Gândul zilei
“Nu se ştie îndeajuns ce formidabilă e propaganda ungurească contra noastră astăzi şi cât de adânc pătrunde pretutindeni, ce oameni de seamă din toată lumea ajung să se convingă că noi suntem nişte barbari răpitori, balcanizatorii unor teritorii care revin Coroanei Sfântului Stefan.
O să ne întâlnim cândva cu rezultatele acestei propagande şi o să ne muşcăm mâinile până la sânge, pentru că facem economii unde nu trebuie şi unde trebuie să n-avem curajul să o facem, fiindcă întâlnim pretutindeni partizani politici”.
Nicolae Iorga, intr-o conferinţă ţinută în anul 1926
Nicolae Iorga (n.17 ianuarie 1871 – d.27 noiembrie 1940.
In ziua de 27 noiembrie 1940, marele savant român a fost ridicat de un grup de legionari, format din Ion Tucan, secretar general al Institutului Național al Cooperației, Ștefan Cojocaru, consilier la INC, Traian Baicu, director la INC, Ștefan Iacobete , șofer la INC și Tudor Dacu (informator al Poliției Legionare) conduşi de inginerul agronom Traian Boeru) , care l-au ucis lângă localitatea Strejnic, jud.Prahova
Acest act barbar de răzbunare, pus în legătură cu descoperirea și reîngroparea rămășițelor comandatului Legiunii, Corneliu Zelea Codreanu, ucis la ordinul regelui Carol al II-lea, a fost făcut de acesti legionari din propria inițiativă, fara stirea conducerii Miscarii Legionare, a generat mari tensiuni între ei și generalul Antonescu, Conducatorul Statului la acea data.
Se mai vehiculeaza in randurile unor istorici ,si informatia ca acel Boeru, seful comandoului asasin, ar fi fost de fapt un agent al NKVD-ului sovietic, infiltrat in randurile Miscarii Legionare, cu misiunea demonizarii si decredibilizarii acesteia…
Iorga fost un mare istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român, fiind cunoscut în intreaga lume ca un inegalabil medievist, bizantinist de marca, filosof al istoriei, slavist si istoric al artelor.
Potrivit spuselor criticului George Calinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.
Nicolae Iorga este considerat pe buna dreptate, un adevarat patriarh al culturii române.
Gândul zilei
” Nu numai că eroismul nu se poate porunci, dar e cu neputință sa-l răsplăteşti.”
– Nicole Iorga –
Nicolae Iorga (n.17 ianuarie 1871 – d.27 noiembrie 1940
In ziua de 27 noiembrie 1940, marele savant român a fost ridicat de legionari, (cel mai cunoscut dintre aceștia și conducătorul grupului format din Ion Tucan (secretar general al Institutului Național al Cooperației), Ștefan Cojocaru (consilier la INC), Traian Baicu (director la INC), Ștefan Iacobete (șofer INC) și Tudor Dacu (informator al Poliției Legionare), fiind inginerul agronom Traian Boeru), si a fost asasinat lângă localitatea Strejnic, jud.Prahova
Acest act barbar de răzbunare, pus în legătură cu descoperirea și reîngroparea rămășițelor comandatului Legiunii, Corneliu Zelea Codreanu, ucis la ordinul regelui Carol al II-lea, a fost făcut de acesti legionari din propria inițiativă, fara stirea conducerii Miscarii Legionare, a generat mari tensiuni între ei și generalul Antonescu, Conducatorul Statului la acea data.
Se mai vehiculează in randurile unor istorici si informatia ca acel Boeru, seful comandoului asasin, ar fi fost de fapt un agent al NKVD-ului sovietic, infiltrat in randurile Miscarii Legionare, cu misiunea demonizarii si decredibilizarii acesteia…
Iorga fost un mare istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român, fiind cunoscut în intreaga lume ca un inegalabil medievist, bizantinist de marca, filosof al istoriei, slavist şi istoric al artelor.
Potrivit spuselor criticului George Calinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.
Nicolae Iorga este considerat pe buna dreptate, un adevarat patriarh al culturii române.
Gândul zilei
Istoria iși bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.
– Nicolae Iorga –
Nicolae Iorga (n.17 ianuarie 1871 – d.27 noiembrie 1940).
A fost un mare istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român, fiind cunoscut în intreaga lume ca un inegalabil medievist, bizantinolog de marca, filosof al istoriei, slavist si istoric al artelor.
Potrivit spuselor criticului George Calinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”, fiind considerat pe buna dreptate, un adevarat patriarh al culturii române.
In ziua de 27 noiembrie 1940, a fost ridicat de un grup de legionari, (cel mai cunoscut dintre aceștia și conducătorul grupului format din Ion Tucan (secretar general al Institutului Național al Cooperației), Ștefan Cojocaru (consilier la INC), Traian Baicu (director la INC), Ștefan Iacobete (șofer INC) și Tudor Dacu (informator al Poliției Legionare), fiind inginerul agronom Traian Boeru), și ucis lângă Strejnic, jud.Prahova.
Acest act barbar de răzbunare, pus în legătură cu descoperirea și reîngroparea rămășițelor comandatului Legiunii, Corneliu Zelea Codreanu, ucis la ordinul regelui Carol al II-lea, a fost făcut de acesti legionari din propria inițiativă, fara stirea conducerii Miscarii Legionare, a generat mari tensiuni între ei și generalul Antonescu, Conducatorul Statului la acea data.
Se mai vehiculeaza in randurile unor istorici si informatia ca acel Boeru, seful comandoului asasin, ar fi fost de fapt un agent al NKVD-ului sovietic, infiltrat in randurile Miscarii Legionare, cu misiunea demonizarii si decredibilizarii acesteia…
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 