Gândul zilei
“Naționalitatea și limba sunt mai scumpe decât libertatea, căci libertatea pierdută se poate recâștiga, dar naționalitatea niciodată.”
– Gheorghe Barițiu –
George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu (n.4 iunie 1812 – d. 2 mai 1893), a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania.
Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brasov .
George Bariț fost una din figurile cele mai importante ale Revolutiei de la 1848 din Transilvania .
În 1861 din inițiativa sa și a canonicului Timotei Cipariu a fost infiintata ASTRA (Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman.
A fost mai întâi secretar, apoi președinte al Astrei. Asociația a editat începând din 1968 revista Transilvania, pe care a condus-o între 1868 și 1889.
În această revistă a publicat numeroase articole și studii de istorie și politică.
Colectivului redacțional al revistei Transilvania i se datorează editarea primei enciclopedii românești, apărută în trei volume la Sibiu, între 1898 si 1904 .
George Bariț a publicat tot la Sibiu , tot în trei volume, între 1889 și 1891 , principala sa operă, initulată Părți alese din Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă.
A fost membru fondator al Societății Literare Române ( 1866) , precursoarea Academiei Romane .
În anul 1893 a devenit președinte al Academiei Romane.
Gândul zilei
Democraţia vrea ca toţi oamenii să ia startul de pe aceeaşi linie.
Omul de dreapta crede că unii trebuie opriţi pe drum.
Omul de stânga ar vrea ca toţi să termine primii.
– Oscar Wilde –
Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde (n.16 octombrie 1854 la Dublin – d.30 noiembrie 1900,la Paris), a fost un scriitor irlandez a carui operă l-a situat printre cei mai cunoscuti dintre scriitorii estetizanți de limbă engleză.
Creația lui a oglindit declinul umanismului și cultul artei, în tot ceea ce are ea mai elevat.
A satirizat snobismul, frivolitatea și fățărnicia „înaltei societăți”britanice a timpului, promovand preocupările sale proprii fata de problemele spirituale majore ale omului.
Ostil filosofiei și convențiilor morale ale epocii victoriene, Oscar Wilde a dus o viață de ostentație cinică și de scandal, afișându-și public inclinatiile sale homosexuale, ceea ce îi va atrage în 1895 o condamnare penală de doi ani închisoare, pentru ultragiu adus moralitatii publice.
După eliberarea din inchisoare in 1897, s-a stabilit in Franta unde isi va găsi sfarsitul în uitare și singurătate pe 30 noiembrie 1900, in urma unei meningite, care se instalase pe fondul unei infecții puternice la o ureche.
A fost înmormântat în cimitirul Pere Lachaise din Paris.
Gândul zilei
Trebuie sa fim modesti și sa ne amintim că toți ceilalți ne sunt inferiori.
Oscar Wilde
Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde (n.16 octombrie 1854 la Dublin – d.30 noiembrie 1900,la Paris), a fost un scriitor irlandez a carui opera l-a situat printre cei mai cunoscuti dintre scriitorii estetizanți de limbă engleză.
Creația lui a oglindit declinul umanismului și cultul artei în ceea ce are ea mai elevat.
A satirizat snobismul, frivolitatea și fățărnicia „înaltei societăți”britanice a timpului, promovand preocupările sale proprii fata de problemele spirituale majore ale omului.
Ostil filosofiei și convențiilor morale ale epocii victoriene, Oscar Wilde a dus o viață de ostentație cinică și de scandal, afișându-și public inclinatiile sale homosexuale, ceea ce îi va atrage în 1895 o condamnare penală de doi ani închisoare, pentru ultragiu adus moralitatii publice.
Dupa eliberarea din inchisoare, in 1897, s-a stabilit in Franta unde isi va gasi sfarsitul în uitare și singurătate pe 30 noiembrie 1900, in urma unei meningite, ce se instalase pe fondul unei infecții puternice la o ureche.
A fost înmormântat în cimitirul Pere Lachaise din Paris.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 