INTRAREA ROMÂNIEI ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL EVOCATĂ ÎN MEMORIILE UNUI DIPLOMAT RUS
Motto:
Când totul a luat sfârșit, Brătianu și cu Poklevski, cu lacrimi în ochi, s-au îmbrățișat; ne-am strâns cu toții mâna,
arătându-ne speranța că actul care se iscălise va fi spre fericirea neamului românesc.
4/17 august 1916
I.G. Duca, Amintiri politice
Intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei a fost unul dintre cele mai importante evenimente politico-militare ale anului 1916 și cu implicații aparte în desfășurare a Marelui Război. În clipa în care Kaizerul Wilhelm al II-lea a aflat de intrarea României în război, în timp ce juca scat, „și-a pierdut pe de-a-ntregul cumpătul” și a declarat că războiul este „categoric pierdut”.
Înaltul Comandament German (OHL) a fost la fel de surprins ca și Kaizerul, însă, totuși, generalul Erich von Falkenhayn, șeful OHL, nu ignorase o astfel de perspectivă și se pregătise pentru ea.
România încerca să profite de conjunctura momentului pentru a-și făuri unitatea națională, prin întregirea cu Transilvania, Bucovina, Banatul întreg până la Tisa, ceea ce îl îndreptățea pe Ion I. C. Brătianu să declare:
„Se impune să ieşim din neutralitate, dar, pe de altă parte, având drept ideal unitatea naţională, suntem datori să urmărim realizarea lui, căci nu se ştie dacă în decursul veacurilor vom găsi vreun prilej atât de prielnic ca cel de azi. Iată de ce nu putem să mergem decât alături de Aliaţi şi în contra Puterilor Centrale.”
Eforturile beligeranților în Primul Război Mondial de-a atrage România în luptă, într-o tabără sau alta, i-au permis lui Ion I. C. Brătianu aplicarea unei strategii diplomatice care avea să se concretizeze, pentru început, într-o neutralitate binevoitoare sau „expectativă armată”.
Eforturile diplomatice ale Rusiei țariste se vor concretiza în Acordul bilateral Brătianu – Sazonov din 18 septembrie 1914 prin care se menționa faptul că „Rusia se angajează să se opună la orice atingere a statului quo teritorial al României în fruntariile actuale” .
Totodată, Rusia recunoștea dreptul României asupra Transilvaniei, precum și posibilitatea de-a participa la împărțirea Bucovinei, alături de Rusia, în baza principiului naționalităților care va servi drept bază în delimitarea teritoriului.
„România poate ocupa teritoriile mai sus menționate (Transilvania și Bucovina – n. n.) când va judeca mai bine. Rusia se obligă să facă să fie aprobate de către cabinetele din Londra și din Paris instrucțiile de mai sus” , se menționa în Acordul româno-rus din 18 septembrie 1914.
În anii ce vor urma până la intrarea României în război, primul-ministru al României, Ion I. C. Brătianu, va insista asupra faptului că pentru pacea viitoare a Europei, pentru stabilirea unei noi ordini este necesar ca principiul naţionalităţilor să triumfe pentru toate statele europene interesate, în speță și pentru România.
Într-un interviu apărut, la data de 1 iunie 1915, în Jurnal de Geneve, premierul României menționa faptul că România nu cere, de fapt, decât restitutio, în condițiile în care noua ordine politico-teritorială, care urma să succeadă războiului, nu se putea instaura fără victoria principiului naţionalităţilor.
Foto: Stanisław Koziełł Poklewski (n. 1868 – d. 1939), diplomat rus de origine poloneză, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Imperiului Rus în România pe perioada Primului Război Mondial. A servit în misiunile diplomatice în Japonia și Persia.
În anii 1901-1906 a fost primul secretar, iar între 1906 și 1909 – consilier al Ambasadei Imperiale ruse la Londra, prieten apropiat și mâna dreaptă a ambasadorului rus în Marea Britanie, contele Alexander Benkendorf. În timp ce lucra la Londra, el a devenit, de asemenea,un apropiat al reprezentanților înaltei aristocrații engleze, jucând un rol semnificativ în primele etape ale pregătirii acordului anglo-rus, semnat în august 1907. Contele Witte, în memoriile sale, a scris despre el ca fiind „favoritul regelui Edward și al celui mai apropiat prieten al lui, Izvolsky și familia lui”.
În 1913-1915 a fost trimis în București în Regatul României, în decembrie 1915 a fost înlocuit de N. Shebeko și din nou a fost numit în acest post de către guvernul provizoriu condus de Kerenski, după Revoluția din februarie din Rusia.
A avut merite deosebite în negocierea acordului românesc de intrare în război din 1916 și a dobândit o bună reputație în România.
În 1918, după Revoluția bolșevică din octombrie, a refuzat să lucreze pentru bolșevici și a rămas să trăiască în România. În perioada 1920-1930 a fost reprezentant al Înaltului Comisariat pentru Refugiați din cadrul Societății Națiunilor (Comitetul Nansen) din regat, fiind implicat în acordarea de asistență emigranților ruși în România.
În data de 01.05.1915, diplomatul rus scria în memoriile sale :
Brătianu a fost personal la mine astăzi și mi-a comunicat următoarele: Chiar de la începutul războiului european, el nu numai că s-a hotărât definitiv să nu ridice armele contra Antantei, dar, din contra, a căutat, prin toate mijloacele posibile diplomației române, să creeze o situație care ar accelera posibilitatea unei acțiuni active a României de partea noastră.
Clarificarea definitivă a intențiilor Italiei permit și Guvernului român să participe la război în viitorul cel mai apropiat, dar Consiliul de Miniștri ar fi dorit să stabilească precis, în prealabil, prin tratative cu Guvernul Imperial, frontierele viitoarelor cuceriri ale României, cum și să încheie cu noi o convenție militară, care, între altele, ar prevedea și chestiunea continuării aprovizionării Armatei Române cu materiale de război.
În ceea ce privește viitoarele frontiere, dorința Guvernului român este următoarea: la Sud frontiera va trece pe Dunăre până la confluența Tisei și apoi de-a lungul acestui afluent până la 15 km de orașul Seghedin, iar de aici, excluzând Debreținul, se va îndrepta spre confluența Someșului în Tisa, continuând pe linia de despărțire a apelor până la frontiera Galiției, pe care o va urma și pe frontiera acesteia până la Prut, pe care Guvernul român ar dori să-l aibă ca frontieră definitivă între Rusia și România.
Eu i-am spus lui Brătianu că o astfel de frontieră ar încălca principiul naționalităților în trei locuri, și anume în Bucovina, în Banat și în Rusia Transcarpatică. Brătianu a răspuns că el este gata să cedeze în ceea ce privește Rusia Transcarpatică, dar că Guvernul român acordă o importanță prioritară frontierei pe Prut și Tisa în Banat și că, în cazul când noi refuzăm României linia acestor râuri, el personal nu-și ia răspunderea că România va participa la război și va prefera să-și păstreze neutralitatea până la sfârșitul lui.
Referitor la momentul intrării României în război, Brătianu a expus părerea lui personală că acesta trebuie să fie fixat prin convenția militară și că, în cazul când tratativele în curs se vor finaliza rapid, el ar putea să coincidă, aproximativ, cu data condiționată de Italia.
În convorbirea de lungă durată se înțelege că eu n-am evitat să-i spun lui Brătianu părerea mea personală că pretențiile României sunt exagerate și că este necesar a se fixa precis data intrării active a României în război. Oricare ar fi răspunsul nostru la propunerile românilor, aș considera că este de dorit ca el să aibă un caracter împăciuitor și să fiu informat cât mai repede posibil asupra celor hotărâte, pentru a accelera intrarea României în război.
Un astfel de răspuns ne-ar da posibilitatea și de aici înainte să influențăm asupra lui Brătianu prin opinia publică de aici, care va fi extrem de impresionată de hotărârea Italiei. Un alt caracter al acestui răspuns poate fi folosit cu succes de Brătianu cu scopul de a diminua curentul opiniei publice de aici, care este pentru intrarea imediată a României în război.
Surse:
http://www.academia.edu/9149838/A_Russian_Diplomat_in_Bucharest_S.A._Poklevskii-Koziell_and_the_Bessarabian_Cause_1919-1920_Engl_
http://www.acum100.ro/node/489
https://www.aesgs.ro/relatiile-politico-militare-si-diplomatice-romano-ruse-in-primul-razboi-mondial-1914-1918/
150 de ani de ISTORIE ROMANEASCA
România oficial menţionat ca atare de la -12.o7.1866– la încheierea procesului inceput in 1859 odata cu Unirea Principatelor Romane ,Moldova si Muntenia. (Partea Moldovei dintre Prut si Nistru – Basarabia -a devenit parte a Rusiei în 1812 în temeiul unui tratat de pace cu Turcia ). România a proclamat independenţa de 9 mai 1877 , ca urmare a războiului ruso-turc .
Pe 28 .03.1881 a devenit un regat . În 1918 , Romania a inclus Basarabia, Bucovina şi Transilvania ( acest eveniment este sărbătorită în România ca finalizarea formarea unui stat român unificat ).
În 1940 , Basarabia şi Bucovina de Nord la cererea guvernului sovietic a revenit URSS.
Transilvania de Nord ca urmare a arbitrajjului nazist german si fascist italian de la Viena a fost transferata Ungariei.
La 30 decembrie 1947 monarhia a fost abolita şi a fost proclamata Republica Populară Română .
La data de 21 august , 1965 se proclama Republica Socialistă România . După răsturnarea lui Ceauşescu a venit la putere Consiliul Frontului Salvării Naţionale in 29 decembrie 1989 tara fiind denumita a pur şi simplu România.
Capitala – Bucuresti.
Diviziuni administrativă: 41 de judete :( judetul ) ( Alba , Arad, Arges , Bacau, Bistrita-Nasaud, Bihor , Botosani , Brasov , Braila , Buzau, Vaslui, Vrancea , Valcea , Galati, Gorj , Giurgiu , Dolj , Dambovita , Ilfov , Karash -Severin , Cluj, Covasna , Constanţa , Călăraşi, Maramureş, Mehedinţi , Mureş, Neamţ , Olt, Prahov , Satu Mare , Sibiu, Suceava , Sălaj , Teleorman , Timis , Tulcea, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi ) şi 1 municipiu (Bucureşti ).
Şeful statului – Preşedinte ales prin vot universal pentru 5 ani.
Guvern – Consiliul de Miniştri; Şeful guvernului – Prim-ministrul
Legislatură – parlament bicameral format din Senat (137 de membri , membrii sunt aleşi direct , în mod proporţional pentru 4 ani) şi Camera Deputaţilor (332 de membri, membrii aleşi prin vot universal direct pe 4 ani)
unitate monetară – 1 leu = 100 bani .
Şefii de stat:
Prinţul ( Domnitor ) Principatelor Române Unite : |
PRINT{DOMNITOR}AL PRINCIPATELOR UNITE |
||
Alexandru Ioan Cuza I
|
20/03/1820
|
23/12/1861
|
|
De administraţie al şcolii ( „Coaliţia monstruos „): |
ADMINISTRATIE PROVIZORIE{LOCOTENENTA DOMNEASCA} |
||
– Nicolae Constantin Golescu
|
1810
|
02/23/1866
|
|
Prinţul din România: |
PRINCIPE DE ROMANIA |
||
Carol I ( EITEL CARL FRIEDRICH TSEFIRINUS Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen
|
20/04/1839
|
05/22/1866
|
|
Regii din România: |
REGII ROMANIEI |
||
Carol I ( EITEL CARL FRIEDRICH TSEFIRINUS Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen
|
20/04/1839
|
26/03/1881
|
|
Ferdinand I de Hohenzollern
|
24/08/1865
|
10/10/1914
|
|
guvernatorii militare din România: |
GUVERNATORI MILITARI |
||
Erich von Falkenhayn (Germania)
|
11/11/1861
|
09/18/1916
|
|
August Machens von (Germania)
|
06/12/1849
|
12/06/1916
|
|
Arhiducele august IOSIF ( Viktor Maria Klemens ) Austria ( Austro- Ungaria)
|
08/09/1872
|
02/12/1916
|
|
Baronul von Hermann von Kevesh KEVESHHAZA ( Austro-Ungaria )
|
30/03/1854
|
15/01/1918
|
|
Regele din România: |
REGII ROMANIEI |
||
Mihai I , Prinţ de Hohenzollern
|
10/25/1921 |
20/07/1927
|
|
Regency : |
REGENTA REGALA |
||
– principele Nicolae de Hohenzollern
|
18/08/1903
|
20/07/1927
|
|
Regii din România: |
REGII ROMANIEI |
||
Carol II de Hohenzollern
|
15/10/1893
|
08/06/1930
|
|
Mihai I , Prinţ de Hohenzollern
|
10/25/1921 |
09/06/1940
|
|
Preşedintele Prezidiului Republicii Populare Române : |
PRESEDINTELE PREZIDIULUI REPUBLICII POPULARE ROMANE |
||
Constantin Ion Parhon
|
15 sau 10/28/1874
|
12/30/1947
|
Partidul Comunist Român |
Comitetul interimar prezidenţial : |
COMITET INTERIMAR PREZIDENTIAL |
||
– Mihail Sadoveanu
|
05/11/1880
|
12/30/1947
|
|
Preşedinţii Prezidiului Marii Adunări Naţionale a RPR : |
PRESEDINTII PREZIDIULUI MARII ADUNARI NATIONALE A R.P.R. |
||
Constantin Ion Parhon
|
15 sau 10/28/1874
|
13/04/1948
|
Muncitoresc Român Partidul |
Petru Groza
|
12/07/1884
|
02/06/1952
|
Muncitoresc Român Partidul |
– Mihai Sadoveanu ( hotărând )
|
05/11/1880
|
07/01/1958
|
Muncitoresc Român Partidul |
Ion Gheorghe Iosif MAURER
|
23/09/1902
|
11/01/1958
|
Muncitoresc Român Partidul |
Preşedintele Consiliului de Stat al RPR : |
PRESEDINTII CONSILIULUI DE STAT AL R.P.R. |
||
Gheorghe Gheorghiu-Dej
|
08/11/1901
|
03/21/1961
|
Muncitoresc Român Partidul |
– Ion Gheorghe Iosif MAURER
|
23/09/1902
|
19/03/1965
|
Muncitoresc Român Partidul |
Kivu de STAND
|
08/08/1908
|
24/03/1965
|
Partidul Muncitoresc Român / Partidul Comunist Român |
Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România : |
PRESEDINTII CONSILIULUI DE STAT AL R.S.R. |
||
Kivu de STAND
|
08/08/1908
|
08/21/1965
|
Partidul Comunist Român |
Nicolae Ceauşescu
|
26/01/1918
|
09/12/1967
|
Partidul Comunist Român |
Preşedintele Republicii Socialiste România : |
PRESEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA |
||
Nicolae Ceauşescu
|
26/01/1918
|
03/28/1974
|
Partidul Comunist Român |
Preşedinte al Frontului Salvării Naţionale din România: |
Presedintele Frontului Salvarii Nationale |
||
Ion Iliescu
|
03/03/1930 |
12/22/1989
|
|
Preşedinte al Consiliului Provizoriu de România Accord Naţional : |
PRESEDINTELE CFSN |
||
Ion Iliescu
|
03/03/1930 |
13/02/1990
|
|
Preşedinţii din România: |
PRESEDINTII ROMANIEI |
||
Ion Iliescu
|
03/03/1930 |
06/20/1990
|
Partidul Democraţiei Sociale |
Emil Constantinescu, Ion
|
11/19/1939 |
29/11/1996
|
Convenţia Democrată |
Ion Iliescu
|
03/03/1930 |
12/20/2000
|
Partidul Democraţiei Sociale , Partidul Social Democrat |
Traian Băsescu
|
04/11/1951 |
12/20/2004 |
Partidul Democrat |
Nicolae Văcăroiu (temporar )
|
05/12/1943 |
20/04/2007
|
Partidul Social Democrat |
Şefi de guvern:
Prim-ministrul : |
PRIM -MINISTRI AI GUVERNELOR ROMANIEI |
||
Barbu KATARDZHIU
|
26/10/1807
|
02/15/1862
|
Conservator |
Apostolul Arsac
|
1789
|
06/08/1862
|
Conservator |
Nicolae KRETSULESKU
|
1812
|
06/24/1862
|
Moderat |
Mihail Kogălniceanu
|
06/09/1817
|
24/10/1863
|
Liberal |
Nicolae KRETSULESKU
|
1812
|
06/02/1865
|
Moderat |
Lasker KATARDZHIU
|
13/11/1823
|
05/24/1866
|
Conservator |
Constantin Alexandru Rosetti ( hotărând )
|
02/06/1816
|
15/07/1866
|
|
Ion Ghica
|
12/08/1816
|
07/16/1866
|
Moderat |
Nicolae KRETSULESKU
|
1812
|
03/13/1867
|
Moderat |
Ştefan Golescu
|
1809
|
11/26/1867
|
Liberal |
Nicolae Constantin Golescu
|
1810
|
05/12/1868
|
Liberal |
Ion Constantin Brătianu
|
06/02/1821
|
07.1868
|
|
Dimitrie Ghica
|
1816
|
28/11/1868
|
Moderat |
Alexandru Golescu, Alba
|
1819
|
02/14/1870
|
|
Manolake Costache EPURYANU
|
1823
|
01/05/1870
|
Liberal |
Ion Ghica
|
12/08/1816
|
12/26/1870
|
Moderat |
Lasker KATARDZHIU
|
13/11/1823
|
03/24/1871
|
Conservator |
Ion Emanuel Florescu
|
08/07/1819
|
04/17/1876
|
Liberal |
Manolake Costache EPURYANU
|
1823
|
05/06/1876
|
Liberal |
Ion Constantin Brătianu
|
06/02/1821
|
08/05/1876
|
Liberal |
Dumitru ( Dimitri ) Brătianu
|
1817 sau 1818
|
04/19/1881
|
Liberal |
Ion Constantin Brătianu
|
06/02/1821
|
06/21/1881
|
Liberal |
Theodor Rosetti
|
04/05/1837
|
04/13/1888
|
Conservator |
Lasker KATARDZHIU
|
13/11/1823
|
11/04/1889
|
Conservator |
Ion Emanuel Florescu
|
08/07/1819
|
02/03/1891
|
Liberal / Conservator |
Lasker KATARDZHIU
|
13/11/1823
|
29/12/1891
|
Conservator |
Dimitrie Sturdza Alexandru- MIKLEUSHANU
|
03/10/1833
|
15/10/1895
|
Liberal |
Petre Aurelian
|
12/13/1833
|
12/02/1896
|
Liberal |
Dimitrie Sturdza Alexandru- MIKLEUSHANU
|
03/10/1833
|
04/12/1897
|
Liberal |
Gheorghe Grigore Cantacuzino
|
22/09/1833
|
23/04/1899
|
Conservator |
Petre Carp
|
29/06/1837
|
19/07/1900
|
Conservator |
Dimitrie Sturdza Alexandru- MIKLEUSHANU
|
03/10/1833
|
27/02/1901
|
Liberal |
Gheorghe Grigore Cantacuzino
|
22/09/1833
|
04/01/1906
|
Conservator |
Dimitrie Sturdza Alexandru- MIKLEUSHANU
|
1833
|
03/24/1907
|
Liberal |
Ion ( Ionel ) Brătianu Konstantin
|
08/20/1864
|
01/09/1909
|
Liberal |
Petre Carp
|
29/06/1837
|
01/14/1911
|
Conservator |
Titu Liviu Maiorescu
|
02/15/1840
|
04/10/1912
|
Conservator |
Ion ( Ionel ) Brătianu Konstantin
|
08/20/1864
|
01/15/1914
|
Partidul Naţional Liberal |
Alexander AVERESKU
|
04/03/1859
|
09/02/1918
|
Militar |
Alexander MARGILOMAN
|
07/04/1854
|
15/03/1918
|
Conservator Partidul Progresist |
Constantin KONDE
|
1857
|
24/10/1918
|
Militar |
Ion ( Ionel ) Brătianu Konstantin
|
08/20/1864
|
12/14/1918
|
Partidul Naţional Liberal |
Arthur VEYTOYANU
|
1864
|
01/10/1919
|
Partidul Naţional Român |
Alexandru Vaida guvernator
|
1872
|
12/09/1919
|
Partidul Naţional Român |
Alexander AVERESKU
|
04/03/1859
|
03/19/1920
|
Partidul Popular |
Dumitru Ionescu Gitse Ioan Tacke
|
25/10/1858
|
18/12/1921
|
Conservator -Democrat |
Ion ( Ionel ) Brătianu Konstantin
|
08/20/1864
|
19/01/1922
|
Partidul Naţional Liberal |
Alexander AVERESKU
|
04/03/1859
|
30/03/1926
|
Partidul Popular |
Barbu Alexandru Ştirbu
|
11/04/1873
|
06/04/1927
|
|
Ion ( Ionel ) Brătianu Konstantin
|
08/20/1864
|
21/06/1927
|
Partidul Naţional Liberal |
Vintile Brătianu
|
1867
|
11/24/1927
|
Partidul Naţional Liberal |
Julius Maniu
|
01/08/1873
|
11/11/1928
|
Partidul Naţional Taranesc |
George Mironescu
|
01/29/1874
|
08/06/1930
|
Partidul Naţional Taranesc |
Julius Maniu
|
01/08/1873
|
06/13/1930
|
|
George Mironescu
|
01/29/1874
|
10/10/1931
|
Partidul Naţional TARANESC |
Nicolae Iorga
|
06/17/1871
|
04/19/1931
|
Partidul Naţional tsaranistskaya |
Alexandru Vaida guvernator
|
1872
|
06/06/1932
|
Partidul Naţional tsaranistskaya |
Julius Maniu
|
01/08/1873
|
19/10/1932
|
Partidul Naţional tsaranistskaya |
Alexandru Vaida guvernator
|
1872
|
14/01/1933
|
Partidul Naţional tsaranistskaya |
Ion Gheorghe Duca
|
1879
|
14/11/1933
|
Partidul Naţional Liberal |
Constantin ANGELESKI
|
1870
|
12/29/1933
|
Partidul Naţional Liberal |
George TETERESKU
|
12/22/1886
|
01/03/1934
|
Partidul Naţional Liberal |
Octavian Goga
|
04/01/1881
|
28/12/1937
|
Partidul Naţional Creştin |
Patriarhul Miron KRISTI
|
07/20/1868
|
02/11/1938
|
|
Armand Călinescu
|
06/04/1893
|
03/06/1939
|
Frontul Naţional Reconstrucţie |
George ARGESHANU
|
02/28/1884
|
09/21/1939
|
Frontul Naţional Reconstrucţie |
Constantin ARGETOYANU
|
1871
|
09/28/1939
|
Frontul Naţional Reconstrucţie |
George TETERESKU
|
12/22/1886
|
24/11/1939
|
Frontului Naţional Reconstrucţie / Partidul Naţiunii |
Ion DZHIGURTU
|
1886
|
07/04/1940
|
Partidul Naţiunii |
Ion Victor Antonescu
|
06/15/1882
|
04/09/1940
|
Militar |
Kondukator membre: |
CONDUCATORUL ROMANIEI |
||
Ion Victor Antonescu
|
06/15/1882
|
14/09/1940
|
Militar |
Prim-ministrul : |
|||
Julius Maniu
|
01/08/1873
|
08/23/1944
|
Partidul Naţional Taranesc |
Goria SIMA ( în opoziţie )
|
03/07/1907
|
08/24/1944
|
” Garda de Fier „ |
Constantin Sănătescu
|
01/14/1885
|
08/27/1944
|
Militar |
Nicolae REDESKU
|
30/03/1874
|
02/12/1944
|
Militar |
Petru Groza
|
12/07/1884
|
03/06/1945
|
agricultorilor faţă; Partidul Comunist Român |
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române : |
|||
Petru Groza
|
12/07/1884
|
01/01/1948
|
Muncitoresc Român Partidul |
Gheorghe Gheorghiu-Dej
|
08/11/1901
|
02/06/1952
|
Muncitoresc Român Partidul |
Kivu de STAND
|
08/08/1908
|
02/10/1955
|
Muncitoresc Român Partidul |
Ion Gheorghe Iosif MAURER
|
23/09/1902
|
03/21/1961
|
Partidul Muncitoresc Român / Partidul Comunist Român |
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România : |
|||
Ion Gheorghe Iosif MAURER
|
23/09/1902
|
08/21/1965
|
Partidul Comunist Român |
Manya MENESKU
|
09/08/1916 |
03/29/1974
|
Partidul Comunist Român |
Ilie VERDETS
|
10/05/1925
|
29/03/1979
|
Partidul Comunist Român |
Constantin Dascalescu |
07/02/1923
|
21/05/1982
|
Partidul Comunist Român |
Prim-ministrul : |
|||
Petre Roman ( temporar până la 20.06.1990 )
|
07/22/1946 |
12/26/1989
|
Frontul Salvării Naţionale |
Theodor Dumitru STOLOZHAN
|
10/24/1943 |
10/01/1991
|
|
Nicolae Văcăroiu
|
05/12/1943 |
04/11/1992
|
Partidul Democraţiei Sociale |
Victor Ciorbea
|
10/26/1954 |
12/12/1996
|
Naţionale tserenistskaya Partidul Creştin-Democrat |
Gavril Dezso ( hotărând )
|
09/11/1932 |
30/03/1998
|
Naţionale tserenistskaya Partidul Creştin-Democrat |
Radu Vasile
|
10/10/1942 |
15/04/1998
|
Naţionale tserenistskaya Partidul Creştin-Democrat |
Alexander Atanasov ( hotărând )
|
01/01/1955 |
14/12/1999
|
Partidul Social Democrat Român |
Mugur Constantin ISERESKU
|
01/08/1949 |
12/22/1999
|
|
Adrian Năstase
|
22/06/1950 |
28/12/2000
|
Partidul Democraţiei Sociale / Partidul Social Democrat |
Eugen BEZHINARIU ( hotărând )
|
28/01/1959 |
12/21/2004
|
Partidul Social Democrat |
Călin Anton Constantin Popescu -Tăriceanu
|
14/01/1952 |
29/12/2004 |
Partidul Naţional Liberal |
Liderii Partidului Comunist Român (în 1921-1922 – Partidul Socialist Comunist . , în 1922-1948 de ani. Iar din 1965 – Partidul Comunist , în 1948 – 65 de ani. – Partidul Muncitoresc Român „):
Secretari : |
||
Gheorghe Cristescu
|
10/10/1882
|
05.1921
|
Elec KEBLESH
|
1877
|
1924
|
Vitaly Holostenko
|
1900
|
1927
|
Alexander Stefano
|
1931
|
|
Boris Ştefanov Mateev
|
1883
|
1936
|
Stefan FORISH
|
09/05/1892
|
1940
|
Gheorghe Gheorghiu-Dej
|
08/11/1901
|
10.1945
|
Primii secretari ai Comitetului Central : |
||
Gheorghe Apostol
|
05/16/1913 |
20/04/1954
|
Gheorghe Gheorghiu-Dej
|
08/11/1901
|
30/09/1955
|
Nicolae Ceauşescu
|
26/01/1918
|
22/03/1965
|
Secretar al Comitetului Central general : |
||
Nicolae Ceauşescu
|
26/01/1918
|
07.1965
|
Alegeri prezidenţiale :
05/20/1990 |
||
candidat |
partid |
% |
Ion Iliescu
|
Frontul Salvării Naţionale |
85.07 |
Radu KYMPYANU
|
Partidul Naţional Liberal |
10.64 |
Ion RATIU
|
Naţionale tserenistskaya Partidul Creştin-Democrat |
4.29 |
Numai |
100 |
27/09/1992 ( Runda 1) |
10/11/1992 ( Runda 2 ) |
||
candidat |
partid |
% |
% |
Ion Iliescu
|
Frontul Democrat pentru Salvării Naţionale |
47.34 |
61.43 |
Emil Constantinescu, Ion
|
Naţionale tserenistskaya Partidul Creştin-Democrat |
31.24 |
38.57 |
George Funaro
|
Partidul Naţional Unitatea de români |
10.88 |
|
Caius Traian Dragomir
|
Frontul Salvării Naţionale |
4.74 |
|
John MYNZATU
|
Partidul Republican |
3.05 |
|
Mircea Druk
|
2.75 |
||
Numai |
100 |
100 |
03/11/1996 ( Runda 1) |
17/11/1996 ( Runda 2 ) |
||
candidat |
partid |
% |
|
Emil Constantinescu, Ion
|
Convenţia Democrată |
28.21 |
54.41 |
Ion Iliescu
|
Frontul Democrat pentru Salvării Naţionale |
32.25 |
45.59 |
Petre Roman
|
Uniunea Social Democrată |
20.54 |
|
Gyorgy Frunda
|
Uniunea Democrată a Maghiarilor |
6.02 |
|
Corneliu Vadim Tudor
|
România Mare |
4.72 |
|
George Funaro
|
Partidul Naţional Unitatea de români |
3.22 |
|
Tudor Mokhorev
|
Partidul Socialist |
1.27 |
|
Nicolae Manolescu
|
Alianţa Naţional Liberal |
0.71 |
|
Adrian PEUNESKU
|
Partidul Socialist |
0.69 |
|
Ioan Pop de Popa
|
Uniunea Naţională Center |
0.47 |
|
Gheorghe Muntean
|
Partidul Pensionarilor din România |
0.43 |
|
Radu KYMPYANU
|
Alianţa Naţional Liberal de mediu |
0.35 |
|
Angelina Nutsu
|
0.34 |
||
Constantin Mudawi
|
0.31 |
||
Constantin Niculescu
|
Partidul Naţional şoferii |
0.24 |
|
Nicolae militare
|
0.22 |
||
Numai |
100 |
100 |
11/26/2000 ( Runda 1) |
10/12/2000 ( Runda 2 ) |
||
candidat |
partid |
% |
|
Ion Iliescu
|
Partidul Democraţiei Sociale |
36.35 |
66.83 |
Corneliu Vadim Tudor
|
România Mare |
28.34 |
33.17 |
Theodor Dumitru STOLOZHAN
|
Partidul Naţional Liberal |
11.78 |
|
Mugur ISERESKU
|
9.54 |
||
Gyorgy Frunda
|
Uniunea Democrată a Maghiarilor |
6.22 |
|
Petre Roman
|
Partidul Democrat |
2.99 |
|
Teodor Meleşcanu
|
Alianţa pentru România |
1.91 |
|
Eduard Gheorghe Manole
|
1.19 |
||
Graciela Elena BYRLE
|
0.55 |
||
Paul- Philippe Hohenzollern
|
0.49 |
||
Ioan Sasu
|
Partidul Socialist |
0.34 |
|
Nicolae Cheverny
|
0.29 |
||
Numai |
100 |
100 |
29/11/2004 ( Runda 1) |
13/12/2004 ( Runda 2 ) |
||
candidat |
partid |
% |
% |
Traian Băsescu
|
Partidul Naţional Liberal – Partidul Democrat |
33.92 |
51.23 |
Adrian Năstase
|
Partidul Social Democrat – Partidul Umanist |
40.94 |
48.77 |
Corneliu Vadim Tudor
|
România Mare |
12.57 |
|
Marko Bela
|
Uniunea Democrată a Maghiarilor |
5.10 |
|
George CHUHANDU
|
Naţionale tserenistskaya Partidul Creştin-Democrat |
1.90 |
|
George Bek
|
Parte din noua generaţie |
1.77 |
|
Petre Roman
|
Forţa Democrată |
1.35 |
|
George Deane
|
1.08 |
||
Marian Petre MILUTS
|
Uniunea Naţională a patronajul din România |
0.42 |
|
Ovidiu TUDORICHI
|
Uniunii Europene pentru Reconstrucţie română |
0.36 |
|
Aurel Radulescu
|
Popular Creştin Democrat Alianţa |
0.34 |
|
Alexandru Raj Tunaru
|
Tinerii Democrat |
0.26 |
|
Numai |
100 |
alegeri parlamentare :
1933 |
20-22.12.1937 |
||
partid |
% |
% |
loc |
Partidul Naţional Liberal |
52 |
35.92 |
142 |
Partidul Naţional tserenistskaya |
20.40 |
– |
|
” Garda de Fier „ |
15.58 |
66 |
|
Partidul Naţional Creştin |
9.15 |
35 |
|
Maghiară de Apărare |
4.43 |
– |
|
Partidul Naţional Liberal ( Brătianu ) |
3.89 |
16 |
|
Partidul Radical tserenistskaya |
2.25 |
– |
|
Tara partid |
1.70 |
– |
|
Partidul Evreiesc |
1.42 |
– |
|
Partidul german |
1.42 |
– |
|
Partidul Social Democrat |
0.94 |
– |
|
Partidul Popular |
0.83 |
– |
|
Partidul Muncitorilor ” fata |
0.23 |
– |
|
Alţii |
0.36 |
– |
|
Numai |
100 |
100 |
387 |
11/19/1946 |
||
partid |
% |
loc |
Bloc partidele democratice ( Partidul Comunist din Partidul Social Democrat + + + agricultori Frontul Partidul Naţional Liberal ( Teteresku ) + + Uniunea patrioţilor tserenistskaya Partidului Naţional ( Alexandrescu ) + Comitetul Democrat Evreiesc ) |
68.7 |
348 |
Partidul Naţional tserenistskaya |
12.7 |
32 |
Poporul maghiar a Uniunii |
8.2 |
29 |
Partidul Naţional Liberal |
3.7 |
3 |
Agricultorii Democrat Partidul |
2.3 |
2 |
Alţii |
4.4 |
– |
Numai |
100 |
414 |
05/20/1990 |
27/09/1992 |
03/11/1996 |
||||||||||
Senat |
Cameră
|
Senat |
Cameră
|
Senat |
Cameră
|
|||||||
partid |
% |
loc |
% |
loc |
% |
loc |
% |
loc |
% |
loc |
% |
loc |
Frontul Salvării Naţionale |
67.02 |
91 |
66.31 |
263 |
10.38 |
18 |
10.19 |
43 |
||||
Uniunea Democrată Maghiară |
7.2 |
12 |
7.23 |
29 |
7.58 |
12 |
7.46 |
27 |
6.82 |
11 |
6.64 |
25 |
Partidul Naţional Liberal |
7.06 |
10 |
6.41 |
29 |
2.1 |
– |
||||||
Mişcarea ecologice româneşti |
2.5 |
1 |
2.62 |
12 |
2.1 |
– |
||||||
Naţionale tserenistskaya Partidul Creştin-Democrat |
2.45 |
1 |
2.56 |
12 |
||||||||
Alianţa pentru unitatea românească (Partidul Unităţii Naţionale Române + Partidul Republican ) |
2.15 |
2 |
2.12 |
9 |
||||||||
Partidul Democrat Agrar |
1.59 |
– |
1.83 |
9 |
3.3 |
5 |
– |
|||||
Partidul Ecologist Român |
1.38 |
1 |
1.69 |
8 |
||||||||
Partidul Social Democrat |
1.1 |
– |
1.05 |
5 |
||||||||
Partidul Social Democrat din România |
0.5 |
– |
0.53 |
2 |
||||||||
Partidul Democrat Centrul de |
0.48 |
2 |
||||||||||
Partidul Democrat al Muncii |
0.38 |
1 |
||||||||||
Partidul gratuit de schimbare |
0.34 |
1 |
||||||||||
Partidul Naţional Reconstrucţie |
0.32 |
1 |
||||||||||
Partidul tinere de liber-democraţilor |
0.32 |
1 |
||||||||||
Liberal Uniunea Brătianu |
0.27 |
1 |
||||||||||
Partidul Democraţiei Sociale |
23.08 |
41 |
21.52 |
91 |
||||||||
Frontul Democrat pentru Salvării Naţionale |
28.29 |
49 |
27.72 |
117 |
||||||||
Convenţia Democrată (Partidul Naţional taranesc Creştin-Democrat + Partidul Alianta Civica + aripa de tineret a Partidului Naţional Liberal + Partidul Social Democrat + etc ) |
20.16 |
34 (21 +7 +
|
20.01 |
82 (42 +13 +
|
||||||||
Convenţia Democrată (PartidulNaţional taranesc Creştin-Democrat + Partidul Liberal , + 1993 Partidul Naţional Liberal ( demokr. Convenţia ) Română alternative parte + + + Român Partidul Ecologist Român Mişcarea Ecologică ) |
30.7 |
53 (27 +17 +4 +3 +1 +1) |
30.17 |
122 (83 +25 +5 +3 +5 +1) |
||||||||
Partidul Republican |
1.9 |
– |
||||||||||
Partidul Naţional Unitatea de români |
8.12 |
14 |
7.72 |
30 |
4.22 |
7 |
4.36 |
18 |
||||
România Mare |
3.85 |
6 |
3.89 |
16 |
4.54 |
8 |
4.46 |
19 |
||||
Partidul Muncii Socialiste |
3.18 |
5 |
3.04 |
13 |
||||||||
Uniunea Social-Democrat ( Frontul Democrat Salvării Partidul Naţional Român + Partidul Social Democrat) |
13.16 |
23 (22 +1) |
12.93 |
53 (43 +10) |
||||||||
Minorităţile etnice |
– |
– |
– |
11 |
||||||||
Numai |
100 |
119 |
100 |
396 |
100 |
143 |
100 |
341 |
100 |
143 |
100 |
328 |
11/26/2000 |
28/11/2004 |
|||||||
Senat |
Camera Deputaţilor |
Senat |
Camera Deputaţilor |
|||||
partid |
% |
loc |
% |
loc |
% |
loc |
% |
loc |
Uniunea Democrată Maghiară |
6.9 |
12 |
6.8 |
27 |
6.2 |
10 |
6.2 |
22 |
Partidul Naţional Liberal |
7.48 |
13 |
6.89 |
30 |
||||
Partidul Democraţiei Sociale |
37.09 |
65 |
36.61 |
155 |
||||
România Mare |
21.01 |
37 |
19.48 |
84 |
13.6 |
21 |
13.0 |
48 |
Partidul Democrat |
7.58 |
13 |
7.03 |
31 |
||||
Uniunea Naţională ( Partidul Social Democrat + Partidul Umanist ) |
37.2 |
57 (46 +11) |
36.8 |
132 (113 +19) |
||||
Coaliţia de Dreptate şi Adevăr ( Partidul National Liberal Partidul Democrat + ) |
31.8 |
49 (28 +11) |
31.5 |
112 (64 +48) |
||||
Parte din noua generaţie |
2.4 |
– |
2.2 |
– |
||||
Partidul Naional Taranesc Creştin-Democrat |
1.9 |
– |
1.8 |
– |
||||
Minorităţile etnice |
– |
18 |
||||||
Numai |
100 |
140 |
100 |
327 |
100 |
137 |
100 |
332 |
Surse : Wikipedia ( en. ), Wikipedia ( ro), Oameni de stat Cahoon Ben, Domnitori, http://www.mai.gov.ro .,http://proekt-wms.narod.ru/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 