini. Redacţia revistei se găseşte la Jula. Ziarul a aniversat, în luna ianuarie 2001, o jumătate de secol de la prima apariţie. “Foaia românească” apare în prezent în 800 de exemplare. Paginile revistei pot fi citite din toamna anului 2000 şi pe Internet (www.foaia.hu). Editorul responsabil al revistei este Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria.

Asociaţia Culturală “Mara Oaş” Negreşti-Oaş,Blogul ” Reinvierea”

22/02/2010 Posted by | PRESA ROMÂNEASCĂ, ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: