Regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a depus jurământul de încoronare

În cadrul unei impresionante ceremonii organizate astăzi, 6 mai 2023, la Westminster Abbey în Londra, Regele Charles al III-lea al Regatului Unit a depus jurământul de încoronare, informează BBC, preluat de Agerpres.
De 7o de ani ani, în Marea Britanie nu au mai fost încoronări. Putini stiu cum a fost pe atunci. Puțini au urmarit și încoronările din ultimii 20 de ani din Europa, deși avem totuși câteva familii regale, 10 la numar.
La încoronarea Regelui Charles al III-lea, au fost ănvitați să participe 2.000 de demnitari, ceea ce reprezintă doar un sfert din invitații care au participat la încoronarea Reginei Elisabeta a II-a.
Printre participanții la ceremonii s-au numărat membri ai familiei regale, precum cei trei frați ai lui Charles, prințesa Anne, prințul Andrew și prințul Edward, precum și fiul său, prințul William, și nora Catherine, prințesă de Wales.Prințul Harry, fiul mezin, a participat de unul singur la încoronarea Regelui Charles. Și pentru că a renunțat la atribuțiile regale mutându-se în America, a fost un simplu invitat la eveniment și nu a avut niciun rol.
Meghan Markle, soția sa, a lipsit de la ceremoniile de încoronare ale regelui Charles, socrul său.

Invitațiile la ceremoniile de încoronare trimise pe 4 aprilie. Sursa foto: Buckingham Palace.
Printre participanți s-au aflat reprezentanți ai Camerelor Parlamentului și ai Bisericii din Regatul Unit, precum și politicieni proeminenți din Commonwealth și din întreaga lume. Printre aceștia se numără premierul britanic Rishi Sunak, prințul Albert și prințesa Charlene de Monaco, precum și prințul moștenitor Akishino și prințesa moștenitoare Kiko din Japonia, Prințul moștenitor Frederik și Prințesa Moștenitoare Mary ai Danemarcei și Regele Carl al XVI-lea Gustav și Prințesa Moștenitoare Victoria ai Suediei și conducători ai unor state arabe.
Președintele Statelor Unite Joe Bidden care este irlandezo-american nu a participat, dar a fost reprezentat la încoronare de Prima Doamnă, Jill Biden.
Alți lideri mondiali, precum premierul canadian Justin Trudeau, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, au fost și ei prezenți la celebrare.
Din partea României a participat Președintele Klaus Iohannis și soția sa Carmen Iohannis,
La ceremonii a participat și Principesa Margareta a României, custodele Coroanei Regale și principele consort Radu Duda.

Foto: Principesa Margareta și Regele Charles al III-lea
Dintre invitați nu au lipsit nici soții Ileana și Ion Bozai, din satul Breb, județul Maramureș, care l-au cunoscut pe Regele Charles în urmă cu 12 ani, când moștenitorul coroanei Regatului Unit a vizitat casa lor și l-au tratat cu vestita horincă maramureșeană.

Foto: Soții Bozai din Breb, Maramureș, la Londra
Principalele etape ale încoronării regale au fost următoarele:
Recunoașterea: Charles a fost proclamat “Regele incontestabil”, înainte ca adunarea să fie rugată să își arate omagiul și serviciul. Congregația va striga “Dumnezeu să-l salveze pe rege!”.
Jurământul: Regele a depus un jurământ prin care confirma că va respecta legea și Biserica Angliei în timpul domniei sale.
Ungerea: Regele s-a așezat în Scaunul Sfântului Edward, cunoscut și sub numele de Scaunul Încoronării, și a fost uns cu ulei pe cap, pe piept și pe mâini.
Învestirea: El a primit însemnele regale, inclusiv globul suveranului și sceptrele, înainte de a i se pune pe cap Coroana Sfântului Edward.
Întronizarea: Regele s-a mutat de pe Scaunul Încoronării pe un tron, Prințul William va aduce un omagiu tatălui său, iar cei care privesc – în abație și în altă parte – au fost invitați să jure credință monarhului.
În prima etapă – recunoaşterea monarhului -, regele Charles a fost prezentat în faţa poporului, o tradiţie care datează din epoca domniilor anglo-saxone.
Arhiepiscopul de Canterbury a recunoscut existenţa a numeroase religii în Regatul Unit şi a spus că Biserica Anglicană „va încerca să promoveze un mediu în care oamenii de toate credinţele să poată să se simtă liberi”.
Apoi, arhiepiscopul Justin Welby a iniţiat „Jurământul de încoronare” – o procedură obligatorie prin lege.
El l-a întrebat pe regele Charles dacă va respecta legea şi Biserica Anglicană în timpul domniei sale.
Suveranul a răspuns afirmativ, a pus o mână pe Biblie şi a jurat „să îndeplinească şi să respecte” aceste promisiuni.

Arhiepiscopul de Canterbury a pus Coroana Sfântului Eduard pe capul regelui.
Soția Regelui, Camilla a fost încoronată Regină în cadrul unei ceremonii mai simple – după ce a depus un jurământ. Ea a fost încoronată cu coroana Reginei Mary.

Regele Charles al III-lea a depus apoi un al doilea jurământ – Jurământul Declaraţiei de Acces pe Tron -, prin care a declarat că este un „protestant credincios”.
Ziua următoare va fi marcată de prânzuri sărbătorești și petreceri de stradă în toată țara și de un concert la Castelul Windsor, seara. Luni, 8 mai, va fi sărbătoare legală în Regatul Unit.
Se estimează că sărbătoarea prelungită îi va costa pe contribuabilii britanici cel puțin 100 de milioane de lire sterline.
Încoronarea reginei Elisabeta a costat 1,57 milioane de lire sterline, adică 56 de milioane în lire britanice de astăzi.
Încoronarea lui Charles, care se dorea a fi mai modestă în comparație cu cea a regretatei regine, a venit acum cu acest preț mai mare în parte din cauza costurilor mai mari de securitate.
16 decembrie 1941: Stalin cerea anexarea Basarabiei şi Bucovinei de nord și ocuparea României de către URSS
Dictatorul URSS îşi continua vechile obiceiuri stabilite din vremea colaborării cu naziştii. Stalin dorea să existe două tratate ce urmau să fie publicate: un tratat de alianţă între Marea Britanie şi URSS şi un al doilea tratat care să prevadă un acord de natură generală asupra reconstrucţiei Europei după război.
La acest al doilea tratat public Stalin dorea un protocol secret care să cuprindă harta Europei de după război.
Aceeaşi metodă ca în cazul Protocolului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939.
De remarcat siguranţa de sine a lui Stalin: în decembrie 1941 trupele naziste se aflau la 30 de kilometri de Moscova, iar el planifica în detaliu viitoarele graniţe ale URSS (cerând în mod special Basarabia!).
Redau în rândurile următoare spusele lui Stalin (pagina 11 în documentul de mai jos):

În ceea ce priveşte frontierele Uniunii Sovietice ne-ar plăcea să vedem frontierele din Finlanda şi provinciile baltice restaurate la poziţiile lor din 1941, imediat înainte de începerea războiului. În ceea ce priveşte Polonia, frontiera acesteia ar trebui să se bazeze pe Linia Curzon, cu mici modificări. Frontiera României ar trebui formată astfel încât Basarabia şi Bucovina de nord să fie incluse în Uniunea Sovietică.
În ceea ce privea viitorul României, Stalin avea şi aici opiniile gata formate: Ardealul de nord trebuia retrocedat şi trebuiau instalate baze sovietice în ţară:
”Frontiera vestică a României ar trebui extinsă spre vest în defavoarea Ungariei, de vreme ce în acea zonă trăiesc 1.250.000 de români sub stăpânire maghiară, iar Ungaria va trebui pedepsită pentru rolul ei în război.
Mi-aş dori de asemenea o alianţă între România şi Uniunea Sovietică care să ofere garanţii României împotriva Ungariei şi care să dea Uniunii Sovietice puterea de a menţine baze militare şi navale pe teritoriul României”.
Stalin ştia foarte bine ce vroia şi a reuşit să obţină. Click aici pentru a descărca documentul integral în format pdf.
Sursa: George Damian – blog-pentru-basarabia.ro preluat de https://timpul.md.
De ce a fost cântat un imn ortodox rus la înmormântarea Reginei Elisabeta a II-a?

Foto: 19 septembrie 2022 – Garda de onoare poartă sicriul Reginei Elisabeta a II-a în Capela Sf. George din interiorul Castelului Windsor .Jonathan Brady/AFP
La înmormântarea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, unii observatori au fost nedumeriți la auzirea unei rugăciuni ortodoxe ruse.
În timpul funeraliilor reginei Elisabeta a II-a, corul a cântat un imn religios cunoscut sub numele de „Condacul rusesc al celor plecați ”, o rugăciune străveche din liturghia ortodoxă rusă.
Se spune că această rugăciune ortodoxă a fost săvârșită la cererea Reginei, care era de confesiune protestantă.
Versurile sunt următoarele:
Odihnește-l Hristoase, Dumnezeul nostru, pe robul Tău cu sfinții Tăi:
unde nu mai există durere și întristare
nici suspin, ci viață veșnică.
Numai Tu ești nemuritor, creatorul și făuritorul omului:
iar noi suntem muritori formați din praful pământului,
iar pe pământ ne vom întoarce:
căci așa ai rânduit,
când m-ai creat spunând:
Praf ești și în țărână te vei întoarce.
Toti ne coboram in praf;
și plângând peste mormânt ne facem cântecul:
Aleluia, aleluia, aleluia.
În Biserica Ortodoxă Rusă, acest imn este cântat în mod tradițional în timpul slujbelor dedicate creștinilor decedați la înmormântări și slujbe de pomenire, precum și la slujbe în Sabatul Părinților.
Foto: 19 septembrie 2022 – Ceremonia funerară pentru Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii în Capela Sf. Gheorghe din Castelul Windsor. Jonathan Brady/AFP
În esență rugăciunea exprimă durerea și întristarea, dar amintește în același timp speranța creștină în viața veșnică. Credincioșii îi cer lui Dumnezeu să lase sufletul care tocmai a părăsit trupul să se odihnească în același loc cu sufletele sfinților.
Reprezentanții Palatului Buckingham nu a oferit niciun comentariu oficial cu privire la motivul pentru care acest imn ortodox a fost inclus printre rugăciunile tradiționale anglicane. Ne reamintim că același „Condac rusesc ” a fost cântat și în 2021, la slujba de înmormântare a soțului Reginei, Ducele de Edinburgh.
Potrivit mass-media, Elisabeta a II-a a dorit să includă la slujba ei de înmormântare această rugăciune ortodoxă, pentru a aduce un ultim omagiu soțului ei Prințul consort Filip, ale cărui rădăcinil rusești sunt binecunoscute.
Prințul Filip și credința ortodoxă
Atât strămoșii paterni, cât și cei materni ai ducelui de Edinburgh erau înrudiți cu familia imperială rusă (vezi mai jos arborele geneaologic al prințului consort Philip, tatăl actualului rege Charles al II-lea)
Înainte de logodna oficială cu Prințesa Elisabeta în 1947, Prințul Philip și-a abandonat titlurile grecești și daneze, a devenit cetățean britanic naturalizat și a adoptat numele de familie al bunicilor săi materni, Mountbatten.
Inițial adept al Bisericii Ortodoxe Grecești, Filip a trebuit să treacă la anglicanism, pentru a se căsători cu prințesa britanică Elisabeth, viitoarea regină.
Se spune că prințul Philip a făcut în timpul vieții sale încercări de a-și explora rădăcinile vizitând Muntele Athos, un important centru al monahismului ortodox răsăritean, remarcându-se atunci că a făcut semnul crucii ortodox– de la dreapta la stânga.
(Sursa: https://www.rbth.com/history/335487-russian-orthodox-hymn-queen-elizabeth-funeral).