CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

VIDEO:Aromân după tată, născut în Oltenia-TRĂ MULTSI ANJI,SERGIU NICOLAESCU (SERGIU AL COLI)!

SERGIU NICOLAESCU (SERGIU AL COLI) – aromân după tată, născut în Oltenia!

TRĂ MULTSI ANJI!

Sergiu Florin Nicolaescu s-a născut pe 13 aprilie 1930 în oraşul Târgu Jiu, dar la vârsta de cinci ani părinţii săi au fost nevoiţi să părăsească oraşul lui Brâncuşi cu destinaţia Timişoara. Despre contribuţia sa la cinematografia românească, este inutil să mai vorbim. Aici vă vom aduce în atenţie un lucru puţin ştiut despre Sergiu Nicolaescu, faptul că prin venele sale curge sânge aromânesc. După cum chiar el povestea, numele familiei sale nu a fost la origini Nicolaescu. De fapt, acest nume vine de la prenumele tatălui său pe care îl chema Nicola şi care era aromân venit din Macedonia şi stabilit în Oltenia.

Mai jos puteţi urmări confesiunea făcută de Sergiu Nicolaescu despre originile sale la o emisiune realizată de Florin Condurăţeanu.

Realizatorul vorbeşte la un moment dat de originile aromâneşti ale lui Mihai Viteazu, lucru perfect adevărat, dar face o greşeală.

 La Mulţi Ani, Maestre!

 http://sutsatadicraiova.wordpress.com/

03/07/2010 Posted by | LUMEA ROMANEASCA, PRESA ROMANEASCA | , , , , , , | Lasă un comentariu

„Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne”

 

 Asociaţia Predania lansează „Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne”, esenţială resursă de informaţii on-line despre originea, evoluţia istorică, socială şi spirituală a aromânilor.

Asociaţia Predania vă invită Marţi 24 Noiembrie 2009, ora 18.00, la Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român) cu prilejul lansării site-ului „Proiect Avdhela – Biblioteca Culturii Aromâne”, care îşi propune să identifice, să editeze şi să ofere operele ştiinţifice şi artistice ale patrimoniului culturii aromâne şi ale celor înrudite ei. Aceste bunuri culturale, în special cele aflate în custodia publică, vor deveni accesibile cercetătorilor şi tuturor celor interesaţi în mod gratuit, accesând adresa www.proiectavdhela.ro.
Participă: George Vrana (poet, eseist), Ionuţ Piţurescu (regizor), Aleksander Zikov (regizor)
Se vor viziona filmele: „Balkan’s Digest” realizat de regizorul Ionuţ Piţurescu şi „Calea Eschibaba” în regia lui Aleksander Zikov.

Contact:
Ionuţ Gurgu, coordonator proiect
Tel. :0748219996
E-mail: editura@predania.ro
www.proiectavdhela.ro

06/04/2010 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

TOMA CARAGIU NE SPUNE DE DINCOLO DE MORMÂNT „DIMÂNDAREA PĂRINTEASCĂ”

 

Poezia „Părinteasca dimândare“ este considerată imnul aromânilor, care se juruiesc din generaţie-n generaţie să ţină cu orice preţ la limba strămoşească şi la tradiţiile care i-au ajutat să-şi păstreze identitatea.

 Cel care a compus versurile de la „Părinteasca dimândare“ („Mustrarea/Blestemarea părintească“) este Constantin Belimace, un aromân născut în Macedonia, în anul 1848, în satul Mulovişte.

Înfocat luptător pentru drepturile aromânilor din Balcani, Constantin Belimace vine în 1873 la Bucureşti, pentru a studia să devină dascăl pentru copiii de aromâni din Balcani.

Cu alţi trei literaţi aromâni (Andrei Bagav, Ştefan Mihăileanu, C. Cairetti), scoate o revistă intitulată Macedonia. Îşi deschide un birt pe strada Şelari, frecventat de aromâni. Aşa ajunge să se împrietenească îndeaproape cu cărturarii care-l ajută să-şi publice versurile în reviste.

Poezia „Părinteasca dimândare“ a fost scrisă într-un moment de cumpănă pentru soarta aromânilor din Macedonia natală. Vizitat de mama sa la Bucureşti, Belimace află veşti proaste despre cei de acasă, care trăiau vremuri de restrişte.

Aşa aşterne rândurile care aveau să exprime cel mai bine tradiţionalismul aromân: „Blestem mare să aibă în casă / Care de limba lui se lasă“.

„Din timiditate i-l prezintă lui Andrei Bagav ca versuri folclorice: «Dacă-i adevărat că-i din popor, apoi ai dezgropat o comoară; dacă-i făcută de tine, aceasta-ţi face osul neuitat, frate Costache».

Criticul literar Hristu Cândroveanu compară poemul cu imnul naţional francez „Marseillaise“, consemnează realizatorii site-ului aromânul.ro.

Mânat de îndemnul de a fi aproape de neamul său, Constantin Belimace pleacă înapoi în Macedonia şi lucrează ca intendent al liceului românesc din Bitola – Macedonia.

În 1916, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, este luat de bulgari şi dus prizonier în Bulgaria, alături de alţi militanţi aromâni din Macedonia.

Supravieţuieşte şi se întoarce la Bitola, unde va rămâne până la finele vieţii, în 1928.

Poemul său este lăsat moştenire neamului aromân, oriunde s-ar afla.

O interpretare magistrală i-a dat neuitatul actor Toma Caragiu, el însuşi aromân.(Citeste mai mult: adev.ro/pbc6n8).

Constantin Belimace Sursa foto Facebook

 

 

  Părinteasca dimândare  

„Părintească blestemare Porunceşte cu foc mare

Fraţi de-o mumă şi de-un tată Noi, Aromâni din vremea toată

De sub lespezi de morminte Strigă ai noştri buni părinţi

«Blastem mare să aibă în casă Care de limba lui se lasă.

Care îşi lasă limba lui Arză-l-ar para focului

Chinui-s-ar de viu pe locu Frige-i-s-ar limba în focu

El în vatră părintească De copii să nu se fericească

De familie cununi să nu sărute Prunc în leagăn să nu înfaşe

Care fuge de a lui mumă Şi de parintescul nume

Fugi-i-ar dorul Domnului Şi dulceaţa somnului!»“

„Părinteasca Dimândare N-aspirgiură cu foc mare Fraţ di mumă şi di-un tată, Noi, Armani di eta toată. Di sum plocile di murmintsa Strigă-a nostri buni părinţî: «Blastem mari s-aibă-n casă Cari di limba-a lui s-alasă. Cari-şi lasă limba-a lui S-lu-arda pira-a focului, Şi s-dirina viu pri loc, Să-li si frigă limba-n foc El an vatra-li părintească Fumealia s-nu-şi harisească; Di fumeli curuni s-nu başe Nicu an leagăn sî nu-nfaşe. Cari fudze di-a lui mumă Şi di părinteasca-li numă, Fugă-li doară-a Domnului Si dulţeamea-a somnului!»“

 

 

 

 

24/01/2010 Posted by | AROMANII DIN BALCANI, MARI ROMANI, ROMANII DIN JURUL ROMANIEI | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: