A FOST KARL MARX CREATORUL UNUI NAZISM MASCAT ?
K. Marx – creatorul nazimului mascat ?
Karl Marx (numele adevărat: Mozes-Mordehai Levy), vlăstar al unei familii de evrei olandezi cu rădăcini în Ungaria, s-a născut la 5 mai 1818 în oraşul Trier din Prusia (Germania). A inventat doctrina comunistă, care în secolul XX a dus la moartea a circa 100 milioane oameni.
În perioada anilor 1853-1857 a publicat câteva articole în care a subliniat că “rasa” care locuieşte în Rusia este o “rasă” de barbari, iar ruşii erau calificaţi drept urmaşi ai tătaro-mongolilor.
În Eleveţia anilor 1870, K. Marx a avut o întrevedere cu Josef V. Fritsch (1829-1890), scriitor şi dramaturg ceh. La acea întâlnire K. Marx, mândrindu-se că este evreu, a subliniat ca etnia sa este superioară în raport cu celelalte etnii, iar popoarele slave îndeosebi, sunt la un nivel inferior de dezvoltare intelectuală.
Auzind aceste cuvinte J. Fritsch, care era şi un luptător pentru cauza popoarelor slave, s-a ridicat şi i-a ars lui K. Marx aşa o palmă încât acesta a căzut de pe scaun…
Întrebare: Marxismul a fost initial, un nazism mascat ?
Publicat în 6 februarie 2011
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 