UN PROFESOR GERMAN LANSEAZA O VERSIUNE NOUA ASUPRA CAUZEI MORTII REGINEI CLEOPATRA A EGIPTULUI
Cleopatra a fost ultimul monarh al Egiptului, iar dupa moartea ei, tara a devenit o provincie romana. Ea a fost un aliat al imparatului roman Iulius Cezar,şi a avut o relaţie cu generalul roman Marc Antoniu cu care avut trei copii împreună .Exista scrisori care sugereaza ca au fost căsătoriti, deşi ambii erau deja insurati.
Sunt În In anul 44 î.Hr. , după asasinarea lui Cezar , Antoniu s-a pozitionat impreuna cu Cleopatra în opoziţie faţă de moştenitorul legal al lui Cezar , Gaius Iulius Caesar Octavian.
După ce a pierdut bătălia de la Actium in fata armatelor lui Octavian , Antoniu s-a sinucis,iar Cleopatra l-a urmat in scurta timp,luandu-si viata la vârsta de 39 de ani , pe 12 august ,anul 30 i.Hr.
O legenda foarte raspandita spune ca regina egipteana s-a sinucis in anul 30 i.Hr., lasandu-se muscata de un sarpe veninos.
Cercetatorul german Christopher Schaefer ,profesor la Univrsitatea din Trier ,afirma insa – pe baza unor cercetari recente – o versiune proprie asupra cauzei mortii Cleopatrei.
“Regina Cleopatra a fost renumita pentru frumuseţea ei şi este puţin probabil ca ea sa fi ales moartea in urma unei muscaturi de sarpe ,ceea ce presupune o agonie indelungata si il desfigureaza pe muribund,a spus cercetatorul german .
Schaefer a călătorit impreuna cu alţi experţi la Alexandria in Egipt si a consultat texte medicale antice şi experţi biologi specializati in cercetarea serpilor si a otravurilor acestora.
” Cleopatra a vrut să rămână frumoasa si dupa din moartea ei pentru a-si menţine mitul “,a spus cercetatorul german in cadrul emisiunii Aventură-Ştiinţă difuzate de postul de televiziune german ZDF .
“ Cleopatra a luat , probabil, un cocktail de opiu , cucuta şi Aconitum.
Pe atunci acest amestec era bine- cunoscut si ducea la o moarte fara dureri, în doar câteva ore,pe cand agonia provocata de sarpe ar fi putut dura zile şi ar fi fost chinuitoare ”Cleopatra ,constienta de farmecul ei, ar fi dorit sa-si pastreze frumusetea chiar si in ultimele ceasuri ale vietii
Elizabeth Taylor în rolul Cleopatra, intr-un film aparut in anul 1963. Foto : Alamy
Sursa: Telegraph Science
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 