CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

28 aprilie 1502: Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare, denumit și „Cronica moldo–germană”

 

Imagini pentru „Cronica moldo–germană”

 

 

 „Nu este în Europa o literatură mai zbuciumată în dezvoltare și mai năpăstuită în soarta ei decât
literatura românească.

Nu știu să mai fie multe popoare care să-și fi pierdut atâtea monumente de cultură ale trecutului său de cum am pierdut noi”, scria academicianul istoric literar  N. Cartojan. Această soartă a avut-o și cea mai veche cronică a Moldovei – Cronica lui Ștefan cel Mare (numită așa convențional, ea fiind scrisă pe vremea lui Ștefan-vodă).

Se consideră că versiunea cea mai apropiată de prototip este Letopisețul anonim (cu titlul Letopisețul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Țara Moldovei), cunoscut o vreme şi sub titlul dat de I. Bogdan de Letopisețul de la Bistrița, pe care cercetătorul l-a descoperit la Biblioteca Clubului Bulgar din Tulcea.

Originalul cronicii nu s-a păstrat, în schimb există mai multe versiuni (interne și externe) care au ajuns până în zilele noastre și  în baza cărora, poate fi reconstituit conținutul originalului pierdut.
Analizând toate versiunile Cronicii lui Ștefan cel Mare, P. Panaitescu susținea că:

„Rezultă în chip lămurit din compoziția acestor cronici că ele au avut un prototip comun, care a fost o cronică din care derivă toate elementele comune” .
Cert e faptul că primul nostru letopiseț a fost scris în limba slavonă, limbă de cancelarie pe atunci în Moldova.

O altă versiune internă a Cronicii lui Ștefan cel Mare, scrisă în țară și pentru țară, tot în limba slavonă, este Cronica de la Putna care s-a păstrat în două redacții, ambele descoperite și cercetate de I. Bogdan.

Atât I. Bogdan, cât și N. Iorga consideră Cronica de la Putna o variantă prescurtată a Letopisețului anonim.
Letopisețul de la Putna I (1359-1526) a fost descoperit la Biblioteca Academiei Teologice din Kiev, iar Letopisețul de la Putna II (1359-1518) – la St.Petersburg, într-un codice aflat în Biblioteca Imperială.
Și această versiune este anonimă. 

Cronica lui Ștefan cel Mare s-a păstrat de asemenea într-o serie de prelucrări,versiuni externe : Cronica moldo-germană, Cronica moldo-polonă și Cronica moldo-rusă.

Cea mai apropiată de Letopisețul anonim este Cronica moldo-germană, scrisă în germana medievală, având un titlu în limba latină (Cronica breviter scripta Stephani dei gratia voyvoda Terrarum Moldannensium necnon Vlachyensium – Cronică scrisă pe scurt a lui Ștefan, din mila lui Dumnezeu, voievod al Țârilor Moldovei şi Valahiei) și, înainte de titlu, însemnarea datei când a fost scrisă: 28 aprilie 1502.

Aceasta este desigur data la care s-a  încheiat traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „ Dy Cronycke Des Stephan Woyvoda  auss der Wallachey”

 

 

 

STEFAN CEL MARE

 

Scrisă la curtea lui Ștefan cel Mare, cronica relatează evenimentele domniei acestuia, începând  cu prezentarea anului 1457, an în care Ştefan cel Mare a ocupat scaunul domnesc al Moldovei.

Urmează o prezentare cronologică a războaielor purtate de Ştefan, exceptând unii ani neimportanţi pentru autor (1458, 1459, 1460 etc.).

Printre evenimentele prezentate se numără: campania împotriva secuilor, cucerirea cetăţii Chilia, luptele de la Vaslui şi Valea Albă, confruntările cu ungurii, precum şi luptele dintre moldoveni şi oastea Ţării Româneşti.

 

 

 

”A[b] Jesus Maria 1502 Jar A[d] di[em]

28 Appril ist geschryben worden Dy Cronycke Des Stephan Woyvoda auss der Wallachey”

În traducere:

În anul de la Christos 1502 în ziua de

28 Aprilie s-a scris Cronica lui Ștefan Vodă

al Moldovei.

 

Este cea mai veche dintre scrierile istorice din Moldova păstrate până azi care cuprinde istoria domniei lui Ștefan cel Mare.

Autorul este un german anonim de la curtea domnitorului, posibil un militar  angajat de voievod.

În prima parte – până la anul 1486 – cronica reprezintă traducerea, prelucrată, a cronicii interne slavonești a Moldovei. Pentru a doua parte, până în 1499, informațiile sunt culese direct de autor.

Cronica moldo-germană a fost descoperită de profesorul universitar Olgierd Górka de la Universitatea din Lwów, cercetând Arhivele Bibliotecii de Stat din München, într-un Codex Latinarum. Tot Gorka va publica acest manuscris la Cracovia, în 1931.

La noi, lucrarea a fost publicată de I. Irimia Chițimia, în 1942, apoi de I. Bogdan și de P. P. Panaitescu.
S-a pus problema cum a ajuns această cronica  a Moldovei în Germania, ca să fie posibilă copierea.

Șt. Ciobanu susține că letopisețul moldovenesc ar fi fost dus de o solie (1501) trimisă la doctorul Hartman Schedel, pe vremea când Ștefan era bolnav de diabet și resimțea efectele rănii primite la Chilia.

H. Schedel, medic, umanist şi istoric german preocupat de istoria țărilor din Est care chiar publicase o carte în care vorbea și de Valahia (Liber Chronicarum, 1493), a copiat cronica pusă la dispoziție de solia moldovenească, traducând-o.

De remarcat este şi faptul că, începuturile literaturii istorice românesti coincid cu domnia lui Ştefan cel Mare, găsindu-şi deplina implinire mai târziu, prin scrierile marilor cronicari Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce.

 

 

 

 Citiţi şi: 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/04/28/ziua-de-28-aprilie-in-istoria-romanilor/

 

 

 

Bibliografie (surse): 

http://www.rasfoiesc.com/educatie/istorie/FAPTELE-SI-VIATA-LUI-STEFAN-CE47.php

https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/01/19/cronica-breviter-scripta-cronica-moldo-germana/

http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/968/SMOLNITSCHI%2CD._VERSIUNI_ALE_CRONICII_LUI_STEFAN_CEL_MARE.pdf?sequence=1&isAllowed=y

28/04/2018 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: