CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Sociologul Dan Dungaciu : ”Minoritatea românească din Ucraina este abandonată tragic de către autoritățile de la București”.VIDEO

 

 

 

Dan Dungaciu: Românii din Ucraina sunt lăsați de izbeliște și mă tem că printr-un consens politic

 

 

 

Sociologul Dan Dungaciu a declarat în cadrul unei emisiuni că minoritatea românească din Ucraina este abandonată tragic de către autoritățile de la București și, în acest ritm, ar putea să dispară, scrie https://infoprut.ro.

 

Dan Dungaciu spune că principala problemă a fost în momentul în care a avut loc Revoluția Portocalie din Ucraina, din 2004-2005, unde România a fost pusă între paranteze.

„S-a mers pe ideea susținută de SUA că întărirea identității naționale ucrainene este un baraj împotriva Federației Ruse și atunci i s-a acceptat Kievului, mult, un exces naționalist în numele unei atitudini de respingere a Federației Ruse. Una dintre victimele colaterale a acestei viziuni geopolitice a fost minoritatea românească din Ucraina, care s-a aflat în situația românilor ardeleni, care mergeau cu împăratul de la Viena împotriva ungurilor. De multe ori, minoritatea românească din Ucraina a făcut comparație cu statutul ei în vremea regimurilor proeuropene, pro NATO din Ucraina, cu situația lor din timpul RSS-ului sau din timpul unor regimuri din Ucraina care nu erau antiruse. Naționalismul ucrainean evident că a afectat și minoritatea românească”, a menționat acesta.

Totodată, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române subliniază că nu se observă pași concreți în relația cu românii din Ucraina.

„Din păcate, această minoritate românească din Ucraina este lăsată de izbeliște și, mă tem, că are aerul unui consens politic. Anul acesta nu s-au mai dat nici măcar amărâtele de burse pentru copiii români care mergeau în clasa I sau începeau școala în limba română, nu se mai vorbește nimic despre acest subiect, iar comunitatea românească de acolo, prin reprezentanții săi, trimit disperate memorandumuri, scrisori, interpelări, fără foarte mult succes. Riscul major este ca această minoritate, într-o generație sau două, ar putea să dispară, pentru că condițiile pe care le are în acest moment, ca urmare a legii învățământului adoptată de Ucraina, sunt aproape draconice”, a mai adăugat Dungaciu.

Specialistul amintește exemplul Ungariei, care a investit peste 100 de milioane de euro în construirea unor instituții care să promoveze și să susțină identitatea maghiară din Transcarpatia.

„Nu înțeleg care este abordarea, în acest moment a Bucureștiulu, apropo de minoritatea românească de acolo, pentru că am sentimentul că este un abandon tragic, pentru că acelor oameni nu le poți cere ca, în numele unei geopolitici mari, să-și abandoneze ceea ce au de preț, adică identitatea. Nu le poți spune să uite că sunt români și să lase ceea ce se va întâmpla cu copiilor lor, care nu vor fi în școli de limba română, pentru că un scop geopolitic este mai important deatât. Oamenii aceia nu pot gândi așa și este neomenesc să-i obligi să gândească așa”, a concluzionat Dan Dungaciu.

20/09/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Republica Moldova şi bilingvismul ca armată de ocupaţie

Imagini pentru bilingvismul în r moldova photos

Bilingvismul ca armată de ocupaţie

Au apărut ceva discuţii pe blogurile de la Chişinău cu referire la fenomenul bilingvismului din Republica Moldova.

Un subiect cu potenţial exploziv, mai ales când e vorba de păreri necugetate sau mult prea pripit aruncate în spaţiul public.

Până acum, dezbaterea a rămas în cadre decente. În favoarea bilingvismului se pune întrebarea: ce este rău în a cunoaşte o limbă străină?

Răspunsul vine aproape natural: nu este nimic rău, chiar se spune că eşti om de atâtea ori, câte limbi străine cunoşti.

Însă chestiunea este pusă greşit în această formă atunci când vine vorba de limba rusă în Basarabia.

 

 

Imagine similară

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: limba rusă nu s-a impus de la sine între Prut şi Nistru.

În Basarabia, o minoritate etnică şi-a impus cu forţa limba asupra unei majorităţi.

Limba rusă a fost impusă în Basarabia printr-un regim de ocupaţie, cu ajutorul baionetelor sovietice.

Nu poate fi negat faptul că ocupaţia militară directă a durat aproape o jumătate de secol şi că limba minoritarilor veniţi de pe alte tărâmuri a scos din viaţa publică limba autohtonilor majoritari.

În aceste condiţii, bilingvismul nu mai este o condiţie asumată liber, ci o urmare a unei ocupaţii militare.

Limba rusă din Basarabia merită o comparaţie cu limba germană din România.

Minoritatea germană a beneficiat permanent de grădiniţe, şcoli, licee şi facultăţi cu predare în limba maternă.

În mod paradoxal, după ce germanii din România au ales să plece în Germania, grădiniţele, şcolile, liceele şi facultăţile lor au rămas funcţionale – fiind populate cu copii de etnie română.

Şi înainte de 1989 românii îşi trimiteau de bună voie copiii la şcolile germane.

Însă acest bilingvism era asumat în mod liber, era o dorinţă a populaţiei.

În plus, faptul că românii învăţau de mici limba germană în România nu le afecta identitatea naţională.

Între Prut şi Nistru, învăţarea limbii ruse s-a constituit în cel mai activ factor de deznaţionalizare.

Pentru că o bună stăpânire a limbii ruse venea „la pachet” cu o bună pregătire ideologică, iar limba maternă nu mai era româna, ci devenea moldoveneasca.

Unii oameni au acceptat această „convenţie tacită” ca pe o metodă de promovare. Alţii chiar au început să creadă în ea.

Limba rusă a fost mult mai agresivă decât armata de ocupaţie sau serviciile secrete, pentru că efectele ei sunt de durată.

O armată de ocupaţie se retrage – o limbă impusă cu forţa într-o societate vreme de jumătate de secol (dacă luăm în considerare doar perioada începând cu 1944, lăsând la o parte secolul ţarist) rămâne ca o rană deschisă, greu de vindecat.

Oamenii care au crescut doar cu limba rusă impusă ca o „limbă superioară” se ruşinează să îşi asume limba maternă.

 

 

 

Imagini pentru bilingvismul în r moldova photos

 

 

 

Zeci de ani de propagandă împotriva limbii române îşi arată acum efectele pe termen lung.

Aşa că nu trebuie să ne mirăm dacă descoperim oameni care se ruşinează de limba lor maternă şi fug în scuza „bilingvismului”.

Ei sunt victimele unei armate de ocupaţie. Iar ruşii nu trebuie să se supere pe aceste rânduri, ci mai curând să se întrebe ce s-ar fi ales de etnia lor dacă tătarii n-ar fi fost preocupaţi doar de biruri, ci s-ar fi străduit să schimbe limba ruşilor…

George Damian

ARHIVA TIMPUL md.
13.07.2011

19/07/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: