Limba română, eliminată din școlile Ucrainei

Începând din 1 ianuarie a.c., în Ucraina nu se mai poate învăța în școală decât în ucraineană, în detrimentul sutelor de mii de copii vorbitori acasă de română, bulgară, maghiară sau poloneză.

Noua lege ucraineană a învățământului, din 2017, a fost o surpriză neplăcută pentru susținătorii străini ai Kievului și a stârnit de la început proteste în statele vecine, chiar și în unele, precum Polonia, care au fost fără rezerve de partea Ucrainei și împotriva Rusiei, transmite radioerupalibera.org., preluată de Natalia Zgherea pe situl https://infoprut.ro.

Destinată a limita folosirea limbii ruse, legea afectează direct și celelalte minorități, în primul rând românii (numiți oficial „moldoveni”) și bulgarii, dar și polonezii sau maghiarii. Tocmai aceștia din urmă au protestat cel mai vehement, deși sunt mult mai puțin numeroși în Ucraina decât vorbitorii de română sau bulgară.

Deja în Cernăuți și Herța, româna nu mai poate fi limbă regională. Administrația regională din Cernăuți le-a cerut celor din Herța, Hliboca și Noua Suliță să anuleze deciziile trecute prin care limba română obținuse statut de limbă regională și putea fi folosită, alături de ucraineană, în unitățile administrative locale.

Reprezentanții mediului asociativ românesc din Ucraina au trimis, de nenumărate ori, conducerii statului ucrainean (Președintelui, Premierului, șefului Parlamentului) cereri colective de anulare a prevederilor legilor care lichidează „drepturile istorice la învățământ în limba maternă”.

Semnatarii cereau să fie introduse amendamente la Legea Educației din Ucraina, Legea „Despre funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat”, Legea „Despre învățământul secundar”, ale căror norme reprezintă o lovitură distrugătoare asupra învățământului, culturii, presei, identității și spiritualității comunității românești din Ucraina – o populație indigenă ce locuiește în mod tradițional în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.

Publicitate

Discuții pe tema legii educației din Ucraina. Conferința de presă a miniştrilor de externe român şi ucrainean T. Meleșcanu și Pavel Klimkin.VIDEO

 

 

 Ministrul ucrainean al afacerilor externe, Pavlo Klimkin, s-a aflat în ziua de 13 octombrie a.c. într-o vizită de lucru în România, unde a avut discuţii cu omologul său român, Teodor Meleşcanu, şi cu ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac.

De asemenea, şeful diplomaţiei de la Kiev s-a întâlnit şi cu o delegaţie a Parlamentului României preocupată de iniţierea unui dialog cu instituţiile ucrainene în vederea asigurării protecţiei drepturilor cetăţenilor aparţinând comunităţii româneşti autohtone din Ucraina.

Totodată, ministrul ucrainean de externe a fost la Budapesta, unde a discutat cu omologul său ungar despre noua lege a educaţiei din Ucraina, transmite Radio Romania-actualitati.ro

 

DECLARAȚIE: „Limba moldovenească este un artificiu inventat de sovietici și practicat în politica statului ucrainean”

 

  La întâlnirea organizată în Parlamentul României cu Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin,au fost puse în discuție noile prevederi ale Legii educației aduptată la Kiev.

Deputatul de origine basarabeană Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării (foto), i-a cerut oficialului ucrainean ca autoritățile de la Kiev să asigure predarea materiilor în limba română maternă în școlile românilor din Ucraina.

„În calitate de președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării am avut prima reacție oficială în Parlamentul României legat de noua Lege a educației din Ucraina.

Nu voi mai reaminti tratatele pe care statul ucrainean le încalcă prin adoptarea actului normativ, inclusiv articolele 23 și 53 din propria Constituție, însă trebuie să menționez că românii din Ucraina au murit și mor în continuare pentru integritatea teritorială a țării în care trăiesc și nu cred că poate contesta cineva faptul că aceștia nu sunt cetățeni loiali Ucrainei, indiferent de limba în care aleg să studieze în școlile lor istorice.

Subliniez încă o dată că „limba moldovenească” este un artificiu inventat de sovietici și practicat în politica statului ucrainean pentru a-i dezbina pe români în români propriu-ziși și moldoveni, când ei sunt toți un singur neam și vorbesc o singură limbă.

Dorim ca, pe viitor, soluția pentru această problemă, care denotă o lipsă de respect față de unitatea noastră lingvistică, etnică și culturală, să se materializeze prin predare exclusiv în limba română maternă în școlile românilor din Ucraina”, i-a spus ministrului ucrainean deputatul Codreanu.

Ministrul ucrainean de Externe a explicat că noua lege a educaţiei din ţara sa nu este îndreptată împotriva minorităţilor şi a promis că nicio școală românească nu va fi închisă în Ucraina.

 

 

 

 

 

„Astăzi, am discutat despre legea privind educaţia şi din nou am subliniat că această lege nu este îndreptată împotriva comunităţilor etnice. Noi nu suntem interesaţi deloc, nici în asimilare, a niciunei din etniile noastre naţionale. Noi avem cu comunitatea română, cu care existăm de sute de ani, legături foarte strânse.

Suntem interesaţi să o dezvoltăm ca pe o parte integrantă a Ucrainei, şi logica acestei legi nu este pentru a restrânge drpturi şi problema nu este să interzicem românilor să înveţe Biologia sau Fizica în limba română, ideea este să construim învăţarea limbii ucrainene. De ce? Pentru ca fiecare să ocupe un post public, ceea ce înseamnă cunoaşterea limbii ucrainene, să intre la univesităţile din Ucraina, să înveţe, să devină o parte integrantă a business-ului”, a declarat Pavlo Klimkin.

 

   

Ungaria și România nu vor putea forța Ucraina să-şi modifice controversata lege a educației

 

  

Foto: Preşedinţii României şi Ucrainei

Analistul politic ucrainean Kirill Molceanov consideră că Ungaria și România nu vor putea forța Ucraina să-şi modifice controversata lege a educației, nici măcar în cazul unor avize negative în acest sens din partea Comisiei de la Veneţia şi a Comisiei Europene.

„Kievul nu va face nicio modificare în ceea ce priveşte această reformă a învățământului, deoarece președintele este solidar cu minoritatea radicală de dreapta. Orice modificare va fi considerată de radicalii de dreapta ca o trădare a intereselor naționale ucrainene. În consecință, Poroșenko va fi gata să sacrifice chiar și sprijinul partenerilor occidentali” – a explicat Molceanov.

Potrivit acestuia în viitorul apropiat, Polonia, de asemenea, se va alătura Ungariei şi României în ceea ce priveşte pretenţiile faţă de noua lege ucraineană a educației.

„Foarte curând, Polonia se va alătura cerințelor Ungariei și României privind modificarea legii educației. Ca urmare, relațiile dintre aceste țări și Ucraina vor continua să se înrăutățească.

Dacă înainte Polonia era avocatul Ucrainei în UE, acum va deveni procurorul țării noastre în Europa. În cele din urmă, acest lucru va provoca dificultăți pentru integrarea europeană a Ucrainei”– a concluzionat Kirill Molceanov.

 

Surse:

https://www.ziarulnational.md/declaratie-limba-moldoveneasca-este-un-artificiu-inventat-de-sovietici-si-practicat-in-politica-statului-ucrainean/

http://www.flux24.ro/ungaria-si-romania-nu-vor-putea-forta-ucraina-sa-si-modifice-controversata-lege-a-educatiei/

În Ucraina s-a pus în mişcare un proces de deznaționalizare rapidă şi brutală a vorbitorilor de limba română

 

 

 

“Ucraina sfidează România! La Kiev, semnătura lui Poroșenco tocmai a pus pe roate un proces de deznaționalizare brutală a vorbitorilor de limba română din statul vecin”

Referitor la promulgarea legii educației din Ucraina, deputatul român Eugen Tomac a declarant pe contul său de facebook:

„L-am avut astăzi invitat la Parlament pe Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov. Speram să obținem niște răspunsuri referitoare la abuzul comis asupra celor 500.000 de români din statul vecin după promulgarea Legii Educației. N-am aflat nimic nou. Dimpotrivă.

Prin poziția exprimată, domnul Bankov a confirmat, pentru cine nu era suficient de clar, că statul ucrainean desconsideră normele democratice spre care pretinde că aspiră, dar mai ales, desconsideră România”, transmite Romanian Global News.

„I-am amintit prevederile articolului 13, punctul 5 din Tratatul de bază, semnat între România şi Ucraina în 1997, prin care partea ucraineană se angajează, negru pe alb, să respecte dreptul minorităţii române de a fi instruită în limba maternă.

Drept răspuns, domnul ambasador a spus, dincolo de voalările diplomatice, că prevederile Tratatului nu sunt obligatorii. L-am întrebat şi despre divizarea artificială între români și moldoveni pe care Ucraina o menţine în mod voit. Pe asta a preferat s-o ocolească. Concluzia este simplă. „Bunovoinţa” domnului Bankov nu schimbă deloc datele problemei.

Vom cere în continuare, prin toate mijloacele posibile, ca şcolile româneşti să funcţioneze în continuare, iar cele care au fost închise, să fie redeschise, mai afirmă deputatul.

„Ucraina sfidează România! La Kiev, semnătura lui Poroșenco tocmai a pus pe roate un proces de deznaționalizare brutală a vorbitorilor de limba română din statul vecin.

Noi nu am cerut decât respectarea Tratatului bilateral de bază semnat între România și Ucraina, în 1997, care garantează învățământul în limba română în regiunile locuite de români.

Drepturile românilor nu sunt negociabile!”

De asemenea, fostul ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a transmis și el un mesaj pe contul său de socializare: „Promulgarea noii legi a învățămăntului de către Petru Poroșenko este un gest inamical și dușmănos nu doar la adresa celor peste 500 000 de români din Ucraina ci și la adresa României și Republicii Moldova.

În Ucraina minoritatea românească este acasă, pe pământurile ei, ocupate abuziv de URSS și nu merită un astfel de tratament.

Lupta cu imperialismul rus nu ar trebui să afecteze minoritățile loiale statului ucrainean. În timp ce etnicii români luptă și își dau viața în Donbas apărând integritatea statului ucrainean, acasă, copiilor lor le sunt închise școlile și interzis învățământul în limba maternă. Noua lege a învățământului încalcă atât principiile europene în materie de drepturille minorităților cât și Tratatul bilateral dintre România și Ucraina.

Fortificarea statului ucrainean nu se poate face prin deznaționalizarea românilor, prin absorbția lor de majoritate.

Încălcând cu bună știință legislația internațională și tratatele bilaterale la care este parte, Ucraina se așează pe aceiași linie cu Federația Rusă. Este timpul ca România să reevalueze tratatul de bază cu Ucraina și sprijinul pe care îl acordă acestei țări, deja neprietenă”.

Ambasadorul Ucrainei la București a încercat să-i aburească pe parlamentarii români: “Nu se închide nicio școală în Ucraina unde predarea este acum în limba minorităților”

 

Ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov (foto), a dat asigurări marți la Parlament că nu se va închide nicio școală din Ucraina unde predarea este acum în limba minorităților și că nici profesorii nu vor fi dați afară, transmite www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

O delegație de parlamentari s-a întâlnit marți la Parlament cu ambasadorul Ucrainei, după ce președintele Petro Poroșenko a promulgat noua lege a educației, care limitează predarea în limbile minorităților.

„Nu este vorba aici despre închiderea școlilor. Nu se închide nicio școală în Ucraina unde predarea este acum în limba minorității respective, nu doar a minorității române, ci și a altor minorități prezente pe teritoriul Ucrainei. Nu vorbim de profesori care vor fi dați afară pentru că acum ei predau limba română și nu pot preda limba ucraineană.

Se prevede și prin legea respectivă, și prin finanțarea Ministerului Învățământului ca acei profesori care predau acum în limba minorităților să aibă — finanțat de stat — programe de pregătire profesională pentru a preda și în limba ucraineană”, a declarat diplomatul ucrainean.Potrivit acestuia, implementarea legii se va face prin mai multe acte normative, care țin de curricule și de alte aspecte.

El a susținut că legea adoptată pe 5 septembrie de Parlamentul ucrainean și promulgată luni seară de președinte introduce „reformă foarte complexă și globală” a sistemului de învățământ din Ucraina și nu vizează exclusiv minoritățile naționale, care sunt prezente și beneficiază de drepturi prin Constituție.
„Legea vizează sistemul de învățământ din Ucraina în complexitate. Noi, ca țară, și o spun în calitate de ambasador, înțelegem toate îngrijorările din poziția părții române, înțelegem că introducerea reformei respective trebuie discutată și clarificată pentru că, în momentul de față, avem legea adoptată de Parlament și promulgată de președinte, dar încă nu sunt discuții despre reglementarea legii respective.

Și acolo trebuie discutate abordări, pe care le vom avea împreună în ceea ce privește și minoritățile naționale. Vorbesc de implementarea ca procedură”, a explicat ambasadorul.

El a anunțat că există o perioadă de tranziție după promulgarea legii, timp în care vor trebui elaborate curricula și alte acte normative. Oleksandr Bankov a adăugat că legea introduce învățământul în limba ucraineană începând cu școala secundară — clasa a V-a.

Asimilarea românilor se va face în câtva timp, nu brusc, explică cu tupeu diplomatul ucrainian”Elevii care beneficiază de învățământul în limba maternă, adică a unei minorități naționale, în școlile din Ucraina care au acea predare în limba maternă nu pot trece brusc la predarea la limba ucraineană și din acest motiv introducerea este graduală, astfel încât vom avea clase cu predare în ambele limbi — una oficială și alta a minorității respective”, a mai susținut el.