Serbia – continua represiunile pe plan politic impotriva românilor timoceni

 

 

 

 

 

Harta Vaii Timocului

Serbia – represiune pe plan politic impotriva romanilor

 

Comisia electorala din Serbia a interzis practic toate listele în care apareau românii sub o denumire sau alta. 

Comisia electorală de la Belgrad a interzis participarea la alegerile parlamentare din Serbia a listei „Toleranța” din care făcea parte și Partia Neamului Rumânesc, partid reprezentativ al românilor/vlahilor din Serbia, scrie activenews.ro

Masura abuziva a autoritatilor din Serbia vine dupa ce Croatia a blocat startul a doua capitole de negociere pe care Serbia le deschidea pentru procesul de aderare la UE, in vreme ce autoritatile romane au fost de acord cu deschiderea celor doua capitole, sprijinind Serbia in procesul sau de aderare la UE.

”În Serbia nici pe timpul lui Miloșevic nu a fost o asemenea represiune împotriva românilor/vlahilor din Timoc,” spun românii/vlahii din Timoc, potrivit timocpress.org

 

Marele actor de origine aromana Ion Caramitru, se opune ca aromanii sa fie considerati „o minoritate nationala” in Romania

 

Actorul Ion Caramitru a declarat recent ca  aromânii sunt nimic altceva decat  „români de la sud de Dunăre”.

Din aceasta cauza,marele actor   a formulat o cerere de intervenţie în procesul în care Comunitatea Aromânilor din România, condusă de deputatul  PD-L Costică Canacheu, a solicitat ca Statul Roman ca  aromanii să fie consideraţi minoritate naţională.

Dl.Ion Caramitru,  a făcut o cerere de intervenţie în calitate de preşedinte al Societăţii de Cultură Macedono-Română si a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că se opune acestei actiuni initiate de Costica Canacheu, pentru ca are cel mai probabil un substrat politic.

Pentru dl. director al Teatrului National din Bucuresti,aromanul Ion Caramitru,aromânii nu sunt o minoritate, ei „sunt români de la sud de Dunăre”.

Sursa:Mediafax

DESPRE {A}ROMANII DIN ALBANIA

 

Pozitie geografica. Asezarea principala. Comunitatea aromâna din Balcani este concentrata în doua arii. Diferentele între elementele aromâne sunt reliefate de ascendenta lor: primul grup este compus din succesorii de „farsaroti”, un grup etnic ce traieste de o parte si de alta a Alpilor Centrali pâna în Macedonia si Grecia (Korcea/Curceaua, Frasani, Moscopole, Pleasa). Cel de-al doilea grup este compus din etnici ce traiesc în sudul câmpiei litorale a Albaniei, fiind succesorii „saracaciani”-lor, un grup nomad. Aromânii s-au stabilit într-o comunitate oarecum compacta în jurul orasului Moscopole, centrul cultural principal al civilizatiei aromâne din Balcani. Acest oras stravechi este situat lânga actualul oras albanez Korcea. La mijlocul secolului al XVIII-lea, în Moscopole, traiau 50 de mii de oameni (aproximativ 12 mii de case, 14 uniuni comerciale, o editura, un orfelinat si un azil pentru saraci). De asemenea, existau un liceu, o biblioteca si 24 de biserici. Între anii 1760 si 1790, Ali Pasa din Ianina si trupele albaneze au pradat si incendiat orasul, aceasta stare de fapt conducând la o emigratie masiva. În zilele noastre, Moscopole este doar un sat cu 1000 de locuitori.		Date demografice. Asociatiile aromânesti apreciaza ca în Albania traiesc 400 de mii de aromâni, cifra care desemneaza aceasta minoritate ca fiind cea mai mare minoritate etnica. Libertatea religioasa. În Albania serviciile religioase nu sunt asigurate în limbile minoritatilor. Cu toate acestea, dupa 1989, Guvernul României a participat financiar la constructia unei biserici noi ortodoxe la Korcea. Aici slujeste un preot aromân, hirotonisit de catre Patriarhia româna. Din pacate, este un caz singular. Educatia. Pâna la instalarea regimului comunist, una dintre preocuparile principale ale României era sa sustina emanciparea culturala si nationala a aromânilor din Balcani. În Albania, in 1912, existau 17 scoli elementare si un liceu cu predare în limba româna sau în dialectul aromân. În prezent aceste scoli sunt închise, singurele unitati cu predare în dialectul aromân fiind o scoala elementara privata din Korcea si o gradinita din Divjaka. Începând cu 1992, mai mult de 1000 de tineri aromâni au obtinut burse de studii oferite de statul român.		Mass media. Albania nu recunoaste existenta aromânilor ca minoritate etnica, asadar aceasta comunitate nu are acces la cultura si informatii în dialectul aromân. Deocamdata, Asociatia culturala „Aromânii din Albania” publica în albaneza si aromâna ziarul „Fratia-Vâllazenimi”. Viata culturala. În fiecare an, pe data de 23 mai, aromânii sarbatoresc Ziua Internationala a Aromânilor printr-un festival folcloric. Administratie publica. Persoanele apartinând minoritatii etnice aromâne nu-si pot înfiinta propriul partid politic. Albania nu garanteaza reprezentarea în Parlament a organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor etnice, mai mult decât atât, nu garanteaza nici dreptul la minim un singur loc în Parlament.

 

Sursa:http://revista.balcanii.ro/index_html?editia=33&page=vecini&nr=1

„In 1912, o data cu debutul primului razboi balcanic, cand s-a pus problema impartirii unor teritorii care apartineau Imperiului Otoman, Romania a sustinut pe cai diplomatice infiintarea si recunoasterea unui stat albanezo-roman pe teritoriul ocupat astazi de Albania. La Bucuresti, cu sprijinul autoritatilor romane, se pregatea guvernul viitorului stat, in frunte cu primul presedinte al Albaniei, Ismail Qemali, cel care avea sa proclame independenta tarii sale in acelasi an, la 28 octombrie. Desi creat cu contributia decisiva a Romaniei, si a aromanilor din respectivele teritorii, statul albanez nu s-a grabit sa acorde drepturile pe care le meritau concetatenii lor latini. Nici astazi nu se grabeste.”

„Este de mentionat ca Guvernul Romaniei a sprijinit printr-un „Pro-memoria”, remis la Foreign-Office cu prilejul Conferintei ambasadorilor (13-26 martie 1913, Londra), crearea unui stat independent albanez, care sa cuprinda cat mai multe din teritoriile locuite de aromani. Aspiratiile de unitate de stat si independenta ale Albaniei (1912) au fost sustinute de aromani (cf. Gelcu Maksutovici – Raporturile dintre albanezi si aromani la inceputul sec. XX): „aproape ca nu se facea deosebire intre actiunile albanezilor si aromanilor (…) se constituie un Comitet Cultural Studentesc, in cadrul Societatii albaneze Drita – din care faceau parte Dobre Ionescu Bujor, Alex. Paraschivescu, Ovidiu Tino, Marasescu Teodor, Gheorghe Lazar, Dumitru Anghel, Rene Polizu si Pandele Dormise – dupa cum se poate constata, majoritatea o constituiau aromanii (…) in componenta noului Comitet al Societatii Drita, ales in 1907, format din N.N. Nacio, presedinte, Nik Hristu si Manole Boscu, vicepresedinti, Ion Hristu Pani, D. Tacica, Marcu Trifan, Mihalache Belo, P. Dumitru, membri, Ilie V. Costuri, casier, Theodor Cona, secretar, Teodor Lopa, Naum Gheorghe, Ilie Th. Emanoil, cenzori, iar ca presedinte onorific continua a fi Dimitrie Butculescu”. 

 http://www.romanii.ro/index.php/romanii-de-langa-noi/57-romanii-din-albania-aromanii