Gândul zilei

 

 

 

 

 

Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescŭ și muntenescŭ și câți sunt și în Țările Ungurești cu acest nume, români și până astăzi, de unde suntŭ și de ce seminție, de când și cum au dăscălecat, acéste părți de pământŭ, a scrie, multă vréme la cumpănă au stătut sufletul nostru.

Biruit-au gândul să mă apucu de această trudă, să scoț lumii la védére felul neamului, din ce izvor și seminție suntŭ lăcuitorii țărâi noastre, Moldovei și Țărâi Muntenești și românii din Țările Ungurești, cum s-au pomenit mai sus, că toți un neam și o dată discălecați suntŭ, de unde suntŭ veniți strămoșii lorŭ pre acéste locuri…

 

 

 

 

 

 

– MIRON COSTIN – “PREDOSLOVIE” la “DE NEAMUL MOLDOVENILOR,DIN CE TARA AU IESIT STRAMOSII LOR”-

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Miron Costin, cronicar al Moldovei

 

 

 

  Miron Costin (1633 – 1691) a fost fiul hatmanului Iancu Costin şi al Saftei din cunoscuta familie de boieri a Movileştilor din Moldova.

A fost un mare reprezentant al culturii româneşti din secolul XVII, un om de o aleasă cultură, un adevărat politolog, posedînd în aceeaşi măsură limbile română, polonă, ucraineană, slavă veche şi latină.

Îndeplinind multe funcţii pe lîngă domnii moldoveni, M. Costin a fost martor şi în acelaşi timp participant la multe evenimente din istoria Ţării Moldovei, pe care în mare parte le-a reflectat în cronica sa.

Miron  Costin a lăsat posterităţii o bogată moştenire spirituală …

Principala sa operă este “Letopiseţul Ţării Moldovei de la Aron-voda  încoace de unde este părăsit de Ureche , vornicul de Ţara de Jos, scos de Miron Costin, vornicul de Ţara de Jos, în oraş Iaş, în anul de la zidirea lumii 7183, iar de la naşterea mîntuitorului lumii Iisus Hristos, 1675 meseţă …dni“.

O altă remarcabila  lucrare a sa este “Cronica Moldovei şi a Munteniei“, scrisă în 1677.

In ultimii ani de viaţă, Miron Costin a lucrat la opera sa  intitulata “De neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor“.

Publicitate

Gândul zilei

„Într-o țară așa de frumoasă, c-un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie, și cum să nu-ți ridici fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară, mândru că poți spune: sunt român!”

– Alexandru Vlahuța –

 

 

 

 

 

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858 – d.19 noiembrie 1919), a fost un scriitor patriot, reprezentant de frunte al literaturii române din secolul al XIX- lea.
Una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale este ” România Pitorească”, despre care criticul Dumitru Micu zicea că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
Marele nostru istoric Nicolae Iorga, scria la moartea lui Vlahuță:
“Țara a pierdut nu numai pe un mare scriitor, dar și unul din cele mai adânci suflete ale neamului, iar, pentru vremea de azi, cel mai adânc.”

Gândul zilei

 

 

 

 

Am observat la mai toţi oamenii bogaţi un fel de seriozitate întunecată, un aer grav, o căutătură încărcată de grijă.

Parcă mereu ar face socoteli în gând.

Bieţii oameni!

 

 

– Alexandru Vlahuta  –

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858 – d.19 noiembrie 1919), a fost un scriitor patriot, reprezentant de frunte al literaturii române din secolul al  XIX- lea.

Una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale este ” România Pitorească”, despre care criticul Dumitru Micu zicea că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.

Marele istoric Nicolae Iorga scria la moartea lui  Vlahuță:

“Țara a pierdut nu numai pe un mare scriitor, dar și unul din cele mai adânci suflete ale neamului, iar,  pentru vremea de azi, cel mai adânc.”