Un pusti hacker de la Romanian National Security povesteste presei cum a atacat Le Monde şi Telegraph
Supăraţi pe străini, o gaşcă de puşti teribilişti au ieşit la luptă cu arme informatice. Îşi zic, pompos, „Romanian National Security” (Securitatea Naţională Română) .
Dupa două evenimente despre care ei spun că sunt „denigratoare pentru români”, tinerii informaticieni de la „Romanian National Security” (Securitatea Naţională Română)au înceaput o campanie prin care să-i pună la punct pe cei din ţările pe care ei le cred neprietenoase cu românii.
Au devenit celebri peste noapte, spărgând site-urile publicaţiilor „Daily Telegraph” şi „Le Monde” şi postând pe paginile acestora mesaje pătimaşe care, spun ei, ar spăla imaginea României.„Nu ne vom opri aici!”, au spus ei . Incepând de săptămâna viitoare, vor lua în vizor şi alte siteuri, acţionând la fel ca în cazul celor două ziareDupă modificarea paginilor din cele două publicaţii, făcută la interval de cinci zile, numele grupului a apărut în presa din străinătate şi în cea din România.
În spatele RNS şi al mesajelor naţionaliste stă un grup de aproape 20 de hackeri, cu o medie de vârstă sub 20 de ani, „nişte băieţi care petrec prea mult pe net”, după cum spune unul dintre ei.
„Nu suntem rasişti”, spun ei şi vor ca, prin intermediul EVZ să-şi ceară scuze faţă de romii care duc o viaţă onestă şi cunosc atât munca cinstită, cât şi respectul”.
ÎNFLĂCĂRARE
Ion. Hacker Ion: „Ne-a ajuns atâta batjocură!”
Reporterii EVZ s-au întâlnit cu unul dintre membrii Romanian National Security (RNS), un bucureştean de 17 ani, care a acceptat să vorbească doar după ce s-a asigurat că identitatea nu-i va fi deconspirată.„Ştiu că îmi risc viitorul şi cariera”
„Nu ştiu exact cum se pedepseşte ceea ce fac eu, însă ştiu că îmi risc viitorul şi cariera. Să zicem că mă cheamă Ion. Oricum, nici măcar cei din RNS nu-mi ştiu adevăratul nume. Şi nici eu pe al lor”, îşi începe el povestea .
Se caracterizează ca fiind un tip naţionalist, la fel ca părinţii lui, care sunt printre puţinii care-i ştiu preocupările. Dar nici nu dă de bănuit, pentru că, în afara şcolii, viaţa lui curge ca a oricărui alt licean.
„Ion” este conştient că, având această preocupare, nu e uşă de biserică, însă e convins că acţionează pentru o cauză nobilă: „Suntem o echipă de tineri care încearcă să apere demnitatea românilor. Ştiu că se spune că la rău nu trebuie să răspunzi cu rău, însă românii sunt, în general, mult prea toleranţi. Ne-am săturat să fim îmbrânciţi, trebuie să punem piciorul în prag!”, se inflamează tânărul.
De altfel, ţine el să precizeze, răul făcut site-urilor atacate nu e atât de mare cum ar fi putut fi. „Dacă voiam, puteam sustrage informaţii confidenţiale, puteam infecta calculatoarele redacţiei şi pe cele ale cititorilor care accesau site-ul”, afirmă el.
„I-am lăsat să-şi bată capul cu traducerea”
Atacul asupra publicaţiilor „Le Monde” şi „Daily Telegraph” s-a vrut, de fapt, o răfuială cu francezii, respectiv cu englezii. Pe francezi s-au supărat pentru gluma din emisiunea de pe France 2, în care mesajele cerşetorilor de pe teritoriul Franţei au fost numite „salutul românesc”.
La fel de tare i-au enervat britanicii de la „Top Gear” care au prezentat, într-o emisiune a lor, un sat de romi din România. Nu au atacat însă site-ul televiziunii şi nici pe cel al „Top Gear”, ci au preferat publicaţii cu un număr mai mare de cititori. Mesajele postate pe cele două site-uri le-au dat bătaie de cap atât francezilor, cât şi englezilor, pentru că erau lungi şi scrise în limba română.
„A fost o ironie, i/am lăsat să-şi bată capul cu traducerea”, zâmbeşte „Ion”. „Ne-a ajuns atâta batjocură. Ţiganii nu sunt români! Nu ei ne-au scris istoria! Când vorbiţi despre compatrioţii noştri nu mai folosiţi expresiile ţigani români. Noi v-am respectat Franţa, voi ne veţi respecta România”. Aşa au scris ei în „Le Monde”.
Cum au procedat
Modalitatea de lucru e simplă: băieţii găsesc ţinta, îşi împart sarcinile, stabilesc ora şi acţionează.
„Site-urile s-au «spart» printr-o metodă numita SQL Injection, prin care am extras datele de logare ale administratorilor, ne-am logat sub contul acestora, în panoul de control, de unde am uploadat pe serverul lor un script care ne uşura munca şi care ne dădea acces la tot serverul. Prin scriptul acela am modificat prima pagină”.
Operaţiunea a durat mai puţin de o oră şi s-a petrecut la prânz „pentru că atunci sunt mulţi cititori on-line”.
„Îmi pare rău că ne-am coborât la nivelul lor. Trebuia să le arătăm că suntem mai civilizaţi decât ei, deşi sunt mai avansaţi ca ţară”, este o altă opinie.
Graniţa subţire dintre pasiune şi ilicit
Între o mare pasiune pentru domeniul IT şi hacking, graniţa nu este foarte puternică. După ce ajung să se joace fără probleme cu noţiunile din domeniu, le pare tentant să descopere greşelile şi vulnerabilităţile site-urilor. Urmarea: intervenţia pe servere la care, teoretic, nu au acces, nu le dă bătăi prea mari de cap.Acţionează individual sau în echipă, iar durata şi dificultatea depind de nivelul de securizare a site-ului. „De cele mai multe ori, acţiunile noastre au ca scop descoperirea vulnerabilităţilor unui site, pe care le prezentăm celor care l-au făcut”, susţine hackerul „Ion”.
O mare plăcere pentru el şi colegii lui este să „lovească” în specialiştii IT care iau bani foarte mulţi pentru servicii proaste. „Cei ce se cred mari programatori sunt orbiţi de bani, dar stângaci în realitate. Spărgându-le siteurile vrem să-i facem să lase nasul mai jos”, adaugă băiatul.
Iar ca să convingă că acţiunile lor nu trebuie hulite, hackerii din cadrul RNS spun că nu şi-au folosit niciodată cunoştinţele în IT pentru beneficii materiale, informatica şi securitatea IT fiind pentru ei „un hobby”.
„Orice asociere a RNS cu infractorii on-line (fraude bancare sau licitaţii fictive) este complet eronată”, arată haiducii web.
Ati citit largi extrase din articolul:
Hackerii de la Romanian National Security povestesc cum au spart Le Monde şi Telegraph
Cititi articolul integral la:
http://www.haiducii-web-care-au-atacat-le-monde-893130.html
Autori: Mirabela Anghel, Cristina Olivia Moldovan
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 