Noaptea minții: o lege pentru anularea recunoașterii independenței Lituaniei propusă de un deputat din partidul lui Putin !

Un deputat din partidul lui Vladimir Putin a propus un proiect de lege prin care cerea anularea actului prin care fosta Uniune Sovietică a recunoscut independența Lituaniei în 1991, relatează  Digi24.ro și http://www.Timpul md.

Evgheni Fiodorov, membru în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) din partea Partidului Rusia Unită, al președintelui Vladimir Putin, a depus un proiect de lege cu două articole:

„Lege Federală privind anularea Deciziei Consiliului de Stat al URSS

Art. 1 Hotărârea Consiliului de stat la URSS din 6 septembrie 1991 «Privind recunoașterea Independenței Republicii Lituania» se anulează.

Art. 2 Actuala Lege Federală intră în vigoare în ziua publicării oficiale.”

Lituania, țară membră a Uniunii Europene și NATO, și-a câștigat independența în 1918.

1939–1941

În iunie 1940, Uniunea Sovietică a ocupat și a anexat Lituania în conformitate cu protocolul adițional secret al Pactului Ribbentrop–Molotov. Ocupația a fost urmată de arestări și deportarea în masă a 700.000 de persoane din Lituania.

Potrivit prezentării de pe site-ul Ministerului român de Extene, Lituania a fost invadată în 1941 de Germania nazistă, iar în 1944 a fost din nou ocupată de Armata Roșie și ulterior a devenit Republica Sovietică Socialistă Lituaniană, parte a Uniunii Sovietice.

La 11 martie 1990, Lituania unul din cele trei state baltice, a fost prima dintre republicile sovietice care și-au declarat independența.

Această țară se situează pe malul sud-estic al Mării Baltice, are frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca.

Pe uscat, se învecinează cu Letonia la nord, cu Belarus la est și sud, cu Polonia la sud, și cu Regiunea Kaliningrad (exclavă a Rusiei) la sud-vest.

Lituania are o populație de circa 2,9 milioane de locuitori, iar capitala și cel mai mare oraș este Vilnius. Lituanienii sunt un popor baltic.

Limba oficială, lituaniana, este, împreună cu letona, una din singurele două limbi din ramura baltică a familiei de limbi indo-europene care încă se mai vorbesc.

Lituania a devenit stat membru UE și NATO din anul 2004, a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2015 și face parte din spațiul Schengen din 21 decembrie 2007, se mai menționează pe site-ul MAE.

Publicitate

STATELE BALTICE SE TEM CĂ AR PUTEA FI DUPĂ UCRAINA, URMĂTOAREA ȚINTĂ A INVAZIEI RUSEȘTI

Ce țări vrea să invadeze Putin după Ucraina

Există îngrijorări în rândul statelor baltice conform cărora Vladimir Putin nu s-ar mulțumi doar cu teritoriul ucrainean și că ar râvni la mai mult. Lituania se teme de extinderea pericolului rusesc. Zelenskiy e disperat: „Dați-mi avioane, războiul se va extinde. Rusia vrea să ducă războiul până la sfârșit”, consemnează publicațiile https://www.timpul.md și Bani.md de la Chișinău.

Estonia, Letonia și Lituania ar putea fi în vizorul președintelui rus, Vladimir Putin, după ce deja acesta a invadat Ucraina, un stat suveran și independent.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a avertizat într-un interviu acordat publicației Politico, că președintele rus Vladimir Putin își va intensifica, cel mai probabil, ambițiile militare și va provoca NATO în țările din Marea Baltică – Lituania, Letonia și Estonia – dacă nu este oprit în Ucraina.

Lituania se teme de extinderea pericolului rusesc

Președintele Lituaniei declară că strategia descurajării este acum absolut ineficientă, fiind nevoie mai degrabă de strategii de apărare.

Gitanas Nauseda, președintele în exercițiu al Lituaniei, lansează ideea conform căreia Putin „nu se va opri în Ucraina”.

Mai mult, acesta afirmă că întreaga comunitate internațională trebuie „prin toate mijloacele disponibile”, să ofere sprijin Ucrainei, în vederea evitării producerii unui nou război mondial.

„Descurajarea nu mai este suficientă și avem nevoie de apărare avansată aici, pentru că altfel va fi prea târziu aici. Putin nu se va opri în Ucraina, dacă nu va fi oprit”, a declarat președintele Nauseda.

Aceste mărturisiri ale președintelui Lituaniei au fost făcute în cadrul vizitei făcute de secretarul american de stat, Antony Blinken.

Transportul de armament în Ucraina ar pute fi îngreunat

Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, susține că poate deveni mai greu de transportat arme către Ucraina în zilele următoare.

„Este esenţial ca ceea ce trimitem să fie ceea ce Zelenskiy (președintele Ucrainei, Volodimir Zelenskiy – n.r.) cere. El ştie de ce are nevoie armata lui”, a declarat, luni, responsabilul american, potrivit Reuters.

„S-ar putea să devină mai greu în zilele următoare şi va trebui să găsim alte modalităţi pentru a gestiona situaţia”, a adăugat Wendy Sherman, la Madrid, în cadrul unui turneu de o săptămână pe care îl efectuează în Spania, Turcia şi Africa de Nord.

Secretarul de stat american nu a dat mai multe detalii.

Şeful Statului Major al SUA, generalul Mark Milley, s-a deplasat săptămâna trecută la un aerodrom neidentificat lângă graniţa cu Ucraina, care a devenit un hub pentru transportul de arme, a declarat un înalt oficial din Departamentului Apărării american, care a asistat direct la efortul multinaţional de a trimite arme în Ucraina, pe fondul invaziei Rusiei, notează CNN, citat de Agerpres.

Istoricul și omul politic basarabean Valeriu Matei: „E nevoie ca istoria și timpul să facă dreptate și pentru poporul român!”

S-au împlinit 82 de ani de la semnarea la Moscova, la 23 august 1939, a sceleratului pact sovieto-nazist Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler.

În urma acestei înțelegeri tâlhărești, URSS a cotropit Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, după ce cu puțin timp înainte agresase Polonia, Finlanda, Estonia Letonia și Lituania.

ÎN TIMP, IMPERIUL SOVIETIC A FOST PEDEPSIT DE PROVIDENȚĂ, DESTRĂMÂNDU-SE

Istoricul basarabean Valeriu Matei a explicat pentru Q Magazine care au fost consecințele acestui pact pentru teritoriile românești, dar și pentru celelalte state agresate, opiniile sale fiind consemnate de revista https://www.qmagazine.ro.

Pactul sovieto-nazist, alături de protocoalele adiționale secrete, a însemnat deschiderea porții pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, un conflict pe care Germania lui Hitler l-a declanșat la 1 septembrie 1939 și la scurt timp după aceea de Imperiul Sovietic condus de Stalin la 17 septembrie, același an.

„Aceste țări agresoare nu-și puneau nici un fel de opreliști în declanșarea acțiunilor ostile față de terțe state. Au fost declanșate, astfel, agresiuni asupra Poloniei, Finlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României.  Notele ultimative ale sovieticilor din 26 și 27 iunie 1940, trimise României, au fost puse în aplicare de sovietici, aceștia fiind susținuți în pretențiile lor teritoriale de Germania hitleristă, de Italia condusă de Mussolini, de Ungaria, Bulgaria și alte state satelit.”, a subliniat Valeriu Matei.

Anexa secretă care stabilea sferele de influență sovietică și germană

„România suportă până astăzi consecințele acelei cârdășii sovieto-hitleriste, prin faptul că teritoriile de la răsărit de Prut au rămas înstrăinate de Țară, ocupate, anexate, transmise unor terțe state”.

Prin înțelegerile din perioada 28 iunie – 4 noiembrie 1940, teritoriile anexate de sovietici ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței au fost ciopârțite și împărțite.

A fost creată în mod ad hoc, fără niciun fel de acte justificative, așa-zisa Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, la 2 august 1940, fără să-i fie stabilite frontierele.

Divizarea acestor teritorii s-a făcut în conformitate cu interesele grupării ucrainene din Comitetul Central al Partidului Comunist Bolșevic, condusă de Nikita Sergheevici Hrușciov și de Semion Timoșenko, ministrul Apărării al Imperiului Sovietic în acea perioadă.

URSS a promovat în teritoriile ocupate o politică de asimilare și deznaționalizare, cum nu s-a mai produs în altă parte. Istoricul amintește că din mai mult de 2 milioane de locuitori, câți au rămas după ocuparea sovietică, peste 850 de mii au fost deportați în Siberia. 

„A fost distrusă intelectualitatea, aproape sută la sută, purtătorii de conștiință națională și civică. Au fost deportați țăranii proprietari de pământuri.

A fost realizat un diabolic proces de deznaționalizare și rusificare, de cultivare a urii față de noi înșine, cuvântul român fiind folosit doar împreună cu calificativele fascist, ocupant burghezo-moșieresc etc., bibliotecile de carte românească au fost arse, bisericile și mănăstirile – închise și pângărite, monumentele de istorie și cultură distruse.

În 50 de ani de ocupație sovietică, prin acest proces de ideologizare și dezinformare, o parte a populației a fost îndepărtată de valorile culturii și spiritualității românești. Se stimula existența unei așa-zise limbi moldovenești deosebită de limba română, prin utilizarea alfabetului rusesc, introducerea de calchieri din rusă, prin traduceri hazardate sau prin editarea de dicționare (cuvântelnice) artificiale.

Totuși ocupanții sovietici nu au reușit să-i deznaționalizeze pe românii de la răsărit de Prut! Țărănimea basarabeană a știut să revină acasă. Intelectualitatea a fost refăcută, iar procesul de renaștere națională declanșat la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut – e o dovadă.

În 30 de ani de la separarea de Imperiul Sovietic au fost lichidate parțial aceste consecințe. Trebuie, însă, să avem răbdare, să muncim împreună în permanență ca să lichidăm definitiv efectele unui regim diabolic cum nu a mai fost cunoscut de alte națiuni”, a mai declarat acesta pentru Q Magazine.

 „În timp, Imperiul Sovietic a fost pedepsit de providență, destrămându-se, pentru că era clădit pe jertfa și sângele unor popoare ocupate.

Consecințele acestui pact au fost lichidate prin proclamarea independenței Lituaniei, apoi a Letoniei și Estoniei. Teritoriile românești de la răsărit de Prut s-au eliberat parțial de sovietici, proclamându-se independența Republicii Moldova la 27 august 1991, dar pentru sudul Basarabiei și nordul Bucovinei, ținutul Herței, situația este mult mai tristă și delicată.”, a adăugat istoricul Valeriu Matei.

Valeriu Matei – scriitor, istoric și om politic din Republica Moldova, deputat în Parlament între 1990 și 2001, membru de onoare al Academiei Române din 2011.

În 1990, a scos din Arhivele sovietice Actele de dezmembrare a Basarabiei și rapoartele de ocupare a acestui teritoriu, pe care le-a tradus și publicat în română, franceză și engleză. Este principalul autor al Declarației de Independență a Republicii Moldova față de Imperiul sovietic.

ADDENDA:

În 2008, Parlamentul European a declarat ziua de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului.

În 2019, Parlamentul European a votat adoptarea unei rezoluţii prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă.

Pe de altă parte, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că poziţia Uniunii Europene împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov, care a premers declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial, este o „minciună neruşinată”, dovedind astfel încă odată că Rusia nu a înțeles nimic din lecțiile pe care i le-a dat istoria tragică a ultimului secol.