Preoţi ortodocşi din România, R.Moldova, Bulgaria şi alte ţări, antrenaţi de Moscova în acţiuni de propagandă antioccidentală. VIDEO
Moscova folosește preoți ortodocși din România pentru a face propagandă antiamericană
Kremlinul se folosește de preoţi ortodocşi din România pentru a alimenta protestele împotriva fracturării hidraulice, informeaza televiziunea Digi24, care citează un raport recent prezentat în Congresul American pe tema eforturilor Rusiei de a destabiliza democrațiile europene.
Potrivit sursei citate nu doar în România, dar şi în Bulgaria, Kremlinul s-a folosit de preoţi ortodocşi pentru a alimenta protestele faţă de fracturarea hidraulică, îndreptate împotriva companiei americane Chevron.
Raportul de 206 de pagini, vorbește și despre felul în care Biserica rusă a devenit un instrument al statului şi e folosită pentru promovarea şi legitimarea intereselor Kremlinului.Raportul, intitulat „Atacurile asimetrice ale lui Putin impotriva democratiei in Rusia si in Europa: implicatii pentru securitatea nationala americana”, prezinta pe larg parcursul si metodele lui Vladimir Putin, pe care il acuza, alaturi de regimul lui, de coruptie şi spălare de bani, propaganda, legaturi cu crima organizata si comandarea de asasinate politice.
Capitole ale raportului descriu tentativele rusesti de ingerinţă în diverse procese electorale din Europa prezentând şi recomandări. (hotnews.ro)
Vladimir Putin este calificat drept o ameninţare gravă la adresa Statelor Unite pe care Donald Trump preferă să nu o ia în seamă.
Documentul acuza legaturile dintre Ministerul rus de Externe si Biserica Ortodoxa rusă pentru a promova interesele Kremlinului.
Biserica Ortodoxa rusa se bucură de un sprijin puternic din partea oligarhilor conectaţi la Kremlin, Konstantin Malofeev si Vladimir Yakunin, ambii supuşi sancţiunilor americane.
„In Bulgaria si România, Kremlinul ar fi cooptat preoţi ortodocşi pentru a conduce proteste anti-fracturare hidraulica”, o referire la manifestaţiile impotriva explorării si exploatarii gazelor de şist care au avut loc in 2012 in Romania.
Vârful acestor proteste a fost în 2013, iar mişcarea anti-gaze de şist a avut în centrul ei şi membri ai clerului din Moldova. Ei bine, Moscova şi-a aplicat planul descris prin intermediul Bisericii Ortodoxe Ruse. Asta potrivit unui scenariu, care apare într-unraport al senatorilor democraţi din Statele Unite.
Cercetarea vorbeşte, printre altele, despre felul în care Biserica rusă a devenit un instrument al statului şi e folosită pentru promovarea şi legitimarea intereselor Kremlinului. Totul, pentru reafirmarea noii ordini internaţionale dorite de Vladimir Putin.
Dincolo de felul în care Biserica Ortodoxă Rusă e considerată un agent al haosului rusesc, cum e numit acest război de influenţă, raportul publicat de Comisia pentru Afaceri Externe din Senatul american arată cum amestecul Rusiei în alegerile prezidenţiale din Statele Unite nu e ceva nou.
El face parte dintr-un tipar vechi de aproape două decenii al regimului Putin de a ataca democraţia şi statul de drept în ţări europene, dar şi în Statele Unite.
Potrivit raportului, în Republica Moldova, preoţi de rang înalt au „lucrat pentru a opri integrarea tarii cu Uniunea Europeana (conducând manifestarile anti-homosexuali si chiar pretinzând că noile pasapoarte biometrice pentru UE sunt satanice deoarece au un cod numeric format din 13 cifre), iar preoţii din Muntenegru au condus eforturile pentru a impiedica aderarea tarii la NATO”.
În total, raportul detaliază atacurile ruseşti din 19 ţări. E vorba de exemplu, de campanii de dezinformare, atacuri cibernetice, finanţarea de mişcări politice de extremă dreapta sau de folosirea resurselor energetice drept armă politică.
Sunt ameninţări care se văd şi la Bucureşti.
Ministrul român de Externe a avertizat chiar în urmă cu câteva zile că statele şi societăţile din regiunea noastră sunt un „poligon de încercare” al Rusiei, care foloseşte toate aceste tactici hibride şi accentuează astfel, o spirală a instabilităţii regionale.
Încă în 2014 au fost date declaraţii la nivelul cel mai înalt al NATO potrivit cărora:
„Am intalnit aliaţi care pot confirma că Rusia, ca parte a sofisticatelor sale operaţiuni de informare si dezinformare, s-a implicat activ impreuna cu asa-numitele organizaţii neguvernamentale – acele organizatii de mediu ce duc campanii impotriva gazelor de sist – pentru a mentine dependenta Europei de importurile de gaz rusesc. ”
Uniunea Europeană şi NATO, precum şi organizaţii nonguvernamentale au luat măsuri pentru contracararea campaniilor ruse în scopul dezinformării în România, Polonia şi ţările baltice, iar Bucureştiul a exprimat preocupare privind dependenţa energetică de Rusia, arată un raport al Congresului SUA.
„În urmă cu peste 20 de ani, Vladimir Putin a obţinut şi a consolidat puterea prin exploatarea practicilor de şantaj, temerilor de terorism şi război. Începând de atunci, liderul rus a combinat aventurismul militar şi agresiunile în străinătate cu propaganda şi actele de reprimare politică la nivel intern, pentru a convinge publicul intern că va restabili măreţia şi poziţia respectabilă a Rusiei pe scena mondială.
Vladimir Putin a oferit putere serviciilor de securitate şi le-a folosit pentru a-şi consolida controlul la nivel politic, social şi economic (…)”, se arată în raportul intitulat „Atacul asimetric al lui Vladimir Putin asupra democraţiei în Rusia şi Europa: Implicaţiile pentru siguranţa naţională a SUA”, elaborat de membri democraţi ai Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul SUA.
Sistemele democratice precum Statele Unite şi naţiunile din Europa sunt considerate provocări de către Vladimir Putin, din cauza sancţiunilor adoptate contra Rusiei, deoarece „sunt alternative atrăgătoare la sistemul său corupt şi infracţional” şi pentru că ţările care au guvernare transparentă, stat de drept şi presă liberă rezistă mai bine corupţiei răspândite în afara graniţelor Rusiei, precizează raportul.
„Prin urmare, Vladimir Putin a fixat ca o prioritate a regimului său atacarea democraţiilor din Europa şi SUA şi subminarea alianţei transatlantice de care depind de peste 70 de ani pacea şi prosperitatea Europei. Liderul rus a utilizat serviciile de securitate, presa, companii publice şi private, grupuri de crimă organizată, organizaţii sociale şi religioase pentru dezinformare, influenţarea alegerilor, alimentarea corupţiei, ameninţarea securităţii energetice (…)”, se arată în document.
Raportul constată că Uniunea Europeană şi NATO au luat măsuri pentru contracararea ingerinţelor Rusiei. „Şi unele organizaţii nonguvernamentale şi institute de cercetare au lansat programe regionale pentru contracararea dezinformării. (…)”. Un efort de acest gen este „Iniţiativa de Informare privind Instrumentele utilizate în Conflicte, administrată de Centrul pentru Analizarea Politicilor Europene (Center for European Policy Analysis – CEPA), un institut american care are filiale în Europa. Programul monitorizează conţinutul şi tehnicile pentru dezinformare folosite asupra Belarusului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi României. În afara monitorizării, Iniţiativa oferă asistenţă liderilor politici pentru dezvoltarea de strategii în scopul contracarării dezinformării”, se arată în raport.
„Ţări europene au exprimat opoziţie puternică faţă de proiectul Gazoductului Nord Stream 2, care ar putea face Europa mai dependentă de resursele energetice ruse şi ar diminua semnificativ veniturile obţinute de instituţiile guvernamentale din Ucraina prin taxele de tranzit pe teritoriul ucrainean.
În vara anului 2016, liderii din Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România i-au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene în care exprimau preocupare că proiectul gazoductului Nord Stream 2 ar putea genera «consecinţe geopolitice destabilizatoare» şi ar «prezenta anumite riscuri privind securitatea energetică», în special prin creşterea dependenţei ţărilor central şi est-europene de gazul rusesc”, subliniază raportul.