DEZVĂLUIRI. Apelul adresat românilor pe 22 decembrie 1989 la TVR de seniorul Corneliu Coposu, a fost oprit de la difuzare de bolșevicul Silviu Brucan

Fost șef de cabinet al regretatului Senior și director executiv al Fundației ”Corneliu Coposu”, domnul Ion-Andrei Gherasim a dezvăluit pe Facebook, un document istoric absolut excepțional, reprodus de publicația online Podul.ro.

Mai exact, este vorba despre apelul scris de către Seniorul Corneliu Coposu în ziua de 22 decembrie 1989, pe care voia să-l citească la Televiziunea Română ”liberă”, la ora 18.00.

Ajuns la intrarea de pe strada Pangratti, a scris pe un bilețel cine este și a rugat ofițerul de la poartă să-l trimită în Studioul 4 de unde se făceau transmisiile în direct.

Bilețelul, pe care era scris ”Corneliu Coposu, fost secretar particular și politic al lui Iuliu Maniu” a ajuns direct în mâinile bolșevicului Silviu Brucan, care, citind cele scrise, a albit instantaneu (episod relatat de regretatul Ion Caramitru) și a răcnit la ofițer: ”Oricine, dar ăsta nu!”

După 33 de ani, Ion-Andrei Gherasim a publicat mesajul pe care Corneliu Coposu dorea să-l transmită românilor la 22 decembrie 1989 (detalii AICI).

Îl publicăm și noi în integralitate: 

„Români! 

Dumnezeu este cu noi!

Să păstrăm o clipă de tăcere pioasă în memoria celor care și-au vărsat sângele pentru libertatea care începe astăzi și pentru noi. Îmbrățișăm cu toată căldura sufletului nostru pe străluciții noștri tineri, studenți, elevi, muncitori, care au înfruntat cu pieptul deschis gloanțele nelegiuite ale dictaturii și au înfrânt prin eroismul lor cel mai tiranic și mai despotic regim de teroare din istoria milenară a României. Aducem omagiul nostru muncitorilor noștri dragi, care au păstrat în suflete dragostea lor de libertate și care au dovedit că sufletul românesc nu poate fi îngenuncheat.

Salutăm cu dragoste armata noastră vitează care s-a alăturat poporului din care se trage. Țara a trecut prin clipe zguduitoare până când poporul nostru umilit și amenințat în însăși integritatea sa ideologică și-a dobândit, prin crâncenă luptă, libertatea.

Aducem, în acest moment istoric, închinarea noastră marilor patrioți ai istoriei noastre, uciși de sângeroasa dictatură: Iuliu Maniu, Constantin Brătianu, Ion Mihalache, George Brătianu, Titel Petrescu, celor peste treizeci de mii de martiri căzuți sub gloanțele ucigașe ale dictaturii sau morți în temnițe, lagăre și ocne.

Aducem omagiul nostru națiunilor care ne-au încurajat și sprijinit în lupta noastră. Izbânda noastră ne ferește de judecata severă a viitorului.

Cel care vă vorbește a înfruntat pușcăriile comuniste vreme de 17 ani, a fost târât în hrubele securtății de 184 de ori, în ultimii ani de dictatură și a suportat 27 de percheziții domiciliare numai pentru vina de a fi fost secretar general adjunct al Partidului Românesc condus de Iuliu Maniu, scos în afara legii în 1947.

Facem un apel fierbinte la ordine și calm.

Întregul nostru popor trebuie să dea dovadă de patriotism și înțelepciune.

Trăiască România!”

București, 22 Decembrie 1989

Publicitate

MAE român a transmis Budapestei o atenționare arătând că referirea președintelui Ungariei la Tratatul de la Trianon în timpul summitului din Ucraina este „extrem de nepotrivită”

Foto: Premierul Florin Cîțu la summitul din Ucraina

János Áder, președintele Ungariei, a comparat luni, la summitul de la Kiev intitulat „Platforma Crimeei”, anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, tratatul de pace de după Primul Război Mondial prin care s-au încheiat ostilitățile între Antanta și Ungaria.

După cum se știe, în urma acestui tratat, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul au intrat în componența României.

„În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”.

„După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a mai spus János Áder.

MAE român a transmis ambasadorului Ungariei la București că România consideră “extrem de nepotrivit” mesajul din discursul pe care președintele Ungariei l-a avut la summitul recent din Ucraina, conform unor surse guvernamentale citate de Digi24.ro.

Partea română ar fi făcut deja prin MAE, în cursul zilei de ieri, un demers  pe canal diplomatic direct, modalitate ce ar fi fost preferată având în vedere că discursul a fost rostit în contextul multilateral al summit-ului găzduit de Ucraina, era direcționat practic față de statul gazdă și ar fi fost nepotrivit conform cutumelor aplicabile în astfel de context să reacționeze în acel cadru al summitului, în condițiile în care în summit partea ucraineană nu a reacționat după discurs.

De asemenea, conform surselor guvernamentale citate de Digi24.ro și alte publicații, autoritățile române au dorit să nu dea amploare reacției sale pentru a nu amplifica efectele scontate de partea ungară, ținând cont că mesajul din discursul președintelui maghiar avea un “caracter provocator”.

Aceste explicații vin după ce premierul Florin Cîțu, prezent la summitul din Ucraina, unde a ținut și un descurs referitor la susținerea aderării acestei țări la UE și NATO, a fost criticat dur că nu a avut nicio reacție la discursul lui János Áder și nu a dat atunci nicio replică.

Printre liberalii care au apărat lipsa de reacție a premierului s-a numărat și eurodeputatul Rareș Bogdan, care a declarat la B1Tv:

„Într-adevăr, e deranjant că preşedintele Ungariei a făcut o comparaţie total nepotrivită, total nepotrivită, între anexarea Crimeei de către Rusia şi Tratatul de la Trianon. O aberaţie totală. (…) Ce să facă Florin Cîţu, să ia microfonul, să sară cumva peste, să meargă… Nu era o masă rotundă de discuţie, nu era un talk show, unde poţi să dai replică, nu era aşa ceva. (…) Ca premier al unei ţări, nu poţi să te trezeşti după ce unul a vorbit, mai ales că a vorbit după Florin Cîţu preşedintele Ungariei, să vină şi ce să-i spună preşedintelui, dom-le, daţi-mi microfonul, înapoi, să creeze un scandal care să acopere scopul prezenţei noastre acolo?”.

---

22 ianuarie 1859 – Mesajul Căimăcămiei la deschiderea Adunării Elective a Țării Românești

 

 

 

 

 

 

 

 

Căimăcămie este conform Wikipedia.ro, un cuvânt care vine de la   caimacam, de origine turcească, ce înseamnă locțiitor și își are originea în cuvintelearabe  Kâim și Makâm.

Era întrebuințat în Valahia și în Moldova din secolul al XVII-lea sub forma de Caimacam Domnesc.  Începând din 1761, era denumit caimacam și locțiitorul  banului Craiovei.

În așteptarea sau lipsa domnitorului, erau numiți de obicei doi boieri care să conducă principatul, până la instalarea pe tron a noului domn.. Din secolul al XIX-lea se folosea denumirea de Locotenență Domnească.

Sub acest nume se cunosc mai ales căimăcămiile din 1856, după retragerea domnitorilor numiți pe șapte ani, până la stabilirea poziției Principatelor Dunărene după noile principii ale Tratatului de la Paris.

 Căimăcămii în Valahia (Muntenia + Oltenia)

Constantin Cantacuzino (10 – 12 iulie 1848; 9 august – 25 septembrie 1848; 26 septembrie 1848 – iunie 1849)
Alexandru D. Ghica (4 iulie 1856 – octombrie 1858)
Ioan Manu, Emanoil Băleanu, Ioan Al. Filipescu (octombrie 1858 – 24 ianuarie (5 februarie) 1859)

Aceste căimăcămii au fost instituite de Imperiul Otoman cu scopul de a conduce alegerile pentru Divanurile ad-hoc, în așa fel încât să triumfe adversarii unioniștilor.

Mesajul Căimăcămiei  din 22 ianuarie 1859, la deschiderea Adunării Elective a Țării Românești.

Domnilor Deputați!

Pentru a doua oară, în curs de 17 ani, Țara noastră se vede chemată a alege pe Domnul ei.
Dar ce era în 1842 numai un act național, foarte important, pentru că exprima restatornicirea unui vechi drept al țării, este astăzi și un fapt european, care va avea pentru noi un rezultat mai însemnător, fiindcă suntem chemați de cele mari Puteri ale Europei a-l exersarea în condiții noi, și ele ne vor lua socoteală de chipul cu care vom răspunde la a lor chemare.

În acest curs de vreme Țara noastră s-a ridicat în poziția-i politică, relațiile ei s-au înmulțit, legămintele noastre cu partea civilizată a Europei s-au strâns, dreptul european s-a întins și asupra noastră și am putut avea satisfacțiunea de a ne vedea înfrățiți politicește, prin aceleași instituțiuni comune, de chiar mână marilor Puteri, cu o altă țară, iarăși Română, soră cu noi, în credință, în limbă, în obiceiuri și în destin.

De odată cu aceste bunuri, înaltele Puteri, spre a ne garanta viața noastră politică, a reînviat și a întărit vechile noastre stipulații cu Înalta Poartă și ne-au asigurat autonomia fără tăgăduire.

Actul la care sunteți chemați astăzi a proceda, este menit a desăvârși lucrările înaltelor Puteri garante. De la patriotismul și buna Dumneavoastră judecată atârnă dar statornicirea instituțiilor noi printr-o chibzuire matură și prudentă, ca unii ce aveți a îndeplini o îndoită și delicată misie, de a alege pe Domn și de a conlucra cu dânsul la dezvoltarea legilor Țării.

Suntem fericiți, Domnilor, să putem deschide Adunarea și să vedem după atâtea nenorociri și suferințe ce am încercat, o instituție, veche în destinele țării, așezată pe baze noi, potrivite cu dezvoltarea ce a luat activitatea socială în cursul celor din urmă 30 de ani.
În scurta ei trecere la capul trebilor Căimăcămia, s-a silit, după putere și după împrejurări, a-și îndeplini sarcina la care a fost chemată.

Ispitită de toate greutățile legate cu poziția ei, n-a avut și nici putea avea pretenția de a fi apărată de nemulțumiri și de diferite atacuri. Acesta este soarta mai a tuturor guvernelor, și mai cu seamă urma să fie unui guvern chemat a pune în lucrare instituțiuni noi, pe un tărâm încă nepregătit prin trebuincioase legiuiri de ajutor.

Lipsurile de astăzi se vor îndeplinii, fără îndoială, pentru viitor, și concursul puterilor publice, chemate la întocmirea legilor, ca să poată fi lămurit cercul lucrărilor fiecăruia și să fim deopotrivă feriți de nedumeririle, ce dau pricină de nemulțumiri.

Domnilor, suntem într-un minut foarte solemn, și nu vom putea ieși cu izbândă decât prin înfrânarea patimilor și prin concordia inimilor.

Sperăm că mâna lui Dumnezeu, către care ne-am îndreptat inimile, cerând binecuvântarea Sa asupra lucrărilor noastre, ne va ocroti în viitor, ca și în trecut, spre a putea păstra nebântuită naționalitatea moștenită de la părinți.

Să avem dar credință în mila Sa; să mulțumim Înaltei Porți Suzerane și Înaltelor Puteri garante, care ne-au luat sub a lor garanție și să pășim la lucru cu bărbăție și demnitate.

 

M. Băleanu, I. Manu, I. Al. Filipescu

Secretarul statului, C. N. Brăiloiu

 

 

( reprodus la http://centenarulromaniei.ro/mesajul-caimacamiei-tarii-romanesti-la-deschiderea-adunarii-elective-tarii-romanesti/)