OUG 114/2018, vehement contestată de PNL și USR, ar fi evitat explozia prețurilor la energie și criza în care se zbate acum România

”Ordonanța lui Dragnea” care ar fi salvat România

Această ordonanță, adoptată la sfârșitul anului 2018 de guvernul Dăncilă, cuprindea zeci de măsuri fiscal-bugetare și în domeniul investițiilor publice, toate gândite ca un pas important pentru o politică economică suveranistă.

Ordonanța respectivă prevedea, între altele, plafonarea prețului la energie electrică și taxă de 2% pentru companiile de energie.

Vehement contestată de către PNL și USR, anularea OUG 114 a fost una din măsurile prioritare ale guvernării liberale.

În urmă cu câteva zile, fostul secretar general al PSD, Codrin Ștefănescu, le amintea reziștilor de Ordonanța 114, ”cea pentru care v-ați tăvălit pe asfaltul din Piața Victoriei, pentru care ați urlat și organizat mitinguri de protest”, care fusese dată pe vremea când Liviu Dragnea era președintele PSD și care ar fi evitat explozia prețurilor la energie.

”Ei bine, ordonanța 114 plafona prețurile la energie! PLAFONA și nu permitea bătaia de joc de astăzi! Nu permitea umilirea poporului român! Era o măsură pe care o luasem pentru toți românii și, in același timp, pentru firmele românești!”, explică acum fostul secretar general al PSD.

”Dar voi, reziștii, alături de noul PSD condus de Ciolacu, alături de PNL-ul lui Câțu, ați anulat-o în Parlament! Și asta imediat după condamnarea politică a lui Liviu Dragnea! Voi, trădătorii României, care ați adus țara pe marginea prăpastiei!”.

Într-o postare anterioară, tot pe Facebook, Codrin Ștefănescu le cerea autorităților să înceteze ”naibii cu încălzirea globală!” și să le vorbească oamenilor despre facturi, costul unui litru de benzină, majorările nejustificate de prețuri la tot și la toate!

”Veniți cu măsuri concrete, ca în Polonia sau Ungaria! Adică zero TVA la alimentele de bază, zero TVA la energie, accize reduse major la combustibil, medicamente subvenționate! Nu vă mai bateți joc de poporul român, Ciucă, Klaus și Ciolacu! Luați exemplu vecinilor noștri care au grijă de popoarele lor!”, le spune fostul secretar general al PSD actualilor conducători ai țării cum trebuie să procedeze.

Publicitate

Liviu Dragnea spune că în curând va fi limitată prin lege vânzarea de terenuri agricole către străini

Un studiu realizat  pentru Comisia de Agricultură din cadrul Comisiei Europene atrăgea atenţia asupra fenomenului de „acaparare” a terenurilor agricole din Europa de Est de către cetăţeni străini din afara UE, analizând, totodată, şi cât teren a fost cumpărat de cetăţeni ai Uniunii Europene, dar din alte ţări decât acelea în care se află terenurile.

Potrivit studiului, România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor.

„Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar (…)

Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport. 

În România, în baza negocierilor pentru aderarea la UE, liberalizarea pieţei funciare a avut loc începând cu 1 ianuarie 2014, moment din care cetăţenii străini au putut cumpăra teren în ţara noastră şi pe persoană fizică.

Studiului respectiv evidențiază faptul că România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor.”Concentrarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole din Europa de Est este în mod particular alarmantă având în vedere faptul că în tratatele de aderare la UE noile membre state din Europa de Est au obţinut perioade de tranziţie pentru liberalizarea pieţei de fond funciar (…) Informaţiile sugerează că România, Bulgaria, Ungaria şi Polonia sunt în mod particular puncte fierbinţi ale acestei probleme”, se arată în raport.

Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE.

Altfel spus, din estimările Transnational Institute, aproximativ 5,3 milioane de hectare (40% din aproximativ 13,3 milioane de hectare) sunt exploatate de străini.

Numai în Timiş, spun analiştii Transnational Institute, se estimează că în jur de 150.000 de hectare de teren arabil, adică o treime din total, sunt exploatate de companii italiene.

Mai mult, din datele Institutului, în România se găsesc şi cele mai numeroase ferme atipice deţinute de cetăţeni străini. „Cea mai mare fermă din România (deţinută de străini n. red.) aparţine companiei libaneze Maria Group şi se întinde pe 65.000 de hectare.

Având propriul port şi depozit de cereale, grupul exportă carne şi cereale în special în Orientul Mijlociu şi Africa de Est”, se arată în raport.
Analiştii dau şi exemplul Bardeau Holding, un business legat de contele austriac Andreas von Bardeau, al cincilea cel mai mare proprietar de terenuri arabile din UE, care controlează 21.000 de hectare în Arad, Timiş, Caraş Severin şi Argeş.

Compania are propria infrastructură de transport, două centre de depozitare cu o capacitate totală de 32.000 de tone, capacităţi de procesare şi activităţi de marketing.

Motivând că îşi diversifică portofoliul şi grupurile bancare, fondurile de pensii şi marii jucători europeni de pe piaţa asigurărilor au devenit în ultimii ani interesaţi de pământurile arabile din Estul Europei, inclusiv din România.
După criza financiară din 2008, aceştia au creat fonduri de investiţii specializate care operează prin filiale locale şi care cumpără teren pentru a-l arenda mai departe pe perioade limitate de timp.
Este cazul Rabo Farm Europe Fund, un vehicul investiţional de 315 milioane de euro deţinut de grupul olandez Rabobank şi care operează în Polonia şi România prin intermediul a 14, respectiv trei companii înregistrate naţional.

Rabo Farm Europe Fund cumpără teren cu ajutorul unor intermediari locali, pentru a-l arenda ulterior unor fermieri sau antreprenori din ţara respectivă.

„Investitorilor în aceste fonduri li se promite un profit de 8-9% pe an, urmare a creşterii preţurilor la terenuri”, se arată în raportul citat de adevarul.ro/economie/stiri-economice/daea-vrea-schimbe-regulile-vanzarea-terenurilor

Având în vedere situația care tinde să devină dezastruoasă, președintele PSD Liviu Dragnea a declarat în urmă cu câteva zile la un post bucureștean de televiziune, că vrea limitarea accesului străinilor la a cumpăra pământ din România și că Legea vânzării terenurilor este în dezbaterea Camerei Deputaților, urmând să fie adoptată.

„Au spus că agricultura României este praf, e înapoiată, nu avem șanse, hai să vindem și terenuri. Avem legea vânzării terenurilor în Camera Deputaților, o vom adopta Asta înseamnă că vreau să limităm accesul străinilor la a cumpăra pământ din România. Foarte bine, să cumpere, dar să se stabilească aici.

„Să stopăm, că procesul acum a început să se subțieze, pentru că noi, ridicând foarte mult agricultura, oamenii nu mai vor să-și vândă terenurile pentru că au început să aibă venituri din agricultură. Pentru că nimic nu a fost întâmplător, agricultura pusă la pământ. Un om care avea un hectar, două, cinci hectare spunea:

„Mai bine îmi iau acum niște bani și îi folosesc decât să îl țin pe ăsta că oricum nu am cu ce să-l muncesc, nu mă ajută nimeni”, a spus Liviu Dragnea.

El a precizat că, în cazul celor care deja au cumpărat, nu se mai poate face nimic, dar procesul trebuie oprit.

In Ungaria este în vigoare încă de la  15 decembrie 2014  o  lege care interzice practic vânzarea de teren agricol către străini. Actul Terenurilor interzice tranzacțiile imobiliare cu terenuri care au o suprafață mai mare de un hectar.

Astfel, vânzarea pământurilor a devenit în această țară membră a UE, practic imposibilă.

Cei care vor putea însă să cumpere pământ vor fi cei care dovedesc că au studii în agricultură sau silvicultură, sau care pot dovedi că au avut activități agricole în ultimii trei ani pe teritoriul maghiar.

Și cei care dețin peste 25% din cooperative agricole înscrise în Ungaria, pot să își cumpere în nume propriu ogoare în această țară.

Citiși și: http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-8-2017-0119_RO.html

Darius Vâlcov : „Oricine ar îndrăzni să modifice actuala formă a legii offshore în sensul reducerii condiţiilor financiare care au fost aprobate în Camera Deputaţilor, va trebui judecat pentru trădare de ţară”

 

Potrivit Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, rezervele de gaze din Marea Neagră sunt de 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost deja făcute foraje.

Asta înseamnă că producţia totală a ţării să se dubleze pe o perioadă de 20 de ani. Iar România ar putea deveni al treilea mare producător de gaze naturale din Europa.

Legea offshore prin care  se reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, a fost după adoptarea ei retrimisă spre reexaminare Parlamentului de preşedintele Iohannis.

Într-o intervenţie la Antena 3 privitoare la o eventuală modificare a prevederilor Legii Offshore, Darius Vâlcov consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al prim ministrului, a declarat : 

„Oricât de mult ar ţipa ambasade europene sau alţi haştagişti prin piaţă, sau pe oriunde, cine ar îndrăzni – acesta este, bineînţeles punctul meu de vedere – să modifice actuala formă a Legii Offshore în sensul în care să se reducă acele condiţii financiare care au fost aprobate în Camera Deputaţilor la propunerea lui Liviu Dragnea, cred că va trebui judecat pentru trădare de ţară”.

 

 

 

 

 

„Acolo vorbim de şase miliarde de dolari pe care statul român îi câştigă în plus faţă de versiunea iniţială a legii şi eu nu cred că cineva va putea iniţia ca acei şase miliarde de dolari să fie mai puţini. Mai mult, oricând putem sta de vorbă„, a mai afirmat Vâlcov, într-o declaraţie preluată de https://www.dcnews.ro. „