CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

A trecut la cele veșnice scriitorul și jurnalistul patriot român Lazăr Lădariu

 

 

 

 

 

 

 

Poetul si jurnalistul patriot Lazăr Lădariu, redactor sef al cotidianului Cuvântul Liber, a decedat in ziua de 1 ianuarie 2019.

In 1963 a absolvit Facultatea  de Filologie a Facultatatii de Filologie a Universității din Cluj-Napoca.
1963-1969 – a fost asistent universitar la Institutul Pedagogic de 3 ani din Târgu-Mureș, actuala Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș

In august 1975 a devenit  redactor la ziarul județean „Steaua roșie”, până în 26 decembrie 1989
26 decembrie 1989 – până în prezent a fost redactor-șef la ziarul Cuvântul liber
A  publicat peste 10.000 de articole, colaborari cu grupaje și pagini de poezie în revistele „Vatra” , „România literară” , „Steaua” , „Tribuna” etc.

 

A fost  un poet cu zeci de volume de versuri publicate si o personalitate de primă mărime din județul Mureș și din Transilvania, parlamentar în două legislaturi, membru în Uniunea Scriitorilor din România, membru în Uniunea Ziariștilor Profesioniști, membru al delegației române, din partea Camerei Deputaților, la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, membru al Comisiei pentru Cultură, Arte, Mass-Media a Camerei Deputaților
Vicepreședinte al Partidului Unității Naționale Române, Președinte al Despărțământului Central Județean Mureș al ASTRA.

 

• Poeziile sale au  fost  traduse in limbile germană, rusă, maghiară, sarbă, albaneză.

A primit numeroase distictii si premii, printre care:

  • Premiul Asociației Scriitorilor din Târgu-Mureș-pentru cărțile:”Câmpuri cosite de ceata”, „Planete pentru iscoadele albe”, „Prezent!”, „Sub norii de plastic” si „Litaniile cerului”

  • În anul 2005 i s-a decernat Premiul de Excelență și Diploma Asociației Scriitorilor, filiala Targu Mures pentru întreaga activitate literară

Înmormântarea va avea loc vineri, 4 ianuarie, de la ora 12, în Cimitirul Bisericii de Lemn din Târgu-Mureș.

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCA IN SFÂNTA PAZA SA !

 

 

 

 

 

ŢINTELE IREDENTISMULUI MAGHIAR CONTEMPORAN ŞI AVANGĂRZILE UNGARIEI DIN ROMÂNIA

Autor:

Având în vedere că ținta orientativă a iredentismului unguresc este antiromânismul declarat, vrem să punctăm, în editorialul de față, câteva dintre obiectivele contemporane ale lui, privind Transilvania, în declarațiile unor mahări maghiari, având și avangărzile lui din România. Sub sloganul „Justiție pentru Ungaria!”, având țintă de atac Tratatul de Pace de la Trianon, din anul 1920, și reluarea unor „visuri iredentiste pentru îndreptarea unei nedreptăți istorice”, înflorește o propagandă antiromânească urmărind „autonomia teritorială a comunității maghiare din Transilvania, cu variante extremiste care merg până la desprinderea acesteia din trupul național al României”.
În cele ce urmează redăm doar câteva „idei ale autonomiei maghiarilor din România, expuse de principalii factori de răspundere ai maghiarimii din Ungaria și România”.

 

1. Arpad Goncz, președinte al Ungariei între anii 1993-2000: „Națiunea ungară, ca un singur om, ține de dreptul său de proprietate asupra întregului Ardeal. Nu va exista nicio generație ungară care să fie dispusă să renunțe la acest sfânt drept istoric. Națiunea ungară este gata să ia arma în mâini, în orice clipă, pentru a-și exercita acest drept, sacrificându-și până și viața în această luptă. Fără Transilvania nu există statul ungar, nici misiunea maghiară realizabilă, nici viață maghiară”.

2. Gyula Horn, fost ministru de Externe și prim-ministru al Ungariei (1994-1998): „Statul național omogen este un fenomen perimat, anacronic, pentru că face abstracție de minoritățile naționale existente în țările respective. În toate țările, drepturile minorităților se leagă, într-un fel, de problema frontierelor și tocmai aspirațiile pentru statul național sunt acelea din cauza cărora se pune problema frontierelor”.

