NAE IONESCU : A FI BUN ROMAN
Nicolae C. Ionescu (n. 16 iunie 1890 – d. 15 martie 1940 ) a fost un filozof, logician, pedagog şi jurnalist român. Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism. A strans în jurul său o pleiadă de membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti cum u fost Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran,Vasile Moisescu, George Murnu etc.
“A fi bun român” de Nae Ionescu
D. Frollo se întreabă surprins şi, oarecum, îndurerat: de ce şi de unde îndârjirea unor cercuri ortodoxe împotriva românilor de confesiune romano-catolică? Adică cum, un catolic nu poate fi un “bun român”? Şi nici nu mai aşteaptă răspunsul; căci dreptatea atitudinii d-sale îi apare ca evidentă.
La prima impresie – desigur! Dar numai la prima impresie. Căci, în fond, chestiunea aşa cum e pusă de d. Frollo, şi în genere de toţi românii catolici sau numai catolicizaţi, este cu mult prea puţin precisă pentru a putea contribui la lămurirea problemei.
În adevăr, oricât de paradoxal s-ar părea, toţi românii catolici sunt în măsură a răspunde victorios la întrebarea dacă un catolic poate fi un “bun român”. Nici unul nu se opreşte la chestiunea mai simplă – dar
cea relevantă – dacă un catolic poate fi “român”.
Et pour cause! Căci a fi “bun român” este, sub raportul etnic şi spiritual, mai puţin decât a fi “român” pur şi simplu. Dar ceea ce în adevăr atinge miezul problemei noastre, nu e chestiunea bunului român, ci a românului.
Să ne lămurim. “Bun român” este o noţiune foarte vagă, foarte complicată şi foarte confuză. Ea închide un element de valorificare morală, unul de încadrare politică, şi în ultimă analiză, unul de
apartenenţă spirituală.
Bercu Solomon, din târg de la Paşcani, care munceşte de dimineaţa până- n noapte, care îşi plăteşte regulat birurile şi e respectuos cu legile ţării, care a fost în război şi şi-a împlinit însărcinările cu convingerea fermă că e dator să o facă, este desigur un “bun român”.
Samuel Micu, cărturarul ardelean care a mers după învăţătură la Roma,a adus de acolo dovada latinităţii noastre şi a contribuit ca nimeni altul la definirea, la delimitarea conştiinţei noastre naţionale, este
iarăşi un “bun român”.
Şi tot aşa, pentru a ne ţine în istorie:
Ion Brătianu-tatăl care a construit armătura statului românesc modern şi urmărit, cu o putere vie încă în copiii lui, înstăpânirea românilor asupra statului şi avuţiei din cuprinsul lui, a fost un “bun român”.
“Buni români” toţi aceşti trei, fără îndoală. Dar şi români? Aici e nodul chestiunii. Să nu mai vorbim de Bercu Solomon, săracul, – deşi poate cel mai patetic dintre toţi. La el situaţia e clară: “bun român”, adică: bun cetăţean al statului român, în cea mai largă accepţiune a cuvântului. Pentru asta, însă, nu e nevoie sa fii
numaidecât român, nu?
După cum nu e Bercu Solomon; deşi nu este exclus ca acesta să fi murit în război, cu liniştea detaşată şi lipsită de retorism a celor care au conştiinţa împlinirii unei datorii faţă de o realitate colectivă care îi înglobează şi îi depăşeşte.
Cazul lui Samuel Micu e ceva mai complicat. Călugărul acesta papistaş este unul din ctitorii conştiinţei româneşti. S-ar putea oare pune la îndoială românismul lui? Şi totuşi, se poate. Eu nu vreau să cercetez
aici dacă Samuel Micu a fost sau nu român cu adevărat. Cred însă că pot afirma că nu e nevoie să fii român ca să faci ce a făcut Micu.
Iată, mai anul trecut ne-a cercetat aici în Bucureşti un englez, colonelul Wedgwood. Wedgwood este un englez de baştină. Neamul lui fabrică porţelanuri de vreo două sute de ani.
Colonelul nostru este însă…ziarist. Poate că puţini oameni au făcut pentru conştiinţa etnică şi pentru naţionalismul evreu, cât a realizat Wedgwood, acest stăruitor şi îndărătnic mlitant al sionismului.
Care e însă situaţia lui?
Dacă ar fi locuit în Palestina, ar fi fost, desigur, un “bun evreu”.Este el însă pentru asta şi evreu? Evident, nu!
…Iată, deci, cum cazul lui Samuel Micu devine irelevant.
Mai rămâne cel al lui Ion Brătianu-tatăl. Exemplul colonelului Wedgwood este şi aici hotărâtor.
S-ar putea totuşi ca el să nu epuizeze fondul chestiunii; de aceea vom insista.
E incontestabil că Ion Brătianu a voit să fie român. A voi să fii român nu înseamnă însă şi a fi român.
A fi român înseamnă o stare naturală, o formulă de echilbru a existenţei din care decurg, prin însăşi desfăşurarea vieţii, anumite forme.
Un bob de grâu, dacă îl îngropi în pământ, la umezeală, încolţeşte şi dă fir.
Un anumit fir,cu o anumită dezvoltare, necesară, mai dinainte determinată de însăşi structura bobului de grâu. Aşa se petrece şi cu “românia” noastră. A fi român înseamnă a avea o anumită plămadă, din care decurg cu
necesitate absolută anumite atitudini şi gesturi. Voinţa noastră nu are nimic de zis în această împrejurare; pentru că noi nu ne putem depăşi în chip normal pe noi înşine decât încetând a mai fi noi
înşine.
Prin urmare: Ion Brătianu-tatăl a construit statul nostru modern. Este acest stat în adevăr românesc? Dacă da, atunci, desigur, Brătianu a fost în adevăr român.
Dar dacă statul nostru modern nu e cu adevărat românesc? Atunci lucrurile se schimbă: Ion Brătianu a fost “bun român”, adică a avut cele mai bune intenţii pentru poporul şi statul nostru, – dar “român” nu a fost.
După cum nu e grâu sămânţa care sfârşeşte prin a purta un spic de orz.
Iată deci adevăratul cadru al problemei. Catolicii români revendică pentru ei calitatea de a fi “buni români”.
Es ist zu viel des Guten.
Noi ne-am mulţumi numai cu răspunsul la o întrebare … mai modestă:
Buni români puteţi fi şi, desigur, sunteţi. Sunteţi însă şi români?
30 Octombrie 1930
AUDIO SI VIDEO. MARS ANIVERSAR AL MARII UNIRI DIN 1918.LA CHISINAU S-A STRIGAT:ROMANIA NU UITA ,BASARABIA E A TA !
Chişinău: 92 de ani de la Unirea din 1918
Vicepremierul Ion Negrei speră într-o unire a Moldovei cu marea familie europeană, „cu popoarele cu tradiţii şi valori democratice” Chişinăul sărbătoreşte Unirea din 1918 cu omagii aduse foştilor deputaţi din Sfatul Ţării, mese rotunde şi un marş al unirii. Primăvara trecută mai mulţi tineri de peste Prut porniţi la Chişinău pentru Ziua Unirii au fost opriţi […]
Noii Golani Sibiu au dăruit mărţişoare tricolore
Nu obosim să repetăm că Basarabia este Pământ Românesc și, oferind mărțișoarele, nu am fost pur și simplu solidari cu cei de peste Prut – am demonstrat că pe ambele maluri ale acestuia există simțire românească și oameni care cred în anumite valori.
Actul Unirii a fost votat simbolic la Chişinău
Aniversarea a 92-a de la Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) a fost marcată printr-un marş prin centrul Chişinăului de către un grup de tineri din Republica Moldova şi România. Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: „Unirea”, tinerii au mers pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care – pe str. Sfatul Ţării, până la clădirea Sfatului Ţării de pe str. A. Mateevici, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, transmite Info-Prim Neo.
La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă „Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. „Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion. Citeste in continuare
“Romania, nu uita: Basarabia e a ta!”, “Acelasi sange, aceeasi tara, romani am fost cu toti odinioara!”, sunt lozinci care au fost scandate astazi la Chisnau, cand se implinesc 92 de ani de la semnarea actului Unirii din 1918.
Vicepremierul Ion Negrei speră într-o unire a Moldovei cu marea familie europeană, „cu popoarele cu tradiţii şi valori democratice”
Chişinăul sărbătoreşte Unirea din 1918 cu omagii aduse foştilor deputaţi din Sfatul Ţării, mese rotunde şi un marş al unirii. Primăvara trecută mai mulţi tineri de peste Prut porniţi la Chişinău pentru Ziua Unirii au fost opriţi la graniţa moldo-română. În acest an, atitudinea e alta, odată cu schimbarea actualei configuraţii din administraţia statului.
Tineri din România şi R. Moldova au votat simbolic la Chişinău Declaraţia Unirii
Un grup de tineri din România şi Republica Moldova au marcat sâmbătă printr-un marş prin centrul Chişinăului cea de-a 92-a aniversare de la Unirea Basarbiei cu România şi au votat simbolic Declaraţia Unirii, relatează Info-Prim Neo.
Cu tricolorul şi cu pancarte pe care scria: “Unirea”, tinerii au mers pe bulveradul Ştefan cel Mare şi Sfânt, s-au îndreptat spre clădirea Sfatului Ţării, unde au citit şi au votat simbolic Declaraţia Unirii.
La Chişinău au ajuns tineri români din Bucureşti, Iaşi, Sibiu şi Vaslui. George Simion, liderul grupului de iniţiativă “Spirit Românesc”, a spus că este bucuros să fie în această zi la Chişinău. “Anul trecut doi colegi de-ai noştri au fost arestaţi în timp ce treceau vama, alţii nu au mai ajuns pentru că autocarele au fost întoarse spre România la vama moldovenească. În acest an este şi un entuziasm mai mare din parte locuitorilor ambelor maluri ale Prutului”, a spus George Simion. Citeste in continuare
Ora 15.30: Ajunsi la cladirea Sfatului tarii votam cu totii Unirea:
Ora 15.10: Suntem foarte multi, e cea mai frumoasa manifestatie din cate au fost pana acum!
Ora 14.40: In fata sediului Ministerului de Interne strigam “Rusine sa va fie”, pentru crimele comise de politisti in aprilie
Ora 14.20: pornim in mars, coloana este numeroasa si foarte entuziasta
“Romania nu uita, Basarabia e a ta!”, “Acelasi sange, aceeasi tara, romani am fost cu toti odinioara!”, sunt lozinci care au fost scandate astazi la Chisnau, cand se implinesc 92 de ani de la semnarea actului Unirii din 1918.
“Ziua de astazi este o dovada ca suntem frati. Mama mea si tatal meu s-au nascut in Romania si eu ma consider tot roman si de aceea sarbatoresc”, a spus pentru StireaZilei.md, un moldovean stabilit in Italia si venit la Chisinau pentru sarbatorile de Paste.
“Este cea mai importanta sarbatoare din an, mai mult sufleteste, pentru ca interesele meschine au pus un hotar intre romanii de pe ambele maluri ale Prutului”, a spus o tanara.
“Este si ziua mea de nastere, dar este si o sarbatoare nationala”, a adaugat un barbat.
La evenimentele dedicate Unirii Basarabiei cu Romania a partcipat si presedintele Camerei Deputatilor din Romania, Roberta Anastase, care isi sarbatoreste astazi si ziua de nastere, dar si tineri din tara vecina.
“Este pentru prima data cand putem veni la Chisinau si sarbatori asa cum se cuvine”, a spus Lucian Spatcu, membru al organizatiei Noii Golani din Romania.
Evenimente dedicate Unirii din 1918 au avut loc si la Balti si la Orhei.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Tarii a votat actul prin care Basarabia, “de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Romania”.
ARTICOLUL INTEGRAL SI IMAGINI VIDEO.CLICK PE LINKUL DE JOS
http://www.stireazilei.md/c-0-3208#comments
ISTORICI BASARABENI DESPRE MAREA UNIRE DIN 1918.
Click pe linkul de jos :
Surse:Situl Noii Golani si Stireazilei md,Vocea Basarabiei md.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 