CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

O declarație obraznică a Ambasadorului Federației Ruse la Chişinău: ”Instituţiile de învăţământ cu predare în limba rusă trebuie păstrate, iar statutul limbii ruse în R.Moldova trebuie întărit prin lege”…

 

 

 

 

Oleg Vasneţov: Statutul limbii ruse în R.Moldova trebuie întărit prin lege, iar instituţiile de învăţământ cu predare în limba rusă trebuie păstrate

 

 

 

 

 

Statutul limbii ruse în R.Moldova trebuie întărit prin lege, iar instituţiile de învăţământ cu predare în limba rusă trebuie păstrate, a declarat Ambasadorul Federației Ruse la Chişinău, Oleg Vasneţov, la o întrevedere cu directorul Agenţiei Relaţii Interetnice, Nicolae Radiţa, scrie zdg.md.

Potrivit unui comunicat, plasat pe pagina de Facebook a misiunii diplomatice ruse, „Vasnețov s-a concentrat pe necesitatea consolidării legislative a statutului limbii ruse ca instrument de comunicare internațională și păstrarea instituțiilor de învățământ cu limba de instruire rusă”.

Ziarul de Gardă de la Chișinău  amintește că, în iunie 2018, Curtea Constituţională, a constatat că Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti este învechită și nu corespunde realității actuale.

Astfel, „națiunile statelor succesoare ale URSS pot utiliza ca limbă de comunicare orice limbă doresc, important fiind actul înțelegerii”.

Totodată, Curtea a subliniat că odată ce o minoritate a câștigat un drept anumit în cadrul unui stat, nu poți priva acea minoritate etnică de acest drept.  

31/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

Un vameș din R.Moldova, sancționat pentru că nu a vorbit în limba rusă,a fost disculpat de justiție

Stanislav Tonu, inspector în cadrul postului vamal Chișinău, a câștigat definitiv lupta cu conducerea Serviciului Vamal al Republicii Moldova, care la finele anului trecut i-a aplicat mustrare aspră pentru că a refuzat să vorbească în limba rusă cu un agent economic din Chișinău.

Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel Chișinău care a constatat că vameșul nu era obligat să vorbească în limba rusă cu un cetățean al Republicii Moldova.

Incidentul a avut loc pe 24 octombrie 2018.

De Stanislav Tonu s-a apropiat un angajat al firmei Limani-grup din Chișinău și a cerut să-i explice modalitatea de preluare a mărfurilor vămuite. Vameșul i-a răspuns în română, iar agentul economic a insistat să vorbească cu el în rusă.

Atunci Stanislav Tonu i-a răspuns că vorbește în limba de stat și că nu se află pe teritoriul Federației Ruse ca să fie obligat să vorbească în rusă.

Ohrimenco a telefonat și s-a plâns la Serviciul Vamal, iar pe numele lui Tonu a fost pornită o anchetă de serviciu.

La 20 decembrie 2018, vameșul a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru că prin acțiunile sale ar fi lezat prestigiul Serviciului Vamal.

Vameșul a contestat în instanță ordinul de sancționare, invocând articolul 25 din Legea cu privire la Serviciul Vamal, care prevede că una dintre condițiile de angajare în cadrul Serviciului Vamal este cunoașterea limbii de stat şi nu se solicită cunoașterea altor limbi.

”Nu există niciun act normativ sau vreo prevedere legală care m-ar obliga să vorbesc în limba rusă cu un cetățean al Republicii Moldova. Această obligație nu este prevăzută nici în fișa postului”, a declarat Tonu în instanță.

Vameșul a pierdut procesul la Judecătoria Chișinău, dar a câștigat în instanțele ierarhic superioare.

Astfel, conducerea Serviciului Vamal a fost obligată să-și anuleze ordinul de sancționare, consemnează https://anticoruptie.md/ro/dosare-de-coruptie. 

02/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Republica Moldova şi bilingvismul ca armată de ocupaţie

Imagini pentru bilingvismul în r moldova photos

Bilingvismul ca armată de ocupaţie

Au apărut ceva discuţii pe blogurile de la Chişinău cu referire la fenomenul bilingvismului din Republica Moldova.

Un subiect cu potenţial exploziv, mai ales când e vorba de păreri necugetate sau mult prea pripit aruncate în spaţiul public.

Până acum, dezbaterea a rămas în cadre decente. În favoarea bilingvismului se pune întrebarea: ce este rău în a cunoaşte o limbă străină?

Răspunsul vine aproape natural: nu este nimic rău, chiar se spune că eşti om de atâtea ori, câte limbi străine cunoşti.

Însă chestiunea este pusă greşit în această formă atunci când vine vorba de limba rusă în Basarabia.

 

 

Imagine similară

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: limba rusă nu s-a impus de la sine între Prut şi Nistru.

În Basarabia, o minoritate etnică şi-a impus cu forţa limba asupra unei majorităţi.

Limba rusă a fost impusă în Basarabia printr-un regim de ocupaţie, cu ajutorul baionetelor sovietice.

Nu poate fi negat faptul că ocupaţia militară directă a durat aproape o jumătate de secol şi că limba minoritarilor veniţi de pe alte tărâmuri a scos din viaţa publică limba autohtonilor majoritari.

În aceste condiţii, bilingvismul nu mai este o condiţie asumată liber, ci o urmare a unei ocupaţii militare.

Limba rusă din Basarabia merită o comparaţie cu limba germană din România.

Minoritatea germană a beneficiat permanent de grădiniţe, şcoli, licee şi facultăţi cu predare în limba maternă.

În mod paradoxal, după ce germanii din România au ales să plece în Germania, grădiniţele, şcolile, liceele şi facultăţile lor au rămas funcţionale – fiind populate cu copii de etnie română.

Şi înainte de 1989 românii îşi trimiteau de bună voie copiii la şcolile germane.

Însă acest bilingvism era asumat în mod liber, era o dorinţă a populaţiei.

În plus, faptul că românii învăţau de mici limba germană în România nu le afecta identitatea naţională.

Între Prut şi Nistru, învăţarea limbii ruse s-a constituit în cel mai activ factor de deznaţionalizare.

Pentru că o bună stăpânire a limbii ruse venea „la pachet” cu o bună pregătire ideologică, iar limba maternă nu mai era româna, ci devenea moldoveneasca.

Unii oameni au acceptat această „convenţie tacită” ca pe o metodă de promovare. Alţii chiar au început să creadă în ea.

Limba rusă a fost mult mai agresivă decât armata de ocupaţie sau serviciile secrete, pentru că efectele ei sunt de durată.

O armată de ocupaţie se retrage – o limbă impusă cu forţa într-o societate vreme de jumătate de secol (dacă luăm în considerare doar perioada începând cu 1944, lăsând la o parte secolul ţarist) rămâne ca o rană deschisă, greu de vindecat.

Oamenii care au crescut doar cu limba rusă impusă ca o „limbă superioară” se ruşinează să îşi asume limba maternă.

 

 

 

Imagini pentru bilingvismul în r moldova photos

 

 

 

Zeci de ani de propagandă împotriva limbii române îşi arată acum efectele pe termen lung.

Aşa că nu trebuie să ne mirăm dacă descoperim oameni care se ruşinează de limba lor maternă şi fug în scuza „bilingvismului”.

Ei sunt victimele unei armate de ocupaţie. Iar ruşii nu trebuie să se supere pe aceste rânduri, ci mai curând să se întrebe ce s-ar fi ales de etnia lor dacă tătarii n-ar fi fost preocupaţi doar de biruri, ci s-ar fi străduit să schimbe limba ruşilor…

George Damian

ARHIVA TIMPUL md.
13.07.2011

19/07/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat asta: