O COMEMORARE TRISTA : 22 de ani de la mineriada din 13-15 iunie 1990 (VIDEO)
Astăzi se împlinesc 22 de ani de la începutul mineriadei din 13-15 iunie 1990, unul din cele mai tragice evenimente din istoria postdecembristă a României. Sute de protestatari din Piaţa Universităţii au fost bătuţi de forţele de ordine şi de minerii veniţi din Valea Jiului.
Peste 1.000 au fost arestaţi de poliţie şi torturaţi. Bilanţul neoficial al evenimentelor vorbeşte despre 188 de morţi, deşi în mod oficial au fost înregistrate doar 8 decese.
Evenimentele din 13-15 iunie 1990 au fost precedate de manifestaţiile anticomuniste din Piaţa Universităţii. Mii de bucureşteni, în majoritatea lor tineri, s-au adunat încă din 22 aprilie pentru a cere eliminarea din viaţa publică a foştilor demnitari care au slujit regimul Ceauşescu. În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, forţele de ordine au făcut primele arestări în Piaţa Universităţii. Pe tot parcursul zilei au avut loc confruntări violente între manifestanţi şi poliţie.
A doua zi, patru garnituri de tren pline cu mineri au sosit în Bucureşti, sub conducerea lui Miron Cozma, pentru ca “curăţa” capitala de protestatarii care îi contestau legitimitatea preşedintelui Ion Iliescu.
Piaţa Universităţii, platoul din faţa Teatrului Naţional, dar şi Televiziunea Română au fost ocupate în scurt timp de minerii conduşi de Miron Cozma. Ei au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul, devenit în acele zile simbolul libertăţii de opinie. Au fost devastate apoi sediul Ligii Studenţilor, Facultatea de Litere şi cea de Matematică, Institutul de Arhitectură Ion Mincu, dar şi sediile partidelor de opoziţie PNŢCD şi PNL, unde s-a pretins că s-a descoperit valută falsă și arme.
Numeroşi profesori universitari şi studenţi au fost bătuţi cu sălbăticie. Aceeaşi soartă au avut-o şi alţi manifestanţi din Piaţa Universităţii.
În 15 iunie, ortacii manipulaţi de Miron Cozma au fost duşi la complexul expoziţional Romexpo, unde şeful statutului, Ion Iliescu, le-a mulţumit pentru acţiunea lor prin care “au salvat democraţia din România”. Imediat după aceasta, minerii au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord şi transportaţi înapoi în Valea Jiului. Sursa: FrontPress.ro
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 