CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

PRIMARUL DISTRICTULUI 7 din Budapesta a declarat că ”datorită Trianonului, maghiarii trăiesc mai bine în România decât noi acasă în Ungaria”

În data de 4 iunie, declarată în Ungaria zi a unității naționale (comemorarea Trianonului), Péter Niedermüller, primarul districtului 7 din Budapesta, a stârnit o adevărată revoltă în rândurile adepților partidului de guvernământ după ce – cu ocazia împlinirii a 102 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon a scris pe pagina sa de Facebook:

”Și să ne gândim și la maghiarii ăia care datorită Trianonului trăiesc mai bine în România, Slovacia și alte țări din jur decât noi acasă Ungaria. Orbán, cu politica lui bazată pe minciuni, demagogia naționalistă ieftină și corupția care conduce totul este ceea ce ne-a mai rămas, iar ei au rămas cu libertatea, o societate deschisă, apartenență la Europa, o viață mai bună și speranță de viitor”, a spus el conform publicației Telex.hu.

A nemzeti összetartozás napján gondoljunk azokra, akikre nem terjed ki az orbáni összetartozás: az alul fizetett pedagógusokra, az összeomlott egészségügyet a hátukon cipelő orvosokra és ápolókra, a megélhetési gondokkal küszködő szociális munkásokra, a kilátástalansággal küszködő közmunkásokra, azokra a fiatalokra, akik úgy hagyják maguk mögött Orbán Magyarországát, hogy hátra sem néznek, a csirkefarhátat sem megfizetni tudó idősekre, a társadalom perifériájára szorult honfi…

Primarul districtului 7 reprezintă partidele de opoziție (DK), iar reacția susținătorilor partidului de guvernământ nu a întârziat.

„Péter Niedermüller ar trebui să părăsească imediat viața publică maghiară și să-și ceară scuze pentru declarația sa rușinoasă!” a scris partidul de guvernământ într-o declarație publicată pe MTI, în care le-a cerut celor din DK „să se distanțeze de acest atac dur la adresa stimei noastre de sine naționale”.

07/06/2022 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA, LUMEA ROMANEASCA | , , , , , | Lasă un comentariu

Iniţiativa cetăţenească europeană lansată de Consiliul Naţional Secuiesc în vederea protecţiei regiunilor naţionale a fost sprijinită de o hotărâre a Parlamentului Ungariei

Imagini pentru parlament budapesta photos

Foto: Parlamentul de la Budapesta

Parlamentul ungar sprijină iniţiativa cetăţenească europeană lansată de Consiliul Naţional Secuiesc

Budapesta, marţi, 25 februarie 2020 (MTI) – Parlamentul Ungariei şi-a afirmat prin hotărâre sprijinul privind iniţiativa cetăţenească europeană, lansată de Consiliul Naţional Secuiesc în vederea protecţiei regiunilor naţionale.

Hotărârea Parlamentului iniţiată de partidul LMP (Politica Poate fi Altfel), dar sprijinit şi de coaliţia guvernamentală, Jobbik şi MSZP (Partidul Socialist Ungar) a fost adoptată marţi cu unanimitatea celor 158 de voturi.

Conform expunerii de motive, această hotărâre are o semnificaţie simbolică la o sută de ani după tratatul de pace de la  Trianon, în anul solidarităţii naţionale a maghiarilor.

Consiliul Naţional Secuiesc s-a judecat timp de 6 ani în Curtea Europeană pentru a putea lansa iniţiativa al cărei succes esteinteresul tuturor, de aceea parlamentul cheamă toată lumea la semnarea ei pe site-ul nemzetiregiok.eu.

Prin hotărârea de marţi, Parlamentul salută iniţiativa  cetăţenească europeană intitulată “Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi păstrarea/sustenabilitatea culturilor regionale”, care solicită în esenţă ca politica de coeziune a Uniunii Europene să trateze cu o atenţie deosebită regiunile care se deosebesc de celelalte regiuni din jur prin particularităţi naţionale, etnice, culturale, religioase sau lingvistice.

Parlamentul are convingerea că rămânerea în urmă a acestor regiuni, printre care şi unele zone geografice care nu dispun de competenţele unei administraţii publice, poate fi prevenită asigurându-le egalitatea de şanse privind accesul la fondurile structurale precum şi celelalte fonduri, surse şi programe ale Uniunii Europene, prin protejarea particularităţilor şi păstrarea identităţii regionale ale acestora.

Parlament cheamă maghiarii din ţară şi pe conaţionalii lor care trăiesc în alte ţări să sprijine iniţiativa cetăţenească prin semnătura lor, în număr cât mai mare.Hotărârea va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării.

https://hirado.hu/2020/02/25/parlamentul-ungar-sprijina-initiativa-cetateneasca-europeanalansata-de-consiliul-national-secuiesc/

 

 

 

NOTĂ: 

 

Pentru ca iniţiativa să aibă succes și să fie luată în discuție la nivelul instituțiilor europene,  sunt necesare cel puţin un milion de semnături, strânse din şapte state membre, până la 7 mai 2020. Până acum, la inițiativă au aderat 30000 de semnatari.

Iniţiativele cetăţenești europene sunt un instrument prin care cetăţenii europeni pot prezenta o chestiune ca fiind importantă pentru ei şi pot solicita Comisiei Europene să ia măsuri în acest sens. Inițiativa lansată de Consiliul național secuiesc, o organizație politică din România înființată în 2003 la Sfântu Gheorghe, Covasna, care își dorește autonomia teritorială a regiunilor în care secuii sunt majoritari, își propune să determine Uniunea Europeană să acorde o atenţie deosebită acelor regiuni care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

 

29/02/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

O analiză a problematicii minorităţilor naţionale din România. VIDEO

 

 

 

 

Cu toate că la nivel mondial, nu a fost posibilă instituirea unei definiţii unanim recunoscute, în prezent putem spune că s-a generalizat o definire a minorităţilor naţionale prin recunoaşterea ca atare a unor grupuri de persoane care au cetăţenia statului în care locuiesc, sunt în inferioritate numerică în raport cu populaţia majoritară şi  prezintă caracteristici etnice, culturale sau lingvistice distincte .

Minorităţile naţionale mai sunt definite şi prin alţi  termeni, în cazul Poloniei, Albaniei şi Ungariei – unde întâlnim termenul de minoritate lingvistică, religioasă sau culturală şi, mai rar, naţională şi etnică.

Din punct de vedere al reglementărilor internaţionale, problematica minorităţilor în Europa este veche, iar primele acte juridice au avut în vedere protejarea unor populaţii minoritare din punct de vedere religios.

► Astfel, în anul 1878, Tratatul de la Berlin, semnat de Bulgaria, Muntenegru, România şi Serbia, prevedea asigurarea drepturilor egale ale tuturor cetăţenilor lor, iar în 1881 a fost parafată Convenţia internaţională de la Constantinopol, care aducea prevederi clare privind protecţia musulmanilor.

► În anul 1913 a fost semnat Tratatul de la Bucureşti, între Bulgaria, Grecia şi Serbia, care menţiona, printre altele, autonomia şcolară şi religioasă a cuţo-vlahilor de pe teritoriul lor.

►  În 1919, Conferinţa de la Versailles,  s-a încheiat cu instituirea unor reguli privind protecţia minorităţilor, iar în anul 1945, aceste prevederi au fost întărite de Carta Naţiunilor Unite.

► În anul 1948, a apărut Convenţia cu privire la Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid, iar în 1965 a fost instituită Convenţia Internaţională cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.

► În anul 1992 a fost semnată Declaraţia ONU cu privire la Drepturile Persoanelor aparţinând Minorităţilor Naţionale sau Etnice, Religioase şi Lingvistice, urmată, în anul 1996, de Recomandarea 1300 privind protecţia drepturilor minorităţilor, elaborată de statele membre ale Uniunii Europene.

În România, drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale sunt protejate de reglementări legale între care distingem:

  • Constituţia României

  • Legea nr. 86 pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare

  • Declaraţia Guvernului României cu privire la minorităţile naţionale

  • Hotărârea Guvernului României privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale nr. 137 din 6 aprilie 1993

Conform recensământului din 2011, din totalul de 20,1 milioane de locuitori ai României, maghiarii sunt cei mai numeroşi dintre minoritarii recenzaţi, respectiv 6,1 %, adică aproximativ 1 300 000 de cetăţeni.

 

 Populaţia de origine maghiară

Prezenţa maghiarilor pe actualul lor teritoriu de răspândire datează din anul 895.

Secuii, o populaţie iniţial diferită etnic de cea maghiară, au fost atestaţi pe actualul teritoriu în secolul XII. 

Maghiarii sunt majoritari în judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%), iar în proporţie de   peste 20%, există în judeţele Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).

Ei dispun de numeroase instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar în limba maternă, de multiple emisiuni dedicate lor la posturile publice de radio şi televiziune, de numeroase instituţii de cultură cum sunt Opera Maghiară din Cluj, Teatrele  maghiar de Stat din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara, Sfântu Gheorghe sau  Odorheiu Secuiesc, muzee, biblioteci, case memoriale.

Principala lor organizație care îi grupează  sub aspect politic este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, reprezentată şi în Parlament.

Există de asemenea organizații politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar sau Partidul Popular Maghiar din Transilvania.

 

Sursa: http://www.rador.ro/

 

 

 

 CITIŢI MAI MULT ACCESÂND :

http://www.rador.ro/2014/12/18/analiza-minoritatile-nationale-din-romania-intre-aspiratii-si-realitati/

 

 

 

29/08/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: