“Râde iarăși primăvara”, CEL MAI CUNOSCUT CÂNTEC DE 1 MAI compus de Ciprian Porumbescu, devenit cântec comunist. VIDEO

Foto: Demonstraţie organizată de partidul comunist în România ceauşistă
La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, cea mai mare demonstraţie având loc la Chicago, unde au mărşăluit 90 de mii de demonstranţi, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă.
Toţi cereau ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă”.
Astfel, manifestațiile de stradă au continuat alte trei zile, iar numărul protestatarilor a fost tot mai mare. Pe 3 mai, forțele de ordine au intervenit, patru muncitori fiind uciși și mai mulți răniți.
În seara aceleiași zile a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket din Chicago.
Spre poliție a fost aruncată o bombă, iar 66 de polițiști au fost răniți și șapte au murit ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind în jur de 200 de persoane, dintre care mai mulți au decedat.
În timpul întrunirii din anul 1886 a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii), George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886”, sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.
Congresul Internaţionalei Socialiste a declarat, în anul 1889, 1 mai – Ziua Internaţională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, care au manifestat pentru reducerea normei orare zilnice de lucru la 8 ore.
Cu timpul, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncii în majoritatea ţărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.
După 1904, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day (trad. – Ziua Muncii) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mişcarea socialistă în 1890.
“Râde iarăși primăvara” a fost una dintre cele mai cunoscute melodii de dinainte de 1989, fiind cântată de fiecare dată la petrecerile de 1 Mai ale oamenilor muncii.
Cântecul a fost compus de Ciprian Porumbescu în 1880, an în care a şi fost tipărit în Colecţia de Cântece. La acea vreme, tot marele Porumbescu a fost cel care a compus şi versurile.
Originalul cântecului nu a avut nici o legătură cu sărbătoarea muncitorească. Se pare că versurile iniţiale au fost asemănătoare cu strofele poetului Vasile Alecsandri. Un cântecel de primăvară, cu bucuria renaşterii şi veselia naturii.
Ciprian Porumbescu a fost un patriot romantic. A scris despre românii care trăiau sub asuprire, şi despre eroii acestui neam. Versurile imnului Trei culori au fost de asemenea compuse de el.
Versurile cântecului de primăvară compus de Porumbescu în 1880 a fost schimbat în 1946. „În jurul anului 1946 a fost dată o dispoziţie de partid prin care toate întreprinderile erau obligate să aibă coruri ale muncitorilor.
Astfel, şi cântecelul de primăvară a suferit o schimbare, întrucât era necesar să aibă un anumit conţinut ideologic. Versurile au fost înlocuite cu cele scrise de Maria Rantes”, a precizat muzicologul Viorel Cozma.
Între 1873 şi 1877, Ciprian Porumbescu a urmat cursurile Institutului Teologic Ortodox din Cernăuţi.
Tânărul compozitor a fost preşedintele Societăţii Arboroasa, înfiinţată în 1875 de studenţii români din Bucovina, unde l-a cunoscut şi pe marele poet Mihai Eminescu.
Dacă în 1877, în Bucovina se sărbătorea alipirea de Imperiul Austro – Ungar, la Iaşi a avut loc o contrademonstraţie făcută în memoria morţii domnitorului Grigore Ghica.
Societatea ”Arboroasa” i-a trimis o telegramă de condoleanţe primarului din Iaşi, insa acest gest nu a fost pe placul habsburgilor, care i-au acuzat pe conducătorii societăţii de înaltă trădare.
Ciprian Porumbescu a fost reţinut împreună cu alţi fruntaşi ai Societăţii „Arboroasa”şi aruncaţi în închisoarea din Cernăuţi, alături de tot felul de infractori.
Marele patriot a ramas întemniţat aproape trei luni, iar detenţia i-a şubrezit trupul firav. Boala de care suferea s-a agravat foarte mult.
A murit tânăr, la numai 29 de ani, fiind diagnosticat cu tuberculoză.
Ultima lui dorinţă, ce se regăseşte în ultima strofă din ”Cântecul tricolorului”, i/a fost îndeplintă, pe crucea sa fiind puse culorile drapelului românesc:
“Iar când, fraţilor, m-oi duce/ De la voi, şi-o fi să mor/ Pe mormânt atunci să-mi puneţi/ Mândrul nostru tricolor”.
Ziua Internaţională a Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în România de către mişcarea socialistă în anul 1890.
În fiecare an, de 1 Mai, cântecelul lui Ciprian Porumbescu „Râde iarăşi primăvara” răsuna la petrecerile muncitoreşti.
În anii dictaturii comuniste, evenimentul era marcat de defilări grandioase, fiind totodată şi un prilej pentru Partidul Comunist de a-și prezenta mărețele realizări.
TVR şi Radio România aveau programe muzicale speciale dedicate acelei zile, transmințând cântecele patriotice.
Versurile cântecului lui Ciprian Porumbescu au fost însă schimbate de comunişti pentru a avea conținut ideologic.
Râde iarăşi primăvara
Peste câmpuri, peste plai,
Veselia umple ţara
C-a venit Întâi de Mai!
Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!
Şi ei azi sărbătoresc
Unu mai muncitoresc.
Înfrăţiţi azi cu ţăranii,
Muncitorii-n joc şi cânt,
Prăznui-vor în toţi anii
Libertatea pe pământ.
Peste mări şi peste ţări
Se adună pe cărări
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întâi de Mai.
(Vesuri de Maria Ranteş)
Surse:
https://www.axanews.ro/mm/cel-mai-cunoscut-cantec-de-1-mai-video-rade-iarasi-primavara-de-ciprian-porumbescu.html
http://www.napocanews.ro/2018/05/1-mai-muncitoresc-cantec-de-ciprian-porumbescu-video.html
https://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/va-mai-amintiti-1-mai-muncitoresc-povestea-melodiei-lui-ciprian-porumbescu-video-492216.html
FOTO:TULBURARILE SOCIALE SE AMPLIFICA IN TUNISIA DUPA FUGA PRESEDINTELUI TARII

Tunis, Tunisia – Şeful Consiliului Constituţional al Tunisiei a spus că plecarea preşedintelui ţării este definitiva şi liderul Camerei inferioare a Parlamentului tunisian si-a asumat temporar puterea în aceasta ţară din Africa de Nord.
Preşedintele Consiliului Constituţional Fethi Abdennadher a declarat sâmbătă că de mult timp preşedintele autocratic Zine El Abidine Ben Ali, care a fugit spre Arabia Saudită, a parasit de puterea pentru totdeauna. Noul lider al ţării, Fouad Mebazzaa, va organiza in maximum 60 de zile alegeri prezidentiale.
Tunis, Tunisia (AP) – Protestatarii jefuiesc magazine si incendiaza vehicole si cladiri, după ce preşedintele acestei tari nord-africane a fost obligat de protestatari sa abdice de la putere.
Plecarea preşedintelui Zine El Abidine Ben Ali, după 23 de ani petrecuti la carma tarii, nu pare a fi suficienta pentru a potoli tulburările, care au cuprins Tunisia de aproape o lună si care au fost provocate de creşterea şomajului şi a corupţiei .
Un fotograf Associated Press, a vazut soldati intervenind sambata devreme pentru a încerca să oprească jefuitorii unui supermarket în Ariana, la 30 km nord de capitala.
In aceasta dimineata au fost auzite focuri de armă, iar in cursul noptii postul public de televiziune TV7 a difuzat apeluri telefonice de la locuitorii unor cartiere muncitoreşti de la periferia capitalei, care relatau despre atacuri împotriva unor case , savarsite de către jefuitor inarmati cu cutite.
Prim-ministrul Mohammed Ghannouchi, a aparut peste noapte la posturile de televiziune, anuntand că a ordonat armatei şi forţelor de securitate să intervină imediat în acele cartiere.
Click pe imagine pentru a vedea fotografii ale revoltei din Tunisia

AP / Christophe Ena
De la palatul regelui saudit Abdullah, a fost confirmata sambata dimineata stirea că preşedintele demis şi familia sa au aterizat în Arabia Saudită, si că acestia au fost primiti din dorinţa ca „pacea şi securitatea sa revina la in Tunisia.”
AP/Christophe Ena