CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

”Carte romăneascâ de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești.Di în limba sloveniască pre limba romeniascâ. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc.”

 Varlaam (n.1580 (1585?) – d. 18 august 1657)  a fost Mitropolit al Moldovei intre anii 1632- 1653  în timpul domniei lui Vasile Lupu.

Mitropolitul Varlaam s-a născut intr-o familie de razesi din Bolotesti, Putna. Numele său de mirean a fost Vasile Moțoc. De tânăr și-a îndreptat pașii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învățat carte, și-a dezvoltat talentul de vorbitor și scriitor și a deprins limbile slavonă, latină și greacă. Pe locul schitului, Vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Manastirea Secu  în care a început să funcționeze și o școală.

Mitropolitul Varlaam s-a numărat, în anul 1639, între cei trei candidați propuși pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

În timpul Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa și renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în aceasta biserică, a adus moaștele Cuvioasei Sf. Parascheva, dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol.

În anul 1640, cu ajutorul Domnitorului Vasile Lupu, reușește să întemeieze la Iași, prima școala de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovnicești de la Kiev, înființată acolo de Sfântul Ierarh  Petru Movila.

În aprilie 1653 s-a retras la manastirea Secu , unde a decedat în anul 1657.

La propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei , în data de 12 februarie 2007 , Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinților din calendar pe învățatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la  30 august.

Cazania din 1643 este cea mai însemnată lucrare a mitropolitului Varlaam, și în același timp una din cele mai de seamă din istoria vechii culturi românești.

Intitulată „Cartea românească de învățătură la dumenecele preste an și la praznice împărătești și la svănți mari“ sau „Cazania”, a apărut la Iași, în 1643.

Are 506 file, ilustrate cu numeroase gravuri, reprezentând scene biblice, chipuri de sfinți la care se adaugă inițiale înflorate, frontispicii, viniete, podoabe finale.

Cartea începe cu un „Cuvânt“ adresat de domitorul moldovean  Vasile Lupu „la toată semenția românească de pretutindeni ce se află pravoslavnici într-această limbă“, arătând că oferă „acest dar limbii românești, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici“.

Urmeaza apoi un „Cuvânt către cetitoriu“ al mitropolitului. Din aceste două prefețe se desprinde ideea unității de neam și de limbă a românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania.

Cartea are două părți. Partea întâi cuprinde 54 de cazanii la duminici, iar partea a doua cuprinde 21 de cazanii la diferite sărbători.

Mitropolitul moldovean și-a cules materialul „din multe scripturi din limba slavoniască“, arătând în prefață că este „adunată din toți tălcovnicii Sfintei Evanghelii, dascălii Bisericii noastre“.

Varlaam are meritul că a strâns într-o lucrare unitară vechile cazanii, care circulau în țările românești în manuscris, traduse din grecește sau din slavonește, le-a revizuit și le-a dat ca „dar“ întregului popor român.

Cazania a adus un aport prețios la formare limbii noastre literare, fiind scrisă într-un stil viu și plin de culoare, cu fraze bogate în comparații pitorești și expresii plastice. Prin conținutul ei, dar și prin frumusețea graiului, Cartea românească de învățătură a lui Varlaam a cunoscut o răspândire mult mai largă decât orice altă carte românească veche, ajungând nu numai în mâna episcopilor și a preoților, ci chiar a credincioșilor de la sate.

Cea mai largă răspândire a cunoscut-o în Transilvania, unde s-au făcut copii după ea și au avut loc procese pentru a intra în posesia ei. Considerată de Nicolae Iorga, drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, ea conține primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărții.

Considerată de Nicolae Iorga , drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, ea conține primele versuri în limba română, intitulate „Stihuri in Stema Moldovei” , prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu  în tipărirea cărții.

Criticul Nicolae Manolescu în lucrarea sa „Istoria critică a literaturii române”desprinde următoarele trăsături ale operei: frumusețea limbii utilizate -vorbește pe înțelesul tuturor, presărând explicațiile cu întrebări retorice și cu îndemnuri, arta povestirii – este primul nostru povestitor, înfățișînd țărănește chestiunile teologice.

 

Cazania lui Varlaam, Iași, 1643

”Carte romăneascâ de învățătură dumenecele preste an și la praznice înpărătești. Și la Svănți Mari.

Cu zisa și cu toată cheltuiala lui Vasilie [Lupu] Voivodul și Domnul Țărăi Moldovei. Di în multe scripturi tălmăcită. Di în limba sloveniască pre limba romeniascâ. De Varlam Mitropolitul de Țara Moldovei în tipariul domnesc.”

 

”CUVÂNT ÎNPREUNÂ

CĂTRÂ TOATÂ SEMENȚIA ROMENEASCÂ

 

Prea luminat întru pravoslavie, și credincios întru Părintele Nenăscut, și întru Fiul de la Părintele Nenăscut mainte de toți vecii, și întru Duhul Svănt dela Părintele Purcezătoriu, și pre Fiul Odihnitoriu, Svănta Troiță Unul Adevărat Dumnezău Ziditoriu și Fâcătoriu tuturor văzutelor și nevăzutelor.

Io Vasile Voevod cu darul lui Dumnezău Țiitoriu și Biruitoriu și Domn a toată Țara Moldovei, dar și milă și pace și spăsenie a toată semenția romănească pretutinderea ce să află pravoslavnici într-aciasta liînmbă cu toatâ inima cearem dela Domnul Dumnezău și Izbăvitoriul nostru Iisus Hristos.

Diintru cât s-au îndurat Dumnezău diîntru Mila Sa de ne-au dăruit dăruim și noi acest dar limbii romănești, carte pre limba romănească, întăiu de laudă lui Dumnezău, după acea de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici. Să iaste și de puțin preț, iară voi să o priimiți nu ca un lucru pementesc ce ca un odor ceresc, și priînsă cetind pre noi pomeniți și întru ruga voastră pre noi nu uitareți și hiți sănătoși.”

 

Surse:

OrtodoxWiki

Sursa imaginilor

Consultați alfabetul chirilic românesc

Cazania lui Varlaam: 1643 – 1943. Prezentare în imagini (textul Cazaniei transcris cu litere latine, pdf)

 tiparituriromanesti.wordpress.com

Publicitate

04/12/2011 Posted by | ISTORIE ROMÂNEASCĂ | , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: