CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Ceaușescu plănuia să sece Delta Dunării

 

 

 

Delta Dunării - Wikipedia

 

 

 

 

 

Delta Dunării în comunism

 

 

 În timpul războiului lipovenii din Delta Dunării fuseseră de mare folos URSS care se folosea de ei pentru a introduce spioni, materiale de propagandă şi chiar arme. Pentru acest ajutor ei sperau că Uniunea Sovietică să anexeze acest teritoriu.

Pe fondul agitaţiilor  populaţiei lipoveane din Deltă, care cerea unirea cu  URSS, în 1946 a fost trimis în Tulcea, pentru aplanarea conflictului, Nicolae Ceauşescu.

Ceaușescu a inspectat rapid comunităţile de lipoveni, a restructurat organizaţiile locale ale Partidului Comunist şi a reuşit să liniştească spiritele relativ uşor, deoarece lipovenii nu aveau nici o organizaţie puternică care să ceară desprinderea Deltei de România.

Totuși, după terminarea războiului, contrar tratatului de pace semnat în 1947 la Paris, Rusia a ridicat  pretenţii teritoriale abuzive asupra unor porțiuni din Delta Dunării care nu fuseseră prevăzute în respectivul tratat .

La 4 februarie 1948 s-a semnat la Moscova un protocol între prim ministrul Petru Groza şi ministrul de externe al URSS, Viaceslav Molotov, prin care ”Insula Şerpilor, situată la Marea Neagră la răsărit de Gurile Dunării intra în componenţa URSS”(art.1,lit.b).

Tot în acest protocol s-a stabilit trecerea la ruşi a şapte insule româneşti din Deltă (Coasta Dracului, Dalerul mare şi mic, Maican Limba şi Şerpilor).

Linia de frontieră a fost stabilită prin canalul şi Golful Musura, când reprezentanţii ministerelor de externe a celor două ţări au semnat la 25 noiembrie 1948 un proces verbal la bordul unei şalupe sovietice.
La 23 mai 1948 s-a semnat chiar pe Insula Şerpilor un proces verbal de predare a  insulei către URSS :

“Noi, subsemnaţii Nikolai Pavlovici Sutov, prim secretar de ambasadă, în calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Străine al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Eduard Mezincescu, ministru plenipotenţiar, în calitate de reprezentant al Ministerului Afacerilor Străine al Republicii Populare Române, în virtutea şi executarea protocolului sovieto-roman semnat la Moscova la 4 februarie 1948, am încheiat prezentul proces-verbal, constatând că astăzi la ora 12, insula Şerpilor sau Zmeinoi, situată în Marea Neagră, la 45 grade, 15 minute, 18 secunde latitudine nord şi 30 de grade, 19 minute, 15 secunde latitudine est de Greenwich, a fost înapoiată Uniunii Sovietice, de către Republica Populară Romană şi încadrată în teritoriul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.

Prin semnarea acestui proces verbal s-au îndeplinit formele legale de predare a insulei, făcut pe insula Zmeinoi în 2 exemplare, fiecare în limbile rusa şi română,28 mai 1948.”

La propunerea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, la 27 septembrie 1961, s-a semnat la Bucureşti un tratat prin care s-a oficializat regimul frontierei româno-sovietice.

Din punct de vedere juridic aceste  tratate şi protocoale nu aveau nici o valoare, fiind nule, deoarece nu au fost niciodată ratificate de parlamentele celor două ţări.

Totuşi România a  renunţat legal la aceste teritorii la 2 iunie 1997, atunci când a semnat tratatul de frontieră româno-ucrainean (fără îndelungi negocieri) condiţie obligatorie pentru aderarea României la NATO.

După anul 1950, în Deltă  şi în întreaga Românie, a început marea colectivizare.

 Bărcile şi sculele de pescuit ale pescarilor au fost naţionalizate, iar ei au devenit angajaţi la secţiile piscicole nou  înfiinţate, pescuitul a devenit principala industrie a Deltei. 

  Totodată s-a încercat exploatarea la maxim a resurselor Deltei.

Prima investiţie majoră a fost în exploatarea industrială a stufului pentru celuloză.

Astfel, s-a construit combinatul de la Chișcani-Brăila, care avea materie primă stuful din Delta, dar pentru că stuful de aici avea o cantitate mică de celuloză, s-a încercat aclimatizarea stufului Italian Arundo Donax.

În acest scop s-a preconizat construirea unei localități dedicate cercetării în domeniul stuficol, iar dacă acest proiect ar fi reuşit, există planul ca la Maliuc să se dezvolte ca un oraş cu 2.000 de oameni.

Aici s-au construit locuinţe şi laboratoare pentru inginerii însărcinați să găsească cele mai bune soluţii pentru exploatarea cât mai eficentă a stufului.  

 

 

 

 

Se scumpește Delta Dunării. Surprize și pentru pescari

 

 

     

                  Foto: Unul dintre canalele Deltei Dunării

 

 

 

 

 

Cu ai săi 2858 km, Dunărea este al doilea cel mai mare fluviul al Europei după Volga. La vărsarea fluviului în Marea Neagră se formează Delta Dunării, un teritoriu tânăr, cu o suprafață de 3446 km², care se află într-un proces de continuă expansiune.

În anul 1991, Delta Dunării, unul dintre cele mai impresionante locuri din țara noastră și din Europa, a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre deltele europene, a intrat în patrimonul UNESCO.

Pare bizar, dar la un moment dat, în  goana după sporirea  producției agricole, dictatorul Nicolae Ceaușescu ar fi dorit să sece Delta, terenurile care rezultau în urma desecărilor urmând să fie destinate agriculturii .

Se plănuia ca fluviul să se verse în Marea Neagră prin trei canale, vechile brațe naturale Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe, care urmau sa fie împrejmuite cu  diguri de beton.

După anul 1960 au început desecări masive ale unor zone importante din Delta Dunării.

Odată cu extinderea acestor exploatări, în Deltă au fost aduşi şi numeroşi muncitori din toate zonele ţării și deținuți.

Astfel, în zona Sireasa au fost desecate 70 de lacuri, iar în Pardina 130. S-au format patru incinte îndiguite şi desecate mari numite poldere: Sireasa (5480ha), Pardina (27032 ha), Carasuhat (2863 ha) şi Dunăvăț-Murighiol (2536 ha).

Mai multe lacuri au fost secate și au fost împrejmuite cu diguri înalte. Ulterior, apa a fost extrasă. Mai mult, pentru ca accesul la resurse (mai ales stuf) să se facă foarte rapid, au fost amenajate mai multe canale astfel: Canalul de centura Sfântu Gheorghe-Sulina, canalul de centura Sulina-aval Periprava, canalul Stipoc, canalul dintre lacul Puiu si lacul Erenciuc, canalul Mila 36, canalul Crisan-Caraorman, canalul Uzlina sau canalul Pardina.

În total, peste 1.000 de kilometri de canale dragate.

În tot acest timp comunităţile de lipoveni şi haholi au început să se românizeze, rămânând doar cele compacte din Mila 23, Caraorman, Sf.Gheorghe etc, comunităţi închise care gravitau în jurul Bisericii.

La 28 martie 1983 Nicolae Ceauşescu lansa “Programul de amenajare şi exploatare integrală a Deltei Dunării”.

O dată cu aceasta intra în vigoare a treia etapă de măsuri, menită să ducă la intensificarea valorificării resurselor Deltei.

  Din fericire Revoluţia din anul 1989 a stopat aceste planuri, care nu puteau duce decât la distrugerea ireversibilă a Deltei Dunării.

 https://www.tulceanoastra.ro/ delta-dunarii

https://www.shtiu.ro/e-adevarat-ca-ceausescu

20/07/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: