CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Istoricul George Damian: NATO se pregătește să se apere și își menține poziția de neintervenție în Ucraina

Război Ucraina, Ziua 29

În cea de-a 29-a zi de război în Ucraina, NATO a decis să-și mențină poziția de neintervenție în Ucraina, dar să-și întărească flancul estic și să se pregătească de un eventual atac rusesc cu „arme neconvenționale”, scrie https://www.activenews.ro/stiri/Razboi-Ucraina-Ziua-29.-Istoricul-George-Damian

Germania tocmai anunțase că nu mai poate livra armament Ucrainei decât contra cost.

Polonia a cerut trimiterea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina, însă este inacceptabil pentru partea adversă ca aceasta să fie coordonată de NATO, se analizează ce organizație imparțială ar putea să o conducă.

Orașele Izium și Mariupol ar fi aproape de a cădea total în mâinile rușilor. Ucrainenii au reușit să scufunde în portul Berdiansk cea mai mare navă rusă de desant. Alte nave ale armatei lui Putin din Marea Neagră au bombardat ținte din Harkov și Odesa.

Rubla se dorește a fi impusă ca monedă de schimb în regiunile ucrainene controlate de ruși. Parlamentul Ucrainei a împuternicit Guvernul ca, la nevoie, să-și poată desfășura activitatea și din alt oraș decât Kievul. Mai multe detalii ne oferă istoricul George Damian:

„1. Polonia a cerut înaintea summit-ului NATO de ieri trimiterea în Ucraina a unei misiuni de menținere a păcii sub coordonarea Alianței care să se ocupe de asigurarea securității pentru convoaiele de evacuați din zonele unde se desfășoară lupte, pentru aceste culoare urmând să fie impuse și zone de interdicție aeriană.

Președintele belorus Lukașenko (foto) a declarat că asta ar însemna declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial. Ulterior, Polonia a lansat ideea unei misiuni umanitare pentru Ucraina sub coordonarea unei alte organizații internaționale, fără să se specifice care ar fi aceea. NATO a decis ieri mărirea capacităților sale defensive din Europa de est, intensificarea ajutorului acordat Ucrainei și pregătirea pentru eventualitatea unui atac rusesc cu arme neconvenționale. Poziția Alianței a rămas una de neimplicare directă în conflictul din Ucraina.

2. Orașul Izium („poarta către Donețk”) a fost și ieri scena confruntărilor dintre forțele ucrainene și cele ruse. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că forțele sale controlează în totalitate orașul, informație negată de autoritățile locale ucrainene.

Surse ucrainene susțin că luptele continuă atât în oraș, cât și în localitățile din jur.

Forțele ucrainene prezente în Mariupol au rezistat și ieri atacurilor ruse, nu este clar cât timp vor mai putea face asta.

Forțele ruse au ajuns ieri în centrul Mariupolului și se pregătesc să izoleze forțele de apărare în două zone distincte, ceea ce înseamnă că se apropie momentul căderii orașului, în lipsa unei intervenții externe. 

3. Pentru a putea rezista în continuare atacului rusesc, Ucraina ar avea nevoie să primească zilnic 500 de rachete Javelin(foto) și 500 de rachete Stinger.

Germania a anunțat cu câteva zile în urmă că nu mai poate face livrări de rachete către Ucraina din stocurile armatei și că următoarele livrări vor trebuie negociate și plătite.

4. O rachetă ucraineană a distrus ieri nava rusă de desant Saratov, ancorată în portul Berdiansk. Dincolo de lovitura de imagine realizată prin scufundarea acestei nave, operațiunile rusești în Marea Neagră vor fi lipsite de cea mai mare navă de desant care ar fi putut să fie folosită în eventuale operațiuni viitoare.

Nave ruse din Marea Neagră au bombardat ieri dimineață poziții ucrainene din orașul Odessa. Orașul Harkov a fost atacat cu rachete Kalibr lansate de pe nave din Marea Neagră.

5. Parlamentul de la Kiev a adoptat ieri o lege prin care se permite guvernului Ucrainei să-și desfășoare activitatea și în alt oraș. Pare să fie vorba de un pas pregătitor pentru eventualitatea în care autoritățile ucrainene ar putea fi silite să evacueze Kievul.

