CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Istoricul și omul politic basarabean Valeriu Matei: „E nevoie ca istoria și timpul să facă dreptate și pentru poporul român!”

S-au împlinit 82 de ani de la semnarea la Moscova, la 23 august 1939, a sceleratului pact sovieto-nazist Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler.

În urma acestei înțelegeri tâlhărești, URSS a cotropit Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, după ce cu puțin timp înainte agresase Polonia, Finlanda, Estonia Letonia și Lituania.

ÎN TIMP, IMPERIUL SOVIETIC A FOST PEDEPSIT DE PROVIDENȚĂ, DESTRĂMÂNDU-SE

Istoricul basarabean Valeriu Matei a explicat pentru Q Magazine care au fost consecințele acestui pact pentru teritoriile românești, dar și pentru celelalte state agresate, opiniile sale fiind consemnate de revista https://www.qmagazine.ro.

Pactul sovieto-nazist, alături de protocoalele adiționale secrete, a însemnat deschiderea porții pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, un conflict pe care Germania lui Hitler l-a declanșat la 1 septembrie 1939 și la scurt timp după aceea de Imperiul Sovietic condus de Stalin la 17 septembrie, același an.

„Aceste țări agresoare nu-și puneau nici un fel de opreliști în declanșarea acțiunilor ostile față de terțe state. Au fost declanșate, astfel, agresiuni asupra Poloniei, Finlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României.  Notele ultimative ale sovieticilor din 26 și 27 iunie 1940, trimise României, au fost puse în aplicare de sovietici, aceștia fiind susținuți în pretențiile lor teritoriale de Germania hitleristă, de Italia condusă de Mussolini, de Ungaria, Bulgaria și alte state satelit.”, a subliniat Valeriu Matei.

Anexa secretă care stabilea sferele de influență sovietică și germană

„România suportă până astăzi consecințele acelei cârdășii sovieto-hitleriste, prin faptul că teritoriile de la răsărit de Prut au rămas înstrăinate de Țară, ocupate, anexate, transmise unor terțe state”.

Prin înțelegerile din perioada 28 iunie – 4 noiembrie 1940, teritoriile anexate de sovietici ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței au fost ciopârțite și împărțite.

A fost creată în mod ad hoc, fără niciun fel de acte justificative, așa-zisa Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, la 2 august 1940, fără să-i fie stabilite frontierele.

Divizarea acestor teritorii s-a făcut în conformitate cu interesele grupării ucrainene din Comitetul Central al Partidului Comunist Bolșevic, condusă de Nikita Sergheevici Hrușciov și de Semion Timoșenko, ministrul Apărării al Imperiului Sovietic în acea perioadă.

URSS a promovat în teritoriile ocupate o politică de asimilare și deznaționalizare, cum nu s-a mai produs în altă parte. Istoricul amintește că din mai mult de 2 milioane de locuitori, câți au rămas după ocuparea sovietică, peste 850 de mii au fost deportați în Siberia. 

A fost distrusă intelectualitatea, aproape sută la sută, purtătorii de conștiință națională și civică. Au fost deportați țăranii proprietari de pământuri.

A fost realizat un diabolic proces de deznaționalizare și rusificare, de cultivare a urii față de noi înșine, cuvântul român fiind folosit doar împreună cu calificativele fascist, ocupant burghezo-moșieresc etc., bibliotecile de carte românească au fost arse, bisericile și mănăstirile – închise și pângărite, monumentele de istorie și cultură distruse.

În 50 de ani de ocupație sovietică, prin acest proces de ideologizare și dezinformare, o parte a populației a fost îndepărtată de valorile culturii și spiritualității românești. Se stimula existența unei așa-zise limbi moldovenești deosebită de limba română, prin utilizarea alfabetului rusesc, introducerea de calchieri din rusă, prin traduceri hazardate sau prin editarea de dicționare (cuvântelnice) artificiale.

Totuși ocupanții sovietici nu au reușit să-i deznaționalizeze pe românii de la răsărit de Prut! Țărănimea basarabeană a știut să revină acasă. Intelectualitatea a fost refăcută, iar procesul de renaștere națională declanșat la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut – e o dovadă.

În 30 de ani de la separarea de Imperiul Sovietic au fost lichidate parțial aceste consecințe. Trebuie, însă, să avem răbdare, să muncim împreună în permanență ca să lichidăm definitiv efectele unui regim diabolic cum nu a mai fost cunoscut de alte națiuni”, a mai declarat acesta pentru Q Magazine.

 „În timp, Imperiul Sovietic a fost pedepsit de providență, destrămându-se, pentru că era clădit pe jertfa și sângele unor popoare ocupate.

Consecințele acestui pact au fost lichidate prin proclamarea independenței Lituaniei, apoi a Letoniei și Estoniei. Teritoriile românești de la răsărit de Prut s-au eliberat parțial de sovietici, proclamându-se independența Republicii Moldova la 27 august 1991, dar pentru sudul Basarabiei și nordul Bucovinei, ținutul Herței, situația este mult mai tristă și delicată.”, a adăugat istoricul Valeriu Matei.

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este Scriitorul-poetul-omul-politic-istoricul-Valeriu-Matei-foto-Agerpres-in-Q-Magazine-1024x682.jpeg

Valeriu Matei – scriitor, istoric și om politic din Republica Moldova, deputat în Parlament între 1990 și 2001, membru de onoare al Academiei Române din 2011.

În 1990, a scos din Arhivele sovietice Actele de dezmembrare a Basarabiei și rapoartele de ocupare a acestui teritoriu, pe care le-a tradus și publicat în română, franceză și engleză. Este principalul autor al Declarației de Independență a Republicii Moldova față de Imperiul sovietic.

ADDENDA:

În 2008, Parlamentul European a declarat ziua de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului.

În 2019, Parlamentul European a votat adoptarea unei rezoluţii prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă.

Pe de altă parte, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că poziţia Uniunii Europene împotriva Pactului Ribbentrop-Molotov, care a premers declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial, este o „minciună neruşinată”, dovedind astfel încă odată că Rusia nu a înțeles nimic din lecțiile pe care i le-a dat istoria tragică a ultimului secol.

08/10/2021 Posted by | ISTORIE ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Estonia şi Letonia intenţionează să ceară Rusiei – în calitatea sa de succesor legal al URSS – despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de ocupaţia sovietică

Letonia şi Estonia intenţionează să ceară Rusiei despăgubiri pentru 'ocupaţia sovietică'

 

 

Estonia şi Letonia, intenţionează să ceară Moscovei, conform unui comunicat difuzat de serviciul de presă al Ministerului Justiţiei eston, despăgubiri pentru „ocupaţia sovietică”,   informează agenţia de presă RIA Novosti.

Guvernele Estoniei şi Letoniei – ambele ţări membre NATO şi UE – au organizat marţi la Biblioteca Naţională din Riga  prima lor şedinţă comună dedicată împlinirii a 100 de ani de la crearea celor două state naţionale.

Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia.

În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS.

De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. 

Cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 23 august 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. 

Reamintim că în baza aceluiaşi pact odios încheiat de Germania lui Hitler şi URSS, Uniunea Sovietică a  cotropit teritoriile româneşti  Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

 

 

 

Sursa: https://radiochisinau.md/letonia-si-estonia-intentioneaza-sa-ceara-rusiei-despagubiri-pentru-ocupatia-sovietica–-73667.html

 

 

 

 

CITIŢI ŞI :

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/08/23/o-istorie-a-zilei-de-23-august-video-2/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2016/08/23/ziua-de-23-august-in-istoria-romanilor/

23/08/2018 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce rost a avut referendumul contestat „La sfat cu poporul” din R.Moldova ?

 

 

 

 

Moldova-CIA WFB Map.png

 

 

 În istoria R. Moldova a avut loc in data 6 martie 1994 un  referendum ciudat …

El a fost numit „La sfat cu Poporul” si marea majoritate a cetăţenilor care au participat la el au votat pentru păstrarea statalităţii si independenta tarii, ceea ce a fost imediat interpretat de factorii politici antiunionisti, drept un vot dat impotriva unirii cu România, desi nimeni nu pusese atunci aceasta problema.

Plebiscitul nu a avut putere legislativă, astfel încât analiştii l-au numit „sondaj sociologic”, iar rezultatele sale  au fost invocate de către autorităţile de atunci ca fiind argument pentru intarirea „statalităţii” R.Moldova.

La asa zisul Referendum din 1994 a fost adresată o  întrebare  complexă, iar cetăţenii au putut răspunde doar cu „Da” sau „Nu”.

Textul întrebării era următorul:

 

„Sunteţi pentru ca R. Moldova să se dezvolte ca un stat independent şi unitar, în frontierele recunoscute în ziua proclamării suveranităţii Moldovei (23.06.1990), să promoveze o politică de neutralitate şi să menţină relaţii economice reciproc avantajoase cu toate ţările lumii şi să garanteze cetăţenilor săi drepturi egale, în conformitate cu normele dreptului internaţional?”



Au participat aproximativ 75% dintre cetatenii cu drept de vot, iar 95,4% dintre acestia au votat „Da”.

Personalităţi publice şi o mare parte a presei a prezentat referendumul ca o mare lovitură pentru mişcarea pentru reunificarea României cu R.Moldova din ambele ţări, chiar dacă întrebarea nu făcea referire la România, ci la independență.

Criticii referendumului au atras atenţia asupra a două probleme de organizare: titlul nu a fost „referendum”, ci „sondaj sociologic”, iar unica întrebare adresată cerea un răspuns unic la mai multe probleme.

In fapt, era  vorba de 6 intrebari, nu de una.

Daca se  vota DA, se vota pentru toate 6, iar daca se vota NU, se vota impotriva tuturor celor 6 probleme specificate.

Pe vremea respectiva  se facea propaganda in mass media pentru DA.

In spoturile propagandistice  aparea harta Moldovei si se spunea ca daca se voteaza NU, se voteaza pentru divizarea RM, iar Moldovei de pe ecran i se taiau Transnistria si sudul gagauz…

Era la 2 ani dupa razboiul transnistrean si amintirile acelei tragedii  erau proaspete, astfel ca propaganda  si-a facut bine treaba.

Evident, votantii nu si-au  pus problema ca ar fi vorba de un referendum pro sau anti Unire cu Romania, sintagma ,, stat independent”interpretata in context, parea mai degraba o trimitere  la independenta fata de Rusia (era 1994, la 2 ani jumatate de la proclamarea independentei fata de URSS si Rusia).

Ulterior acest referendum a fost folosit de guvernarea agrariana de atunci si ulterior  de cea comunista promoscovita, de rauvoitorii sau de ignorantii de peste Prut si de prin alte parti, pentru a arata ca ,,poporul moldovenesc a decis”.

Problema abuzurilor de acest fel este una de actualitate si  vorbeste despre ea chiar Recomandarea 1704 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei- „Referendumul: spre o buna practica in Europa (2005)”.

In presa si in studiile de specialitate se face referire la efectul de “anesteziere a constiintei civice” prin recurgerea la plebiscit.

Este un viciu practicat pe larg in statele totalitariste, in special in cele post- sovietice, subliniaza mai multi autori: “in spatiul ex-sovietic sau in cel african, referendumul dominat de puterea executiva a condus, in toate cazurile, la validarea deciziilor deja luate si la slabirea unor democratii deja fragile.

Apelul la natiunea fragmentata si inerta politic poate rezulta in extinderea numarului de mandate acordate sefului de stat sau in modificarea legii fundamentale, in baza sugestiilor formulate de seful de stat.

Criza statului de drept poate fi agravata de astfel de practici, iar atacul cel mai periculos pentru democratie poate veni, paradoxal, de la unul dintre mecanismele cele mai democratice: referendumul.

06/03/2015 Posted by | POLITICA | , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: