România se află pe locul 48 în clasamentul libertății presei, devansată de… Papua Noua Guinee (47) și Tonga (46). VIDEO

Cu negru pe hartă sunt marcate țările unde lipsește libertatea presei. https://www.facebook.com/v2.4/plugins/like.php?.
La capitolul libertatea presei, România se clasează pe locul 48, devansată de Papua Noua Guinee (47), Tonga (46)
Jurnalismul este un vaccin contra dezinformării blocat în 130 de țări din lume…
Clasamentului mondial al libertății presei curpinde 180 de țări evaluate de ONG-ul cu sediul la Paris, informează național.ro, evocat de http://www.napocanews.ro
Potrivit rezultatelor oferite de Raportul RSF, 73% din totalul țărilor evaluate prezintă probleme foarte grave pentru profesiunea de jurnalist.
Cristophe Deloire, secretarul general al RSF, a afirmat că în momentul de față vinovată de procentul ridicat al dificultăților ridicate de meseria de jurnalist este pandemia de Covid-19, urmată de criza globală a sănătății care „a provocat o închidere enormă a accesului pe teren și la surse de informații pentru jurnaliști”.
Pe primele cinci locuri in ceea ce priveste libertatea presei se situeaza (in ordine descrescatoare) Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca si Costa Rica.
La coada clasamentului în ceea ce priveste libertatea presei se gasesc Djibouti (in nord-estul Africii, pozitia 176), China (177), Turkmenistan (178), Coreea de Nord (179) si Eritreea (tara situate in nord-estul Africii, pozitia 180).
Peprimul loc în clasamentul libertății presei, RSF plasează Norvegia – țara care tocmai a afirmat că „există un risc mai mare de a muri după vaccinarea cu AstraZeneca decât de a muri după infectarea cu Covid”.
Rusia se află pe locul 150 iar România pe locul 48, devansată de Papua Noua Guinee (47), Tonga (46) și Statele Unite, pe locul 44.
Europa și cele două Americi(de nord și de sud) rămân continentele cele mai favorabile libertății presei, chiar dacă regiunea Americii a înregistrat cea mai mare deteriorare a scorurilor regionale în acest an (+ 2,5%). Continentul european arată, la rândul său, o deteriorare consecventă a indicatorului „Abuzuri”. Actele de violență s-au dublat mai mult în spațiul Uniunii Europene-Balcani, în timp ce această deteriorare este de 17% la nivel global. Atacurile împotriva jurnaliștilor și arestările abuzive au crescut în special în Germania, Franța (34), Italia (41), Polonia (64, -2), Grecia (70, -5), Serbia (93) și Bulgaria (112, - 1).
În Asia-Pacific, cenzura s-a răspândit dincolo de China, în special la Hong Kong (80), unde legea securității naționale a Beijingului amenință serios practica jurnalismului. Australia (25, +1) a cunoscut o variantă îngrijorătoare: ca răspuns la un plan guvernamental care impunea platformelor să plătească presei pentru conținutul postat pe rețelele de socializare, Facebook a decis să interzică organizațiilor de știri australiene să publice sau să partajeze conținut jurnalistic pe paginile lor. Zona Europei de Est și Asia Centrală (EEAC) își păstrează penultimul loc la nivel regional, datorită în special evenimentelor din Belarus (158th, -5): o reprimare de o scară fără precedent a căzut asupra jurnaliștilor pentru a ascunde realitatea unui contestarea amplă a rezultatelor alegerilor prezidențiale. Nu s-au observat modificări majore în regiunea Orientului Mijlociu / Africa de Nord (MENA), care păstrează locul cel mai de jos în clasament. În Algeria (146) și Maroc (136, -3),o justiție instrumentată (de autorități) ajută la reducerea la tăcere a jurnaliștilor critici, în timp ce în Orientul Mijlociu, cele mai autoritare țări, Arabia Saudită (170), Egipt (166) și Siria (173, +1), și-au intensificat practicile de oprimare a presei și și-au reafirmat monopolul asupra informațiilor sub pretextul crizei din sănătate. În această regiune a lumii, care rămâne cea mai dură și periculoasă pentru jurnaliști, pandemia Covid-19 nu a făcut decât să exacerbeze relele unei prese deja pe moarte.