CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

HRISTOS A ÎNVIAT ! Lumina Sfântă s-a aprins la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim

Una dintre cele mai mari minuni sărbătorite de creştinii ortodocşi, de aproape două milenii, este aprinderea miraculoasă, în Sâmbăta Mare, la prânz, a Sfintei Lumini în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos,urmată de procesiunea prin centrul vechi al Ierusalimului.

In Sambata Mare, în ziua dinaintea Paștelui Ortodox, a avut loc la Ierusalim și în acest an una dintre cele mai importante slujbe ale creștinătății, aprinderea Sfintei Lumini la mormântul Mantuitorului Iisus Hristos .

Se stie că, de-a lungul secolelor, Sfânta Lumina nu se aprinde decât la ortodocsi, ca o dovada incontestabila ca numai ei pastrează dreapta credință apostolică.

Potrivit tradiției, Patriarhul intră în Sfantul Mormânt, unde apar stropi de lumină albă-albăstruie, pe care îi adună cu mîna și îi asează in potir. Apoi, ia doua manunchiuri  de lumânări pe care le aprinde si rostește cuvintele „Veniți de primiți Lumina!” 

Este un ritual care are loc de aproape 2.000 de ani. Si anul acesta, credinciosii prezenti in numar mare la ceremonie, s-au straduit fiecare sa ia lumina de la Patriarhul Ierusalimului.

Sfanta Lumina este considerata un miracol al Ortodoxiei, care se intampla in fiecare an de Pasti la Ierusalim, cand, in timpul Vecerniei Mari din Sambata Mare, intre orele 12,30 si 14,30  deasupra Sfantului Mormant se aprinde un foc ce se pogoara din cer, manifestându-se diferit în fiecare an și care in primele minute nu frige.

Lumina este adusa credinciosilor de Patriarhul Ierusalimului. De obicei, minunea se întamplă imediat dupa ce termină de spus rugăciunile.

Miile de credincioși stau cu felinare  speciale in maini sa duca acasa, in tara lor, Sfânta lumină, inclusiv în România.

Cei mai multi însă, tin in mâini câte un mănunchi de 33 de lumânari albe, legate intre ele, pe care este imprimata icoana Invierii Domnului, ca sa le aprinda la vreme.

Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trăit Mântuitorul pe pamânt.

„Sfânta Lumină” se aprinde deasupra Sfântului Mormânt, focul se coboară din cer şi aprinde lumânările.

Acesta este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină, fiind documentat prima dată în anul 1106. Sfânta Lumină a coborât în acest an la 1 mai, la ora 13.56 .

Preafericitul Părinte Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului, a oferit Lumina Sfântă clericilor și reprezentanților Bisericilor prezenți la Mormântul Domnului, după ce Sfântul Mormânt a fost inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac aceasta verificare – pentru a nu exista nicio banuială de înscenare – sunt politiști civili necreștini.

De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel.

Rolul lor este de a cerceta încăperea Sfântului Mormânt, pentru a nu exista vreo sursa de foc.

De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în timpul ceremoniei religioase.

Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare ramân doar gardienii.

După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbracat doar cu un stihar alb, cu epitrahil si brâu, se indreapta spre Sfântul Mormânt.

La intrare, Patriarhul este controlat de politiști în prezenta unor martori  care aparțin tuturor confesiunilor – romano-catolici, ortodocși, armenicopţi şi iacobiţi.

Două evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte. Primul, controlarea  Sfântului Mormânt care are ca scop îndepărtarea oricărei surse de foc din interiorul lui.

Controlul  implică trei inspecţii separate, care încep la ora  10:00 şi este condus de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt, în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi.

Cel de-al doilea eveniment neliturgic, sigilarea uşii Sfântului Mormânt, se petrece la ora 11:00.

Garda musulmană pune o bandă albă printre cele două mânere ale uşii, sigilând-o cu ceară.

Patriarhul desigileaza intrarea in Mormant ăi pătrunde în prima încăpere, în  Capela Îngerului , insotit – conform traditiei – numai de un arab de religie islamică.

În interior, Preafericirea Sa îngenunchează înaintea dalei de marmură ce acoperă mormântul şi se roagă pentru pogorârea Sfintei Lumini.

Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune, toată lumea din biserică observă o lumină puternica, ca o scânteie luminoasa de fulger, coborând în zigzag prin cupola mare a Bisericii.

Scânteia dumnezeiască coboară deasupra Capelei Sfantului Mormânt, ca un glob de lumina ce se fragmenteaza în mici fragmente.

Apoi pătrunde  înăuntru ca o subțire rază de foc, coboară pe lespedea Mormântului și aprinde vata presarată deasupra.

  În aceasta clipă, Sfânta Lumină a venit! Minunea s-a săvârșit!

Patriarhul adună cu mâinile goale vata aprinsă de o flacara galben-verzuie, care timp de câteva minute nu frige.

Apoi, pune vata aprinsă în doua cupe de aur cu găuri și iese în Capela Îngerului.

Aici aprinde doua buchete mari de cate 33 de lumânări, in prezenta musulmanului, iar cupele aprinse le da, pe doua ferestre mici, afara, la cei doi diaconi ortodocsi.

Acestia duc o cupa la Sfantul Altar, iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie.

Orthodox Easter 'Holy Fire' ceremony at the Church of the Holy Sepulchre, Jerusalem - 11 Apr 2015

Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: „Veniti de luati lumina!”

Minunea continua, in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant, se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra, o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari, sub privirile uimite ale tuturor.

Apoi, doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar, in cel mult trei minute, toti credinciosii adunati aprind felinarele si mănunchiurile de câte 33 de lumânari.

Paşte 2021. Lumina Sfântă s-a aprins şi este împărţită credincioşilor

Biserica este parca o flacara vie. Multi se ating de flacara cu fata, cu mainile, cu hainele, pentru binecuvantare, fara a se arde.

Abia dupa cateva minute flacara arde in mod normal.

Tot acum iau Sfanta Lumina de la Patriarh, romano-catolicii, armenii si coptii si o duc in altarele lor, unde o pastreaza tot anul.

La urma, patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe.

La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. 

Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant, cu Sfanta Lumina in mâini.

Ceremonia este transmisă în direct în multe ţări creştine. Ceremonia, simbol al eternităţii, păcii şi Învierii lui Hristos, este unul dintre momentele esenţiale ale tradiţiei liturgice ortodoxe. Sfânta Lumină se aprinde în fiecare an la Ierusalim, în mormântul lui Iisus, mărturisind locul Învierii Mântuitorului.

 Sfânta Lumină de la Ierusalim este cea mai clară dovadă a dreptei credinţe, cea mai evidentă dintre minunile creştine care se petrec în Biserica Ortodoxă.

Patriarhatul ortodox din Ierusalim nu are un typikon scris referitor la rânduiala săvârşită pentru coborârea Luminii Sfinte.

Patriarhii care au săvârşit acest ritual, au lăsat puţine mărturii cu privire la înălţătorul moment, insa rugăciunea specială pentru primirea Sfintei Lumini, există într-o formă tipărită.

Aceasta este citită de către patriarh cât timp stă în Sfântul Mormânt. Originea rugăciunii nu este cunoscută.

Restul slujbei este săvârşit întocmai cu tradiţiile transmise de la un întâistătător la altul, pe cale orală, sau prin însemnări liturgice disparate.

HRISTOS A ÎNVIAT !

02/05/2021 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Lumina Sfântă s-a aprins la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim. VIDEO

 

 

 

 

Una dintre cele mai mari minuni sărbătorite de creştinii ortodocşi, de aproape două milenii, este aprinderea miraculoasă, în Sâmbăta Mare, la prânz, a Sfintei Lumini în mormântul Mântuitorului Iisus Hristos,urmată de procesiunea prin centrul vechi al Ierusalimului.

Se stie că, de-a lungul secolelor, Sfânta Lumina nu se aprinde decât la ortodocsi, ca o dovada incontestabila ca numai ei pastrează dreapta credință apostolică.

Potrivit tradiției, Patriarhul intră în Sfantul Mormânt, unde apar stropi de lumină albă-albăstruie, pe care îi adună cu mîna și îi asează in potir. Apoi, ia doua manunchiuri  de lumanari pe care le aprinde si rostește cuvintele „Veniți de primiți Lumina!” 

Este un ritual care are loc de aproape 2.000 de ani. Si anul acesta, credinciosii prezenti in numar mare la ceremonie, s-au straduit fiecare sa ia lumina de la Patriarhul Ierusalimului.
 

Sfanta Lumina este considerata un miracol al Ortodoxiei, care se intampla in fiecare an de Pasti la Ierusalim, cand, in timpul Vecerniei Mari din Sambata Mare, intre orele 12,30 si 14,30  deasupra Sfantului Mormant se aprinde un foc ce se pogoara din cer, manifestându-se diferit în fiecare an și care in primele minute nu frige.

Lumina este adusa credinciosilor de Patriarhul Ierusalimului. De obicei, minunea se întamplă imediat dupa ce termină de spus rugăciunile.

Miile de credincioși stau cu felinare  speciale in maini sa duca acasa, in tara lor, Sfânta lumină.

Cei mai multi însă, tin in mâini câte un mănunchi de 33 de lumânari albe, legate intre ele, pe care este imprimata icoana Invierii Domnului, ca sa le aprinda la vreme.

Acest manunchi simbolizeaza numarul anilor pe care i-a trăit Mântuitorul pe pamânt.

 

Și în acest an, Lumina Sfântă s-a aprins la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim în Sâmbăta Mare, astăzi, în ziua dinaintea Paștelui Ortodox.

De aici ea va fi trimisă în țări din întreaga lume, inclusiv în România 

 

 Lumina Sfântă de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost adusă în acest an cu un avion special, în seara zilei de sâmbătă, 27 aprilie, de o delegaţie a Patriarhiei Române,condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul.

 

„Sfânta Lumină” se aprinde deasupra Sfântului Mormânt, spunându-se că focul se coboară din cer şi aprinde lumânările.

Acesta este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină, prima dată fiind documentat în anul 1106.

Sfântul Mormânt a fost inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac aceasta verificare – pentru a nu exista nicio banuială de înscenare – sunt politiști civili necreștini.

De obicei, acestia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel.

Rolul lor este de a cerceta încăperea Sfântului Mormânt, pentru a nu exista vreo sursa de foc.

De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în timpul ceremoniei religioase.

Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare ramân doar gardienii.

După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbracat doar cu un stihar alb, cu epitrahil si brâu, se indreapta spre Sfântul Mormânt.

La intrare, Patriarhul este controlat de politiști în prezenta unor martori  care aparțin tuturor confesiunilor – romano-catolici, ortodocși, armeni, copţi şi iacobiţi.

Două evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte. Primul, controlarea  Sfântului Mormânt care are ca scop îndepărtarea oricărei surse de foc din interiorul lui.

Controlul  implică trei inspecţii separate, care încep la ora  10:00 şi este condus de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt, în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi.

Cel de-al doilea eveniment neliturgic, sigilarea uşii Sfântului Mormânt, se petrece la ora 11:00.

Garda musulmană pune o bandă albă printre cele două mânere ale uşii, sigilând-o cu ceară.

Patriarhul desigileaza intrarea in Mormant si patrunde in prima incapere, in  Capela Ingerului , insotit – conform traditiei – numai de un arab de religie islamica.

În interior, Preafericirea Sa îngenunchează înaintea dalei de marmură ce acoperă mormântul şi se roagă pentru pogorârea Sfintei Lumini.

Dupa 15-20 de minute de fierbinte rugaciune, toată lumea din biserică observa o lumină puternica, ca o scânteie luminoasa de fulger, coborând în zigzag prin cupola mare a Bisericii.

Scânteia dumnezeiască coboară deasupra Capelei Sfantului Mormânt, ca un glob de lumina ce se fragmenteaza în mici fragmente.

Apoi pătrunde  înăuntru ca o subțire rază de foc, coboară pe lespedea Mormântului și aprinde vata presarată deasupra.

  În aceasta clipă, Sfânta Lumină a venit! Minunea s-a săvârșit!

Patriarhul adună cu mâinile goale vata aprinsă de o flacara galben-verzuie, care timp de câteva minute nu frige.

Apoi, pune vata aprinsă în doua cupe de aur cu găuri și iese în Capela Îngerului.

Aici aprinde doua buchete mari de cate 33 de lumanari, in prezenta musulmanului, iar cupele aprinse le da, pe doua ferestre mici, afara, la cei doi diaconi ortodocsi.

Acestia duc o cupa la Sfantul Altar, iar a doua la biserica Sfintilor Imparati Constantin si Elena de la Patriarhie.

Apoi patriarhul iese in fata Sfantului Mormant cu cele doua faclii aprinse si striga de trei ori: „Veniti de luati lumina!”

Minunea continua, in clipa cand patriarhul iese din Sfantul Mormant, se aprind singure cele sase candele ale ortodocsilor de deasupra, o parte de lumanari din sfesnice si candelele din Altarul Bisericii Mari, sub privirile uimite ale tuturor.

Apoi, doi diaconi iau pe patriarh si il duc in Sfantul Altar, in cel mult trei minute, toti credinciosii adunati aprind felinarele si buchetele de cate 33 de lumanari.

Biserica este parca o flacara vie. Multi se ating de flacara cu fata, cu mainile, cu hainele, pentru binecuvantare, fara a se arde.

Abia dupa cateva minute flacara arde in mod normal.

Tot acum iau Sfanta Lumina de la Patriarh, romano-catolicii, armenii si coptii si o duc in altarele lor, unde o pastreaza tot anul.

La urma, patriarhul tine o scurta predica de multumita Mantuitorului si de intarire a credintei ortodoxe.

La orele 3 dupa amiaza Vecernia si procesiunea Sfintei Lumini iau sfarsit. 

Timp de doua ore se scurg zeci de mii de pelerini prin fata Sfantului Mormant, cu Sfanta Lumina in mâini.

Ceremonia este transmisă în direct în multe ţări creştine. Ceremonia, simbol al eternităţii, păcii şi Învierii lui Hristos, este unul dintre momentele esenţiale ale tradiţiei liturgice ortodoxe. Sfânta Lumină se aprinde în fiecare an la Ierusalim, în mormântul lui Iisus, mărturisind locul Învierii Mântuitorului.

 Sfânta Lumină de la Ierusalim este cea mai clară dovadă a dreptei credinţe, cea mai evidentă dintre minunile creştine care se petrec în Biserica Ortodoxă.

Patriarhatul ortodox din Ierusalim nu are un typikon scris referitor la rânduiala săvârşită pentru coborârea Luminii Sfinte.

Patriarhii care au săvârşit acest ritual, au lăsat puţine mărturii cu privire la înălţătorul moment, insa rugăciunea specială pentru primirea Sfintei Lumini, există într-o formă tipărită.

Aceasta este citită de către patriarh cât timp stă în Sfântul Mormânt. Originea rugăciunii nu este cunoscută.

Restul slujbei este săvârşit întocmai cu tradiţiile transmise de la un întâistătător la altul, pe cale orală, sau prin însemnări liturgice disparate.

 

CHRISTOS A ÎNVIAT !

 

 

 

27/04/2019 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Învierea Domnului – sărbătoarea de Paşte în 2017. VIDEO

 

 

 

 

Christos a înviat !

 

 Modul de calculare a datei Sfintelor Pasti a fost  stabilit la primul sinod ecumenic, tinut in anul 325 la Niceea. 

Anul acesta Biserica Ortodoxa a sărbătorit sfintele sărbători de Paşti pe data de 16 Aprilie, în acelaşi timp cu catolicii.

Mii de creştini din întreaga lume au venit la Ierusalim pentru a participa la ceremonia din Sâmbăta Mare şi au luat Lumina Sfântă, care reprezintă pacea, eternitatea divină şi reînnoirea.

De la Ierusalim, Focul Haric este dus în România şi în toate ţările ortodoxe şi este împărţit credincioşilor.

Paştele ortodox

Sărbătoarea de Paşti comemorează invierea Domnului Iisus Hristos, care a infrânt moartea şi S-a reîntors printre cei vii.

Iisus Hristos a fost răstignit la câteva zile dupa intrarea in Ierusalim, a murit pe cruce şi a înviat dupa 3 zile într-o Duminică. Primele 3 zile din Sărbătoarea Pascală reprezintă pentru creştinătate momente de mare sărbătoare.

Paştele creştin durează 40 de zile şi se intinde între sărbătoarea Învierii lui Hristos şi sărbătoarea Înalţării Domnului, mereu într-o joi. 

Invierea domnului Iisus Hristos din morti este considerata centrul credinţei ortodoxe, iar sărbătoarea de Paşte este precedata de 12 saptamani de pregatire.

Duminicile premergatoare postului

In acesta perioada persoanele credincioase trebuie sa tina post atat fizic cat si in suflet si sa se roage pentru iertarea pacatelor. Trebuie sa isi ierte apropiatii si sa se impace cu cei cu care s-au certat. Sa ierte si sa dea un exemplu de credinta celor din jurul lor.

Postul Mare

Este cel mai lung si mai important dintre toate cele 4 posturi importante. Dureaza 40 de zile si semnifica pregatirea spirituala pentru toti crestinii.

Credinciosii trebuie sa dea dovada de putere de iertare si grija spirituala, trebuie sa se curete prin rugaciune si sa desavarseasca fapte bune. Crestinii trebuie sa se opreasca de la ganduri si fapte necurate, patimi, pofte si rautati.

Saptamana Patimilor

Saptamana patimilor cuprinde perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare. In aceasta saptamana se face pomenirea patriarhului Iosif.

Vopsirea ouălor rosii

Cel mai cunoscut obicei creştin de Paşte este vopsirea ouălor în roşu care semnifică sângele lui Iisus Hristos. Conform tradiţiei, Născătoarea de Dumnezeu care a venit să îşi plângă fiul, a avut un coş cu ouă pe care au curs picături de sânge din rănile lui Hristos.

Duminică spre prânz, după Înviere, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.

Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată, în care nu se mai posteşte.

 

 

 

 

 

 

 

 

18/04/2017 Posted by | CREDINTA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: