PRIMARUL DISTRICTULUI 7 din Budapesta a declarat că ”datorită Trianonului, maghiarii trăiesc mai bine în România decât noi acasă în Ungaria”
În data de 4 iunie, declarată în Ungaria zi a unității naționale (comemorarea Trianonului), Péter Niedermüller, primarul districtului 7 din Budapesta, a stârnit o adevărată revoltă în rândurile adepților partidului de guvernământ după ce – cu ocazia împlinirii a 102 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon a scris pe pagina sa de Facebook:
”Și să ne gândim și la maghiarii ăia care datorită Trianonului trăiesc mai bine în România, Slovacia și alte țări din jur decât noi acasă Ungaria. Orbán, cu politica lui bazată pe minciuni, demagogia naționalistă ieftină și corupția care conduce totul este ceea ce ne-a mai rămas, iar ei au rămas cu libertatea, o societate deschisă, apartenență la Europa, o viață mai bună și speranță de viitor”, a spus el conform publicației Telex.hu.
A nemzeti összetartozás napján gondoljunk azokra, akikre nem terjed ki az orbáni összetartozás: az alul fizetett pedagógusokra, az összeomlott egészségügyet a hátukon cipelő orvosokra és ápolókra, a megélhetési gondokkal küszködő szociális munkásokra, a kilátástalansággal küszködő közmunkásokra, azokra a fiatalokra, akik úgy hagyják maguk mögött Orbán Magyarországát, hogy hátra sem néznek, a csirkefarhátat sem megfizetni tudó idősekre, a társadalom perifériájára szorult honfi…
Primarul districtului 7 reprezintă partidele de opoziție (DK), iar reacția susținătorilor partidului de guvernământ nu a întârziat.
„Péter Niedermüller ar trebui să părăsească imediat viața publică maghiară și să-și ceară scuze pentru declarația sa rușinoasă!” a scris partidul de guvernământ într-o declarație publicată pe MTI, în care le-a cerut celor din DK „să se distanțeze de acest atac dur la adresa stimei noastre de sine naționale”.
Iniţiativa cetăţenească europeană lansată de Consiliul Naţional Secuiesc în vederea protecţiei regiunilor naţionale a fost sprijinită de o hotărâre a Parlamentului Ungariei
Foto: Parlamentul de la Budapesta
Parlamentul ungar sprijină iniţiativa cetăţenească europeană lansată de Consiliul Naţional Secuiesc
NOTĂ:
Pentru ca iniţiativa să aibă succes și să fie luată în discuție la nivelul instituțiilor europene, sunt necesare cel puţin un milion de semnături, strânse din şapte state membre, până la 7 mai 2020. Până acum, la inițiativă au aderat 30000 de semnatari.
Iniţiativele cetăţenești europene sunt un instrument prin care cetăţenii europeni pot prezenta o chestiune ca fiind importantă pentru ei şi pot solicita Comisiei Europene să ia măsuri în acest sens. Inițiativa lansată de Consiliul național secuiesc, o organizație politică din România înființată în 2003 la Sfântu Gheorghe, Covasna, care își dorește autonomia teritorială a regiunilor în care secuii sunt majoritari, își propune să determine Uniunea Europeană să acorde o atenţie deosebită acelor regiuni care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.
O analiză a problematicii minorităţilor naţionale din România. VIDEO
Cu toate că la nivel mondial, nu a fost posibilă instituirea unei definiţii unanim recunoscute, în prezent putem spune că s-a generalizat o definire a minorităţilor naţionale prin recunoaşterea ca atare a unor grupuri de persoane care au cetăţenia statului în care locuiesc, sunt în inferioritate numerică în raport cu populaţia majoritară şi prezintă caracteristici etnice, culturale sau lingvistice distincte .
Minorităţile naţionale mai sunt definite şi prin alţi termeni, în cazul Poloniei, Albaniei şi Ungariei – unde întâlnim termenul de minoritate lingvistică, religioasă sau culturală şi, mai rar, naţională şi etnică.
Din punct de vedere al reglementărilor internaţionale, problematica minorităţilor în Europa este veche, iar primele acte juridice au avut în vedere protejarea unor populaţii minoritare din punct de vedere religios.
► Astfel, în anul 1878, Tratatul de la Berlin, semnat de Bulgaria, Muntenegru, România şi Serbia, prevedea asigurarea drepturilor egale ale tuturor cetăţenilor lor, iar în 1881 a fost parafată Convenţia internaţională de la Constantinopol, care aducea prevederi clare privind protecţia musulmanilor.
► În anul 1913 a fost semnat Tratatul de la Bucureşti, între Bulgaria, Grecia şi Serbia, care menţiona, printre altele, autonomia şcolară şi religioasă a cuţo-vlahilor de pe teritoriul lor.
► În 1919, Conferinţa de la Versailles, s-a încheiat cu instituirea unor reguli privind protecţia minorităţilor, iar în anul 1945, aceste prevederi au fost întărite de Carta Naţiunilor Unite.
► În anul 1948, a apărut Convenţia cu privire la Prevenirea şi Pedepsirea Crimei de Genocid, iar în 1965 a fost instituită Convenţia Internaţională cu privire la Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.
► În anul 1992 a fost semnată Declaraţia ONU cu privire la Drepturile Persoanelor aparţinând Minorităţilor Naţionale sau Etnice, Religioase şi Lingvistice, urmată, în anul 1996, de Recomandarea 1300 privind protecţia drepturilor minorităţilor, elaborată de statele membre ale Uniunii Europene.
În România, drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale sunt protejate de reglementări legale între care distingem:
-
Constituţia României
-
Legea nr. 86 pentru Statutul Naţionalităţilor Minoritare
-
Declaraţia Guvernului României cu privire la minorităţile naţionale
-
Hotărârea Guvernului României privind organizarea şi funcţionarea Consiliului pentru Minorităţile Naţionale nr. 137 din 6 aprilie 1993
Conform recensământului din 2011, din totalul de 20,1 milioane de locuitori ai României, maghiarii sunt cei mai numeroşi dintre minoritarii recenzaţi, respectiv 6,1 %, adică aproximativ 1 300 000 de cetăţeni.
Populaţia de origine maghiară
Prezenţa maghiarilor pe actualul lor teritoriu de răspândire datează din anul 895.
Secuii, o populaţie iniţial diferită etnic de cea maghiară, au fost atestaţi pe actualul teritoriu în secolul XII.
Maghiarii sunt majoritari în judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%), iar în proporţie de peste 20%, există în judeţele Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).
Ei dispun de numeroase instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar în limba maternă, de multiple emisiuni dedicate lor la posturile publice de radio şi televiziune, de numeroase instituţii de cultură cum sunt Opera Maghiară din Cluj, Teatrele maghiar de Stat din Cluj, Târgu Mureș, Timișoara, Sfântu Gheorghe sau Odorheiu Secuiesc, muzee, biblioteci, case memoriale.
Principala lor organizație care îi grupează sub aspect politic este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, reprezentată şi în Parlament.
Există de asemenea organizații politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar sau Partidul Popular Maghiar din Transilvania.
Sursa: http://www.rador.ro/
CITIŢI MAI MULT ACCESÂND :
http://www.rador.ro/2014/12/18/analiza-minoritatile-nationale-din-romania-intre-aspiratii-si-realitati/
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 