3. Viktor Orban, președintele FIDESZ, fost și actual premier al Ungariei: „Transilvania este parte a spațiului vital al Ungariei în Bazinul Carpatic… Autonomia teritorială este o prioritate pentru comunitatea maghiară din Transilvania, iar politicienii maghiari de aici trebuie să vină cu proiecte clare… Ungaria este un partener de nădejde al SUA, înconjurat de țări uneori nesigure, ca Ucraina, România și Serbia”.

4. Kover Laszlo, președintele Parlamentului Ungariei, fost șef al serviciilor secrete maghiare (1998-2002): „Noi am luptat cu arme constituționale, dar cei care au luptat cu arma în mână au ajuns la țelul lor într-un timp mai scurt!”.

5. Jeszenszky Geza, ex-ministru de Externe și ambasador al Ungariei în SUA (2000): „Reprezint, la Washington, nu numai interesele Ungariei, ci ale tuturor maghiarilor”. Întrebat, cu prilejul unui interviu, ce transmite mureșenilor maghiari, el a răspuns: „Tocmai ce le-a cerut Cromwell luptătorilor din războiul civil: «Încredeți-vă în Dumnezeu, dar păstrați praful de pușcă uscat! »”.

6. Tokes Laszlo, fost episcop reformat, fost președinte de onoare al UDMR, președinte al Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), președinte al Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, vicepreședinte al Parlamentului Europei: „Nu sunt pesimist și nu vreau să vă demoralizez, dar modificarea hotarului este singura alternativă a noastră, corecția Trianonului este responsabilitatea pe care ne-am asumat-o, și membrii CNMT trebuie să și-o asume”… Ce propune României această Iudă? „Teritorii contra pace, soluția palestiniană… Este vorba despre 14.000 de kilometri ai Ținutului Secuiesc (?! – n.n.), ca monedă de schimb pentru pacea socială… După cum vedeți, nu numai pe plan intern, ci și în regiunea Bazinului Carpatic ținem să coordonăm activitatea noastră politică pentru autonomia acelor comunități care s-au rupt de Ungaria și pentru care singura alternativă de supraviețuire, după părerea noastră, ar fi dobândirea autoguvernării în cadrul unui sistem de autonomie. (…) Situația din Kosovo este absolut favorabilă aplicării autonomiei Ținutului Secuiesc (?! – n.n.) și autonomiei Comunității Maghiare”.

7. Szilagy Zsolt, parlamentar UDMR: „Dacă pentru unii solicitarea autonomiei teritoriale este o idee radicală, pentru alții ea este prea puțin!”.

8. Toroczkai Laszlo, liderul Mișcării Tineretului – 64 de Comitate Istorice ale Ungariei: „Cu acești români, slovaci și ucraineni șovini trebuie să luptăm!”.

Așadar, să recapitulăm: Ungaria, afirmă ei, are „drept de proprietate” asupra întregului Ardeal, ca „sfânt drept istoric”. „Statul național omogen”, cum este România, „este un fenomen perimat, anacronic”. Pentru autonomie trebuie ca ungurii să lupte „cu arma în mână”.

„Autonomia teritorială este o prioritate”, iar Transilvania este „parte a spațiului vital al Ungariei”, reluând o sintagmă a lui Adolf Hitler. Trebuie, în scopul realizării autonomiei teritoriale a așa-zisului Ținut Secuiesc, „păstrat uscat praful de pușcă”, „modificarea hotarului” și „corecția Trianonului” ca alternative singure și sigure, după „modelul Kosovo”. Iar dacă „românii, slovacii și ucrainenii șovini” nu sunt de acord cu visurile fantasmagorice ale iredentismului unguresc, zic ei, „trebuie să luptăm”!
Care sunt, azi, avangărzile iredentismului maghiar din România, prin care Budapesta dorește să-și realizeze visul refacerii Ungariei Mari, milenare? UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România) se situează pe primul loc al luptei antiromânești.

A participat la guvernarea României, sau mereu a fost în preajma scaunului Puterii, „cu reprezentanți în organele puterii de stat locale și centrale, are deputați și senatori în Parlamentul României, a avut un vicepremier (Marko Bela), miniștri ai Culturii, Sănătății, Mediului, Informațiilor, având, cu toate acestea, în statut, prevăzute autonomie teritorială, universități (separatiste) maghiare, limba maternă în administrație, cea de-a două limbă oficială în stat, extinderea învățământului doar în maghiară.
Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), creat în anul 1993, a plecat în forță, prin „Declarația de la Cluj- Napoca” (25 octombrie 1992), liderii mișcării jurând, în Catedrala „Sfântul Mihail”, să lupte pentru autodeterminare. CNMT reia și dezvoltă principiile „Declarației de la Cluj-Napoca”: prin propunerile de modificare a Constituției, autonomie pe trei direcții (domeniile etnic, individual și religios), inclusiv prin crearea unui „Parlament intern al maghiarilor”.

Președintele CNMT, Tokes Laszlo, declară fățiș țelul autonomist al mișcării de autodeterminare: „… modificarea hotarului este singura alternativă a noastră, corecția Trianonului este responsabilitatea pe care ne-am asumat-o…”.

Partidul Civic Maghiar (PCM), aflat sub tutela Budapestei, condus de Szasz Jeno, un fățiș antiromân, propagator al ideilor iredentiste maghiare, care a pus la cale și aducerea în România, la Odorheiu- Secuiesc, a rămășițelor pământești ale scriitorului Nyiro Jozsef, un fascist și horthyst notoriu, este un port-drapel al autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, a așa-zisului Ținut Secuiesc.
Consiliul Național al Secuilor (CNS), constituit la 26 octombrie 2003, la Sfântu-Gheorghe, avându- l lider pe „senatorul cu papion” Csapo Jozsef, în prezența reprezentanților „Scaunelor istorice secuiești” din Harghita, Covasna și Mureș, dă o declarație privind autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc (?! – n.n.), deputatul UDMR Szilagyi Zsolt mergând până acolo încât sugera desprinderea acestei părți de pământ românesc și alipirea la Ungaria.

Cei prezenți la Sfântu-Gheorghe au adoptat un proiect de lege pentru a fi înaintat Parlamentului României, privind „înființarea unor organe proprii: Parlament și Guvern, pe criterii etnice, poliție și armată proprii, un președinte care să reprezinte, oficial, secuimea în fața României și a restului lumii”. Un proiect ilegal, anticonstituțional, antiromânesc, antieuropean, inacceptabil, urmând „crearea unui stat în stat”.

Organizația Mondială a Maghiarilor a intervenit chiar la Uniunea Europeană, Consiliul Europei, OSCE, în acest sens. Ce urmărește, de fapt, CNS? Autonomia teritorială a celor trei județe – Harghita, Covasna și Mureș – pe criterii etnice, pentru așa-zisul Ținut Secuiesc, de fapt un gând ascuns al resuscitării defunctei Regiuni Autonome Maghiare de tristă amintire, Guvern și Parlament proprii, poliție și președinte pentru enclavă, o a două limbă oficială – maghiara – în stat.
Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, nășit de același Tokes Laszlo, vicepreședinte al Parlamentului Europei, manifestă poziții radicale privind autonomia teritorială și desprinderea așa-zisului Ținut Secuiesc de sub autoritatea Statului Român.
Ar fi greșit să nu includem în acest carusel antiromânesc taberele de vară, unde se întâlnesc toate viperele ăstea pline de veninul lor antiromânesc! Tușnadul (ei îi spun Tusvanyos) nu este „o veritabilă școală de cultură maghiară și de bună conviețuire”, ci o cloacă de antiromânism!

Folosindu-se de „libertatea de întrunire și de opinie”, înrăiții șovini și extremiști maghiari din Ungaria și România folosesc prilejul pentru a bălăcări România și românii, de cele mai multe ori prin participarea lui Viktor Orban, care condiționa, la vremea aceea, „aderarea României la Uniunea Europeana de acordarea autonomiei teritoriale pentru maghiarii din Transilvania”.

Participând la o tabără de vară a tinerilor maghiari din România, avocata austriacă de origine maghiară Eva Maria Barki „cerea federalizarea României”, ceea ce i-a adus interdicția de a mai intra în țară, timp de trei ani. Dar nu s-a lecuit.

După încheierea termenului de interdicție, invitată, de data aceasta la Gheorgheni (unde l-a avut alături pe revizionistul notoriu Koltai Gabor, regizorul filmului „Trianon”, „rulat în România înainte de a fi interzis”), de aceeași organizație de tineret de factură neonazistă și antisemită Mișcarea de Tineret 64 de Comitate, acuza Bucureștii de „naționalism agresiv și șovinism”, prin care „se încearcă să se distrugă conștiința națională a tineretului maghiar”.
Revendicările iredentiștilor maghiari, constituiți într-o „Coloana a V-a” antiromânească, se referă la autonomia așa-zisului Ținut Secuiesc, autonomie personală, administrativă și teritorială, 20 de modificări ale Constituției, care să ducă, în final, la federalizarea României, vizând, mai ales, articolul 1 din Legea fundamentală a țării, privind Statul Național Unitar Român!

Ei nu țin cont de nimic! Nici de faptul că au „cea mai largă paletă de drepturi etnice din Europa”, nici de necesara rușine, atunci când gândul lor zboară la spargerea integrității Statului Național Unitar Român.

Tendințele iredentiste maghiare au fost respinse chiar de Olli Rehn, comisar, pe atunci, de extindere a UE, de Pierre Moscovici, reprezentantul pentru România în Parlamentul European, considerând pretențiile lor niște bazaconii, abuzive, absurde, de nerealizat în vremurile moderne, o întoarcere la Evul Mediu.

Chiar mass-media occidentală a avut reacții vehemente la pretențiile iredentiste maghiare.

Prestigiosul „Washington Post” consemna: „Dacă Viktor Orban ar fi spus, în 1995 sau 1996, ceea ce spune acum (adică în martie 2002 – n.n.), Ungaria ar fi pierdut cursa pentru NATO, în 1997”. „Economist”, săptămânalul britanic, șocat de ieșirile iredentiste, șovine și extremiste ale lui Viktor Orban, considerat „un populist abil, șmecher, poate fi chiar periculos”, preciza:

„Naționalismul agresiv al premierului ungar riscă să reaprindă vrajba în Europa Centrală”. Oare când iredentiștii insolenți unguri se vor lămuri definitiv că Transilvania este a României, recunoscând, implicit, Tratatul de Pace de la Trianon (1920) și Tratatul de Pace de la Paris (1947), care stabilesc, pentru totdeauna, actuala ordine internațională în domeniul frontierelor naționale ale țărilor din Centrul Europei?

Transilvania este parte a României! În vecii vecilor!

 

 

 http://condeiulardelean.ro/articol/tintele-iredentismului-maghiar-contemporan-si-avangarzile-ungariei-din-romania

 

 

 

 

 

 

Publicitate

03/01/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | 2 comentarii

Statutul Minoritatilor- un proiect de lege anti-naţional, antieuropean şi anti-constituţional.

 

De ce Statutul Minorităţilor este un proiect anti-national,  anti-constitutional şi antieuropean. ANALIZA

 

Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, analizând cu responsabilitate situaţia creată prin reluarea dezbaterii în Parlamentul României a proiectului legii Statutului minorităţilor naţionale şi consecinţele grave ce le-ar avea adoptarea lui în forma redactată de U.D.M.R., îşi exprimă îngrijorarea şi solicită atât partidelor din coaliţia guvernamentală cât şi celor din opoziţie să nu voteze acest proiect de lege în forma sa actuală.

Reafirmăm punctul nostru de vedere, însuşit de formaţiunile politice şi civice româneşti din judeţele Covasna şi Harghita prin Memorandumul din 1 noiembrie 2005, conform căruia acest proiect de lege impus de U.D.M.R. contravine flagrant Constituţiei României şi dreptului internaţional, urmărind introducerea în dreptul intern a drepturilor colective şi a conceptului de autonomie culturală, nerecunoscute de dreptul internaţional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile şi tendinţele europene actuale care promovează interculturalitatea, unitatea în diversitate şi nu separatismul şi segregarea pe criterii etnice.

În forma sa actuală, în proiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente în legislaţia europeană ca „drepturi colective”, „comunitate naţională” şi sunt inventate unele instituţii etnice cu atribute inerente statului, dar nu minorităţilor;

Proiectul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii etnice.

În forma sa actuală proiectul de lege are drept scop reglementarea statutului minorităţii maghiare în zonele în care aceasta este majoritară sau are o pondere importantă şi mai puţin de a reglementa cadrul naţional al „problemei”.

Printre altele, proiectul ignoră cu desăvârşire asigurarea protecţiei persoanelor de naţionalitate română, aflate în minoritate în ariile locuite preponderent de minorităţi naţionale.

Exemplul tipic este Harghita şi Covasna unde, dacă s-ar adopta în forma actuală, proiectul ar duce la crearea de jure a unui stat în stat, guvernat de U.D.M.R., ceea ce contravine tuturor legilor şi convenţiilor europene.

Atunci când vor vota, parlamentarii trebuie să aibă în vedere şi efectele nefaste în climatul psiho-socio-cultural şi uman pe care le-ar putea avea aprobarea acestui proiect asupra românilor din Covasna şi Harghita, care se văd abandonaţi de statul român şi consideraţi „pierderi colaterale”, inevitabile, în procesul de tranziţie şi de integrare în Uniunea Europeană;

Lege organica, fundamentala – in cazul votarii ei în Parlament – pentru prezentul si viitorul statului român, ea  stârneşte aprinse discutii  privind soarta natiuni, impunandu-se, din partea guvernului actual, stoparea “continuării procesului de pierdere a autorităţii statului român pe o parte insemnată din inima teritoriului sau naţional”, cu referire la judeţele Harghita, Covasna si Mures.

Continuându-se politica actuala, antinationala, se va ajunge, incetul cu incetul, la “renunţarea, de catre statul roman, la unele componente ale functiilor sale suverane in zonele unde etnicitatea este alta decat cea română”. Adica, treptat-treptat, statul român renunţă la autoritatea lui în “acele zone unde are deficit de reprezentare”.

Astfel, asistam astazi la “curioase abandonuri istorice si la momentul in care statul se retrage din fata propriilor raspunderi”.

Mai altfel spus, este vorba despre “neputinţa statului român de a se proteja de el însuşi, să-şi mai indeplinească funcţiile sale” – spunea prof. univ. Radu Baltasiu.

Legea minoritatilor, in actuala forma, instituie “un guvernamant al minoritatilor nationale din România. Ca istoric, ca fiu al tatalui si nepot al bunicului meu, nu-mi vine sa cred ca partidele politice românesti nu pot sa găseasca o solutie, împreună, ca să păstreze coeziunea statului român, să ofere independenţa naţională” – afirma, cu acel prilej, academicianul Dinu C. Giurescu.

De ce ridica atâtea obiecţii proiectul Legii Statutului minoritătilor naţionale?

O spune chiar un maghiar din România – scriitorul Hajdu Gyõzõ, presedintele Asociatiei Culturale de Prietenie “Együtt – Impreuna”:

“Legea ar urma sa confere legitimitate autocratiei, dictaturii si monopolului asupra minoritatilor nationale din partea singurului partid etnic: Uniunea Democrata Maghiara din România”.

Cum s-a născut acest ciudat, periculos si amenintator proiect, cu un deceniu si jumătate în urma, năşit de catre “politicienii-jurişti ai UDMR”?

El a fost inclus, ca prioritate, “în programul de guvernare al Aliantei D.A., ajunsa la putere în anul 2004”, sub guvernarea lui Constantin Anton Calin Popescu Tariceanu, în care, ca de obicei, UDMR avea reprezentanti in scaunele inalte ale demnităţilor.

 

Deci, nu avem nevoie noi, romanii, de orice fel de lege, la intamplare, cu consecinte catastrofale pentru unitatea statala, ci una elaborata in spiritul normelor Comisiei de la Veneţia, al forului juridic al Unitatii Europene si, bineinteles, al Constituţiei României!

La  nivel naţional, unele dispoziţii ale proiectului pot conduce, prin consecinţele lor, la construirea unei realităţi dominată de existenţa separată a minorităţilor naţionale, punctele de legătură dintre acestea şi populaţia majoritară urmând să fie reduse la minimum.

Proiectul introduce autonomia politică sub forma autonomiei culturale; faptul că organizaţii ale minorităţilor naţionale sunt investite cu autoritatea publică are drept consecinţă dobândirea de către acestea a caracteristicilor esenţiale ale autorităţii politice statale.

Această prevedere, a delegării competenţelor şi autorităţii statului român unor organizaţii, asociaţii sau altor organisme de natură exclusiv etnică, este o idee cu consecinţe sociale, culturale şi psiho-morale greu de evaluat.

De fapt, în spatele autonomiei culturale se află dorinţa U.D.M.R. de a legaliza de jure autonomia teritorială – care funcţionează de facto în Covasna şi Harghita – în condiţiile dezinteresului autorităţilor statului român care au abandonat această zonă la cheremul acestei uniuni culturale, care, fără a avea măcar statutul legal de partid politic, autoguvernează perpetuu după propriile interese etnocentriste, cu ignorarea voinţei şi intereselor legitime ale comunităţii româneşti.

Obiectivul principal al acestui proiect de act legislativ îl reprezintă obţinerea cu orice preţ a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, obiectiv pentru care autonomia culturală este, după cum nu se sfiesc să o declare, un pas decisiv.

 

 

 

 

 

 

Printre aspectele prevăzute în proiectul de lege privind „Statutul minorităţilor naţionale din România” se regăsesc o serie de concepte care, în eventualitatea adoptării legii, ar facilita separatismul pe criteriu etnic, precum:
– descentralizarea învăţământului, într-o formulă care să permită constituirea unui sistem paralel de învăţământ în limba maternă, scos practic de sub autoritatea statului român.

Un rol important în acest sens îl va avea Consiliul Naţional al Autonomiei Culturale – C.N.A.C. – (autoritate administrativă autonomă), care va avea puteri discreţionare de decizie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului paralel de învăţământ în limba maternă, gestionarea bugetului şi exercitarea controlului financiar;
– folosirea limbii minorităţii naţionale (scris şi oral) în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale, în serviciile publice deconcentrate, precum şi în şedinţele consiliilor locale şi judeţene;
– autonomia culturală, prin care reprezentanţii minorităţilor naţionale ar urma să capete competenţe decizionale în problemele privind identitatea culturală, lingvistică şi religioasă, prin consiliile alese de către membrii săi.

De asemenea, C.N.A.C. va aviza numirea conducerii instituţiilor publice de cultură ale minorităţii naţionale.
Proiectul legislativ adoptă un punct de vedere centrat nu pe individ ci pe colectivităţi, „comunităţile naţionale”, abordare ce contravine normelor dreptului internaţional în materie, încălcând, totodată, ordinea juridică constituţională şi valorile fundamentale ale statului român.

Nicio convenţie internaţională nu acordă minorităţilor etnice dreptul la autonomie sau la autodeterminare.

Unele dispoziţii ale proiectului pot conduce, prin consecinţele lor, la construirea unei realităţi dominată de existenţa separată a minorităţilor naţionale, punctele de legătură dintre acestea şi populaţia majoritară urmând să fie reduse la minimum.

În textul proiectului de lege se regăseşte în repetate rânduri noţiunea de comunitate naţională ca sinonim pentru minoritate etnică.

Semnificaţia acestei înlocuiri este aceea că separatiştii maghiari nu se consideră o minoritate ci o comunitate, un popor care trăieşte pe pământul său natal şi care are dreptul la autonomie.

Raportat la zona denumită „Ţinutul secuiesc”, ei nu se consideră o minoritate nici din punct de vedere numeric.

În plus, „comunitatea” presupune şi un teritoriu, autodefinirea în acest fel reprezentând un pas către revendicare autonomiei teritoriale.

Aşadar, se urmăreste adoptarea unui “act normativ” care “să legifereze, practic, seria de acţiuni si provocări fără scrupule, săvarşite de 20 de ani, de către unii lideri din conducerea la vârf a UDMR, împotriva României si a Constituţiei”.

Acestora li se adaugă un sustinut război de imagine, dus impotriva României, de cei care ar dori marirea Ungariei ciuntind din teritoriul românesc! 

UDMR a dorit si doreste mereu sa ajungă – asa cum scrie Hajdu Gyõzõ in articolul “Un proiect de lege inacceptabil, antieuropean si antidemocratic” – la “borcanul cu miere”, pentru a ignora, in continuare, Constitutia si legile tarii.

Spera s-o facă si mai mult prin adoptarea Legii Statutului minoritatilor nationale.  Obiectiile serioase fata de acest proiect de lege se refera, mai ales, la exercitarea autonomiei culturale, prin “transferul practic al unei parti din atributiile decizionale ale statului roman catre liderii politici ai UDMR”, asupra domeniilor educaţiei si culturii minorităţilor, organizarii şi administrarii institutiilor, numirii directorilor, numirilor în ministerele Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Culturii si Patrimoniului National. Consiliul National al Autonomiei Culturale (CNAC) devine, astfel, un real pericol, prin supraputeri date UDMR, CNAC putand dobândi “acte normative prin care i se pot delega competente în viaţa socio-culturală”, mergându-se până la “modul de distribuire a fondurilor bugetare pentru minorităţi.

 „Sunt  nazuinte discriminatorii, cu scopul de a sluji propriilor interese ale UDMR”, pe care le doreste adoptate, cu orice pret, pana la sfarsitul sesiunii actuale, in Parlamentul României, apelând la santajul politic.

Dorita de ei Lege a Statutului minoritatilor “neaga prevederile de baza ale Constitutiei”, prin care Romania-i definita “stat national unitar si indivizibil”, centrandu-se pe sintagma “comunitaţi naţionale”, “nu pe individ sau persoana”, contravenind, astfel, dreptului international care “exclude orice demers/initiativa de a obtine drepturi de natura colectiva”.

Si un amanunt demn de retinut: lipsesc, din proiectul de lege, care prevede doar drepturi pentru minoritati, “obligatiile tuturor cetatenilor romani, loiali statului”. Or, minoritatile “nu pot beneficia de nicio exceptie, de niciun avantaj si de niciun privilegiu”.  

Sunt, asadar, suficiente argumentele ca Legea Statutului minoritatilor nationale (de fapt, pentru o singura minoritate – cea maghiara!) să nu fie adoptata în Camera Deputatilor in forma propusa de UDMR.

Ea reglementeaza, asa cum poate constata oricine, autonomia culturala si drepturi colective.

Folosind teritorialitatea ca element fundamental al exercitarii drepturilor colective, se urmareste, de fapt, crearea unor institutii etnice paralele cu cele ale statului roman, prin care sa poata fi posibil “un transfer de suveranitate de la majoritate la minoritate”, ceea ce constituie un pas decisiv spre realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice.

 Este necesara supunerea, cum este si firesc, dezbaterii Parlamentului Romaniei, iar aceasta doar dupa “aparitia reglementarilor unitare ale Uniunii Europene in problema minoritatilor nationale”, stiut fiind ca UE nu agreeaza, in niciun caz, sub niciun motiv, solutia drepturilor colective.

Se mai impune ca, la dezbaterea proiectului, in cadrul Comisiei pentru Drepturile Omului si Minoritati, sa participe si reprezentantii mediului academic si ai Forumului Civic al Romanilor din Harghita, Covasna si Mures.

Totodata, inainte de demersurile din Camera Deputatilor, o comisie parlamentara trebuie sa faca o ancheta în judetele Harghita, Covasna si Mures, “pentru a cerceta aspectele privind disoluţia statului român, discriminarea, marginalizarea si asimilarea romanilor in cele trei judeţe, precum si activitatea organizatiilor maghiare de extrema dreapta, care actioneaza nestingherite în spaţiul public românesc.”

Oamenii puterii actuale să nu uite că viitorul ţării “se află în faţa părţii responsabile a clasei politice româneşti”!

 

Surse:

18/07/2017 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

   

%d blogeri au apreciat: