CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Cum i-a masacrat Mihai Viteazul pe creditorii turci

 

 

 

 

Născut în anul 1558  la Targul de Floci, situat la vărsarea Ialomiţei în Dunăre, localitate azi dispărută.    Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din vechea familie bizantină a Cantacuzinilor era sora lui Iane Epirotul, care a ajuns ban al Olteniei şi reprezentantul (capuchehaia) domnului Munteniei la Constantinopol, fiind o persoană foarte influentă. 

Identitatea tatălui lui Mihai este disputată. Unii cercetători consideră că el este fiul legitim al domnului muntean Pătraşcu cel Bun, alţii că a fost fiul nelegitim al acestuia.

Mihai Viteazul, cunoscut și ca Mihai Bravu,fost bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei, apoi Domn al Țării Românești și, pentru o perioadă (în 1600), conducător de facto al tuturor celor trei țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

 

 

 

Pentru a fi înscăunat pe tronul Țării Românești,  Mihai a oferit  sultanului si nobililor turci care  i-au facilitat intrarea la suveranul otoman 1,5 milioane de galbeni, o sumă fabuloasă pentru acele vremuri.

Așa se face că in octombrie 1593, noul domnitor al Valahiei a intrat in Bucuresti însoțit de un alai de creditori dornici să își recupereze cât mai repede investițiile făcute pentru înscăunarea domnului Mihai pe tronul Țării Românești.

În acea perioadă, la iniţiativa Papei Clement al VIII-lea şi a împăratului Rudolf al II-lea al Imperiului Romano-German, în Europa apuseană se constituise Liga Creştină, o alianţă antiotomană  la care au aderat Spania și  ducatele italiene Toscana, Mantua şi Ferrara.

Popoarele din Balcani îşi legau speranţele de eliberare şi independenţă de acţiunea marilor puteri creştine.

Dovedind o intuiție caracteristica doar marilor lideri militari si politici, Mihai nu  a ramas indiferent la mișcarea antiotomană care cuprinsese Europa si, atras de idealul eliberarii țării sale de turci,  el a  hotărât să se alăture Ligii Sfinte europene. 

Nu a așteptat sa fie invitat ci, fapt ce îl caracteriza din plin, ia inițiativa și trimite el însuși soli în Ardeal si Moldova, precum și la boierii Buzești, pe care îi cheamă alaturi de el in lupta antiotomană. Rezultatul a fost o intelegere deplina între cele trei țări românești.

 La 13 noiembrie 1594, la doar un an dupa înscăunarea sa, Mihai i-a chemat pe toți creditorii la vistieria domnească pentru a „încheia socotelile”. Dar socotelile sale erau mai mult decât sângeroase. Tunurile au lovit în plin in mulțimea celor adunați să își primeasca banii. Supravietuitorii au fost masacrați de oștenii domnului, după care au urmat cei  circa 2000 de ieniceri, întreaga garnizoana turceasca din București, in frunte cu emirul.  La Harsova, Silistra si Targul de Floci, turcii suferă infrângeri zdrobitoare.

In Moldova, domnul  Aron Voda, aliat în secret cu Mihai, îi măcelerea la rândul său pe toti otomanii din Iași și dadea semnul unei răscoale generale. 

Lupta antiotomană declanşată de Mihai odată cu  uciderea creditorilor turco-levantini şi masacrarea garnizoanei turceşti din Bucureşti (1594) va continua imediat cu  atacarea şi incendierea cetăţilor de la Dunăre ocupate de garnizoane otomane şi înfrângerea armatelor turco-tătare (venite să-l mazilească pe domn) la Putineiu, Stăneşti şi Serpăteşti (ianuarie 1595). Sunt eliberate Rusciuc, Silistra şi Brăila.

 Este începutul odiseei marelui domn al românilor care avea să se încheie odată cu asasinarea sa pe Câmpia Turzii, din ordinul generalului Basta (1601).

Se încheie în acest fel, destinul celui care va deveni peste secole un simbol al luptei eroice pentru unitatea românilor.

 

 

 

 

CITIȚI ȘI:

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/01/30/o-istorie-a-zilei-de-30-ianuarie-video-3/

Publicitate

30/01/2019 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: