Cultul personalităţii lui Stalin şi „violările normelor leniniste de legalitate”

Cand Stalin isi suprima generalii…

Biografiile adulatoare ale lui Stalin nu menţionează că ascensiunea sa politică  a fost marcată de asasinate.

Scriitorul rus Soljenitin a ţinut să demaşte acest aspect, oprindu-se asupra unor momente importante din viaţa lui Stalin, cel care şi-a îndepărtat camarazii (Leon Troţki, Grigori Zinoviev, Lev Kamenev), acuzându-i de trădare a principiilor leniniste.

Stalin a început, de fapt, cu înlăturarea lui Lenin, pe care l-a convins să facă din nou operaţia de extirpare a glontelui, operaţie care i-a grăbit moartea liderului comunist.
 
Stalin n-a uitat nicio clipa modul „neortodox” în care a pus mâna pe putere (ascunderea testamentului lui Lenin, defavorabil lui) si de aceea a fost pâna la moarte obsedat de dusmani si potentiali uzurpatori.

Eliminarea adversarilor a avut o perioada de acutizare în anii 1936-38, cînd numerosi „suspecti” si „sabotori” au fost ucisi.

Suspiciunea bolnăvicioasă a lui Stalin reprezintă o trăsătură reală a prototipului acestui personaj, atestată de însuşi Nikita Hruşciov, care l-a cunoscut personal pe temutul conducător.

În „raportul secret” Despre cultul personalităţii şi consecinţele lui, ţinut în cadrul sesiunii închise a celui de-al XX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Hruşciov l-a denunţat pe Stalin pentru cultul personalităţii sale şi pentru „violările normelor leniniste de legalitate”.
Astfel, un text referenţial susţine textul ficţional şi atestă latura documentară a romanului:
Stalin era un om foarte bănuitor, de o suspiciune bolnăvicioasă, de care m-am convins lucrând împreună cu el.

El putea să se uite la un om şi să spună: „Azi e ceva cu tine, ochii tăi mă evită” sau „De ce azi îţi întorci faţa aşa des, de ce nu priveşti drept în ochi?”.

Suspiciunea bolnăvicioasă l-a dus la o neîncredere fără temei, inclusiv faţă de
importanţi activişti de partid, pe care îi ştia de mulţi ani. Pretutindeni el vedea „duşmani”, „ipocriţi”, „spioni”.

Având putere nelimitată, el a instituit o tiranie crudă, îl strivea pe un om, fizic şi moral.

A creat o asemenea situaţie, în care omul nu putea să-şi exprime voinţa. Când Stalin spunea că trebuia arestat cineva, atunci însemna că acesta e „un duşman al poporului”.

Evenimentele sângeroase din perioada 1936-38 au fost etichetate ca fiind „Marea Epurare”, „Marea Purificare” si chiar „Marea Teroare” (sintagma preluata dupa Regimul Terorii, 1793-1794, din perioada Revolutiei franceze, când mii de persoane au fost executate ca fiind „antirevolutionare” sau „prea moderate”). Numai ca spre deosebire de Robespierre (care a fost si el ghilotinat la finele Terorii), Stalin a supravietuit.

Un ocean de dusmani politici

Este foarte greu de estimat numarul total al victimelor, deoarece au fost atât executii semnate direct de catre liderul de la Kremlin, cât si victime ale proceselor rapide facute de „Troicile NKVD” (comisii de trei persoane cu abilitati extrajudiciare).

Au fost numerosi decedati în timpul transporturilor spre lagarele de munca fortata si în interiorul lagarelor. Pe listele cu executati semnate de Stalin figureaza 681.692 de persoane. Dar o organizatie ruseasca pentru drepturile omului, „Societatea Memorial”, estimeaza ca numarul victimelor epurarii a fost de peste 1,3 milioane de oameni…

Etapele „Marii Razbunari” a lui Stalin au fost reprezentate de cele patru procese de la Moscova (trei publice si unul secret), initierea Troicilor NKVD (pentru accelerarea „justitiei revolutionare”) si folosirea unui nou articol de lege privind „sabotajul contrarevolutionar”. Sa mentionam ca prima „Razbunare” (neviolenta) s-a desfasurat în 1933, când sute de mii de membri de partid au fost exclusi. Dar din fatidicul an 1936, eliminarea din partid însemna arestare si executie.

Tintele sângeroasei epurari au fost tarani, policieni, militari si grupurile etnice (considerate un fel de „Coloana a cincea”), deseori sub pretextul unei colaborari cu nazistii. Istoria arata ca eliminarile din rândul Armatei Rosii au fost greseli uluitoare facute de Stalin.

Astfel, au fost epurati 3 maresali (din 5), principala victima fiind Mihail Tuhacevski (fost sef de Stat Major), 13 generali de armat[, 8 amirali si numerosi generali de diverse ranguri.

În aceste circumstante, Armata Rosie a suferit o grea lovitura organizatorica. Iar istoricii sunt de parere ca fenomenul negativ sinucigas produs de seful URSS l-a încurajat pe Hitler sa porneasca invazia asupra acestei tari si sa fie convins ca va cuceri Moscova (Operatiunea Barbarossa). Dar istoria a aratat ca rusii nu pot fi înfrânti la ei acasa.

Ieri aliat, azi uzurpator

Atât de mult si-a dorit Stalin sa conduca de unul singur, fara niciun potential rival politic, încât si-a ucis toti prietenii din perioada când bolsevicii au cucerit puterea. Se estimeaza ca peste 1.000 de delegati (din aproape 2.000) la Congresul din 1934 au fost eliminati.

Cei mai apropiati amici din perioada Revolutiei din 1917 au fost ucisi la Marea Razbunare, doar Trotki a mai trait pâna în 1940, când a fost asasinat în Mexic.

 Surse

• http://www.literaturacomparata.ro/ CECILIA MATICIUC
  Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi
  Măşti ale puterii politice. Stalin văzut de Soljeniţîn.
• http://www.magazin.ro/Cand Stalin isi suprima generalii

Publicitate

Gândul zilei

 

 

 

 

 

 Ideile sunt mai puternice  decât puștile. Dacă nu ii lasam pe inamicii nostri sa aibă puști, de ce sa-i lăsăm sa aibă idei?

Moartea rezolvă toate problemele – nu e omul, nu e problema.

 

– Iosif Vissarionovici Stalin –

 

 

 

 

 

 

Iosif Vissarionovici Stalin (nume original: Ioseb Djugașvili,n. 18 decembrie 1878 din tată georgian și mamă osetină– d. 5 martie 1953), a fost un bolsevic devenit după Revoluția din Octombrie  dictatorul absolut al URSS.

Si-a inceput cariera „revolutionară”ca spărgator de banci.

A ajuns secretar general al Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice in 1922, după moartea lui Lenin si a castigat lupta pentru putere  cu Lev Trotki, putere pe care și-a  consolidat-o  deplin  odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în  1937 si care a constat  in milioane de morti si deportari in masa.

Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de -al doilea razboi mondial și după încheierea acestuia, până la moartea sa.Regimul său de teroare  bazat pe ideologica marxist-leninista  este adeseori numit  si stalinism.