Necunoașterea limbii de stat, ar urma să fie PEDEPSITĂ în Ucraina cu ÎNCHISOAREA

LOVITURĂ pentru ROMÂNI. Necunoașterea limbii de stat, PEDEPSITĂ cu ÎNCHISOAREA în Ucraina.

Rada Supremă a Ucrainei (parlament unicameral) examinează în cea de a doua lectură proiectul de lege privind limba ucraineană. 

Proiectul de lege, reprezintă în forma actuală o mare lovitură împotriva minorităților naționale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia, potrivit observatorilor independenți, transmite BucPress, preluat de https://www.stiridiaspora.ro/ucraina-lovitura-pentru-romani-necunoa-terea-limbii-de-stat-pedepsita-cu-inchisoarea_414396.html

În prima lectură, proiectul de lege a fost votat de 261 de aleși ai poporului. Proiectul de lege păstrează articolul nr. 7 al Legii Educației, care limitează dreptul la studii în limba maternă, împotrivă căruia au protestat românii din Ucraina, dar și state ca Ungaria, România, Bulgaria etc. Mai mult decât atât, proiectul de lege prevede susținerea testărilor independente după absolvirea școlii de cultură generală doar în limba ucraineană.

Autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minoritățile naționale. Așadar, a fost exclus aliniatul: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităților lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale”.

Acest articol de mare importanță pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectul de lege fiind unul inutil și speculativ.

O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este articolul 21

Pentru apărarea limbii ucrainene, legislatorul de la Kiev propune numirea de către Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a unui Împuternicit pentru Apărarea Limbii de Stat. Este propusă crearea Comisiei Naționale pentru Standardele Limbii de Stat, care va verifica nivelul de cunoaștere a limbii ucrainene mai ales în cazul persoanelor care vor să obțină cetățenia ucraineană, dețin funcții de stat sau lucrează în instituțiile finanțate de stat. Comisia este un organ colegial.

În urma verificării cunoașterii limbii ucrainene, Centrul de Limba Ucraineană, va elibera un Certificat de Stat fără perioadă de valabilitate. Persoanele care ocupă funcții în instituțiile de stat vor trece obligatoriu un examen de cunoaștere a limbii ucrainene.

O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este articolul 21 al proiectului de lege privind limba ucraineană, care prevede editarea presei scrise doar în limba de stat. Dacă redacțiile doresc să editeze ziarul sau revista în altă limbă, ei trebuie să traducă integral conținutul articolelor în limba de stat. Așadar, în cel mai bun caz, presa românească scrisă va deveni bilingvă.

Art. 21 prevede: „Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub același nume, să corespundă conținutul, volumul și modalitatea de tipar, edițiile trebuie să aibă aceeași numerotație și să fie tipărite în aceeași zi”.

Dacă redacția își dorește să editeze un ziar în limba română integral, de exemplu, aceasta va trebui să garanteze editarea unui ziar cu același nume, dar tradus integral în limba ucraineană, care va putea fi abonat sau cumpărat. În același timp, toate cheltuielile de traducere și de tipar vor fi pe seama editorilor, în caz contrar va fi retrasă licența. Art. 21 prevede, de asemenea, că „în zona distribuirii unui organ de presă trebuie să fie distribuită aceeași ediție în limba ucraineană”.

Vor avea de suferit și editurile, care vor fi obligate să scoată cărți în limba ucraineană în proporție de cel puțin 50% pe parcursul unui an. Însă, legislatorul face unele excepții pentru librăriile și editurile care distribuie cărți în una din limbile oficiale UE, ceea ce nu se referă și la presă.

Proiectul de lege se referă și la afișe stradale

Proiectul de lege se referă și la anunțuri (afișe) stradale. Acestea trebuie să fie amplasate în formă scrisă doar în limba ucraineană sau în limba ucraineană cu traducere în limba română / altă limbă. Așadar, un primar nu poate pune un anunț la intrarea în primărie doar în limba română, ci în două limbi concomitent sau doar în limba de stat.

Nerespectarea cerințelor legislației lingvistice se va pedepsi cu amenzi usturătoare. De exemplu, funcționarii publici care vor fi găsiți vinovați de neglijarea limbii ucrainene, vor fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 3.400-6.800 grivne. Regula se referă și la mediile de informare tipărite, care dacă nu vor avea dublaj ucrainean, vor fi amendate cu suma de 6.800-8.500 grivne.

Încercările de a introduce bilingvismul sau multilingvismul în Ucraina (sau de a acorda statut oficial oricărei alte limbi la nivel național sau într-o anumită regiune) vor fi calificate ca tentative de răsturnare a ordinii constituționale și vor fi pedepsite cu până la 10 ani de închisoare, potrivit articolului 109 al Codului Penal. Amintim că în prima lectură, proiectul de lege privind limba ucraineană a obținut 261 de voturi.

Potrivit experților, scandaloasa lege are toate șansele să fie adoptată de Rada Supremă, deoarece în ajunul alegerilor fracțiunile parlamentare orientate către electoratul naționalist vor să demonstreze că au grijă de limba și securitatea statului, arată Libertatea Cuvântului, preluat de Romanian Global News.

În anul 2018 președintele Petro Poroșenko a salutat adoptarea în prima lectură a proiectului de lege privind limba ucraineană. El a mai spus că dorește să vadă un proiect de lege perfecționat pentru cea de a doua lectură, cu introducerea unor modificări, care vor consolida pozițiile limbii ucrainene, însă, în același timp, vor corespunde standardelor europene de atitudine față de minoritățile naționale, ceea „ce va facilita unitatea și nu dezbinarea națională”, a spus Petro Poroșenko.

 Ținta acestor  legi restrictive este, în primul rând, minoritatea rusă din Donbass. Totuși, această minoritate va avea cel mai puțin de suferit, deoarece Rusia, o mare putere, nu va îngădui prea mult o astfel de sfidare. Iar pentru a nu lăsa Legea fără efect, șovinii ucraineni o vor impune celorlalte minorități naționale. Înainte de toate, românilor. De ce lor? Pentru că răspunsul României a fost întotdeauna, timid și ineficient.

Nu sunt oare românii poporul cel mai risipit, cel mai împărțit, cel mai asediat popor din zonă? Ungaria deja a luat măsuri de apărare a maghiarilor din Ucraina, măsuri clare și ferme. În România, după o mică tulburare în media, după o declarație provenită de la Ministerul Educației și după anularea vizitei Președintelui Johannis la Kiev subiectul a fost cu totul acoperit de avalanșa subiectelor la modă.

Astăzi, în Ucraina democratică și independentă (cel puțin așa se pretind a fi conducătorii acestui stat) trăiesc aproximativ 450.000 de români, chiar dacă ei sunt împărțiți artificial de oficialități în trei grupuri distincte – români, moldoveni și volohi.

În anul 1991 aveau 91 de școli cu predare în limba română. Astăzi au cel mult 62, am spus cel mult deoarece diminuarea numărului lor este un proces în curs, din ce în ce mai puternic.

Măsura legislativă adoptată de Rada de la Kiev garantează nu supraviețuirea minorităților în Ucraina, ci dispariția acestora. Dispariția este de neînlăturat atunci când se restrânge posibilitatea studierii limbii materne, atunci când noile generații nu mai au cum să-și consolideze identitatea prin studierea propriei limbi și a propriei culturi. 

Minoritatea românească din Ucraina s-a văzut supusă unui regim de persecuții diverse – de la încorporarea abuzivă a tinerilor români în Armata Ucrainei și trimiterea lor preferențială în zona de conflict din Estul Ucrainei până la restrângerea posibilităților de exprimare culturală, totul culminând cu suprimarea învățământului în limba română la nivelul claselor superioare. 

Cu toate acestea soarta românilor din Ucraina, din toată Ucraina, este în fapt strâns legată de soarta românilor din România. Anii care vin ascund mari primejdii, mari provocări. Atât de mari încât ne determină să spunem – dacă nu suntem capabili să ne îngrijim de drepturile conaționalilor noștri amenințați să dispară în câteva decenii cum o să fim în stare să ne apărăm drepturile în fața unor amenințări zonale concrete, amenințări care privesc identitatea, țara și Statul român? 

Un nou an 1940 nu este imposibil. După cât se pare este chiar inevitabil, dacă nu vom arăta hotărât și clar că suntem deciși să reacționăm și să ne apărăm ființa, țara și Statul. Primul gest ar fi apărarea drepturilor românilor din țara vecină prin gesturi concrete și eficiente, comentează https://www.balcanii.ro/tag/eugen-uricaru/).

 

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2018/03/19/alarmant-mai-putin-de-jumatate-din-copii-romani-din-ucraina-studiaza-in-limba-materna-video/

 

 

 

 

 

 

Publicitate