6. Forțele ruse de ocupație întreprind noi măsuri pentru impunerea rublei ca mijloc de plată în zonele pe care le controlează. Astfel, au început să fie făcute plăți în valoare de 10.000 de ruble (mai puțin de 100 euro) pensionarilor și angajaților publici din zonele ocupate. În paralel, este interzisă introducerea de noi grivne ucrainene în aceste regiuni.

7. La Herson a fost arborat ieri un steag ucrainean gigantic pe clădirea administrației locale. Primarul orașului a anunțat că vechiul steag trebuia înlocuit, cel nou acoperă clădirea de sus până jos”, a scris istoricul George Damian, vineri dimineață, pe Facebook.

25/03/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , | Un comentariu

Ungaria: Asaltul statului şi reduta românismului. VIDEO

Romanii din Ungaria

Pe hartă: Localități cu populație română în Ungaria (http://anonimus.ro)

În Ungaria, poporul românesc e vexat de guvernanţii săi. Procese urbariale îndreptate contra averei lor private, legi electorale îndreptate contra voinţei lor legitime, voturi virile în municipie pentru a îneca voturile locuitorilor, c-un cuvânt un păienjiniş întreg de măsuri arbitrare, adaos prin călcarea zilnică a tuturor dispoziţiilor din lege cari au mai rămas în favoarea naţionalităţilor”.

 (Mihai Eminescu)

 

 

Asaltul statului şi reduta românismului

Comunitatea istorică românească din Ungaria este concentrată în zona de est a acestei țări (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta.  

Potrivit Institutului Naţional de Statistică din Ungaria, la recensământul din 2011, minoritatea românească din Ungaria număra 26.345 de persoane, scrie adevarul.ro.

12.231 de persoane de gen masculin şi 14.114 de persoane de gen feminin, la o populație totală de 9.937.628 de persoane, atât cât însuma populația Ungariei la vremea respectivă. 

 Conform datelor recensământului din 2011, zonele ungare cu populaţie românească semnificativă sunt: 1. Budapesta – 6.189 români; 2. judeţul ungar Békés, de la frontiera cu România, cu localităţile: Micherechi – 1.637 români, Chitighaz – 1.050 români, Jula – 974 români, Bătania – 505 români, Bichişciaba – 396 români, Aletea – 271 români; 3. judeţul Hajdú-Bihar, de la graniţa cu România, cu localităţile: Săcal – 188 români, Bichiş – 137 români, Pocei – 124 români, Bedeu – 117 români; 4. judeţul Csongrád, cu localităţile: Seghedin – 588 români, Cenadul Unguresc – 238 români.

La 1880, populația română care trăia pe teritoriul actual al Ungariei era mult mai numeroasă.

Cele mai cunoscute personalități care s-au ridicat din rândul minorității române din Ungaria sunt George Pomuț, revoluționar pașoptist , general în armata americană, participant la Războiul de secesiune, consul al Statelor Unite în Rusia și Ioan Irimie (Janos Irinyi), din Leta Mare (Letavertes), Bihorul unguresc, inventator al chibritelor neexpozive (cele cunoscute astăzi), prin combinarea fosforului cu dioxid de plumb în loc de clorat de potasiu cum se proceda anterior.

În Parlamentul Ungariei – în baza regulamentului – reprezentanţii naționalităților nu au drept de vot, însă pot lua cuvântul în plenul şedinţelor dacă pe ordinea de zi se află interesele lor şi drepturile acestora.

În plus, în cazuri speciale, la finalul ordinei de zi, reprezentanţii naționalităților au dreptul de a lua cuvântul.

Aceștia pot adresa întrebări Guvernului şi membrilor Guvernului, precum şi altor autorități.Reprezentanţii minorităților au dreptul, de asemenea, de a face propuneri şi a le înainta Parlamentului. Reprezentanţii minorităţilor sunt membri cu drept de vot ai Comisie Reprezentanţilor Etniilor în Parlament.

Aceştia au rol consultativ la întâlnirile de lucru ale şedinţelor comisiilor permanente precum şi la şedinţele Comisiei Legislative, în baza aprobării preşedintelui de comisie sau dacă pe ordinea de zi este inclus un punct ce priveşte minoritățile. 

Legislaţia din Ungaria prevede că, dacă un candidat obţine 25.000 de voturi, poate intra în Parlament, însă în Ungaria nicio minoritate nu a reuşit să intre în Parlament, cu atât mai puţin cea românească.Românii din Ungaria nu au avut un parcurs uşor prin secole, publicația online https://balcanii.ro/2014/10/ungaria/.

În primul rând, se poate vorbi despre maghiarizare. Privind retrospectiv  viaţa colectivităţii româneşti în perioada Imperiului Austro-Ungar, această tactică a fost una larg răspândită.

Şi înainte (ca şi acum, după cum reiese din discrepanţele între cifrele oficiale şi cele ale reprezentanţilor românilor), statul ungar raporta cifre mici ale românilor.

Prin aceasta s-a încercat mai mereu ruperea de rădăcini, de origini, şi a românilor din Transilvania, ca şi a celor din Ungaria.

Practicile de acest tip s-au perpetuat în timp, astfel că nici în Ungaria contemporană, stat membru al UE, populaţia românească nu beneficiază, nici pe departe, de drepturile pe care ar trebui să le aibă în conformitate cu statutul ţării şi nu se compară nici cu cele pe care le are populaţia maghiară din România. Astfel, şcoala română este cvasi-maghiarizată, limba română învăţându-se în şcoli bilingve.

Un exemplu este Liceul românesc „Nicolae Bălcescu”, din Gyula (Jula), unde, după decenii în care s-a predat în limba maternă, s-a trecut la sistemul bilingv. Nici măcar în localitatea Micherechi, compact locuită de români, şcoala nu este românească, cele mai multe discipline predându-se în limba maghiară.

Cât priveşte mass-media, programe de televiziune în limba română există cam o oră pe săptămână, iar publicaţia fanion a românilor din Ungaria, „Foaia românească”, din Gyula, care apare din 1956, a avut și are de luptat cu multe greutăţi pentru a-şi asigura apariţia.

„Asimilarea naturală este accelerată. Dacă bunicul vorbea româna, nepotul acum nu mai ştie română nici o boabă. În multe localităţi, românii spun că părinţii şi bunicii lor au fost români, numai că declară asta pe ungureşte…”, sintetizează Eva Iova-Şimon, director al publicaţiei.2

În al doilea rând, se poate vorbi despre nereprezentarea românilor în forurile statului maghiar. 

Astfel, în sistemul de reprezentare de tip ,,autoguvernare a minorităţilor” din Ungaria, în prezent 40% din numărul deputaţilor din autoguvernările numite româneşti sunt ne-români.

Aceşti reprezentanţi nu cunosc limba română, nu au dat dovadă că ar poseda cunoştinţe despre cultura, tradiţia românească, n-au participat la viaţa publică românească şi nu se consideră români.

Legislaţia ungară deficitară în domeniul minorităţilor naţionale face posibile nenumărate situaţii în care se declară drept etnici români persoane care nu au această calitate şi nici măcar nu cunosc limba română, urmărind doar interese financiare, fenomen cunoscut ca etno-busines.

Pentru a înlătura aceste carenţe, comunitatea românescă din Ungaria a propus ca dreptul de a candida să se asigure doar persoanelor – în cazul românilor – care se consideră români şi care pot demonstra că au frecventat o şcoală românească, au fost botezaţi de Biserica Ortodoxă Română, au fost înregistraţi de o instituţie românească etc.

Este adevărat că în ultimii ani, dată fiind apartenenţa ambelor ţări la blocul comunitar, legăturile cu ţara-mamă ale minorităţii române din Ungaria au devenit mai frecvente şi mai benefice, ajutând la crearea unui cadru potrivit pentru dialogul dintre minoritatea română din Ungaria cu ţara-mamă.

Dar mai sunt multe de făcut pentru ca drepturile românilor din Ungaria să se apropie măcar de cele ale maghiarilor din România.

 


Organismul care ar trebui să reprezinte interesele minorității române din această țară vecină și prietenă se numește Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (prescurtat AȚRU).  

Ședința de constituire a AȚRU s-a ținut în limba maghiară în ciuda protestelor unei părți din delegați care au cerut să se vorbească românește.

Propunerea respectivă a fost respinsă prin votul majorității.

La  ce ne puteam aștepta din partea unor unguri sau români maghiarizați infiltrați printre delegații români, doar pentru a profita de banii alocați pentru comunitatea românilor din Ungaria ?!!  

Nu poate exista o rușine mai mare decât ceea ceea care ne este dat să vedem în videoclipul următor, cum la ședințele Asociației pe țară a românilor din Ungaria se votează ca discuțiile să se poarte în limba maghiară.  

  

Câtă rușine !

 

 

 

20/05/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: