Columb nu a adus sifilisul in Europa.Propagation de la syphilis en Europe: Colomb disculpé
Cristofor Columb . Sursa imagine: Wikipedia
Arheologii britanici pun sub semnul intrebarii ipoteza potrivit careia sifilisul ar fi fost adus din Lumea Noua in Europa de Cristofor Columb si marinarii sai, relateaza cotidianul spaniol El Mundo, citat de RIA Novosti.Ipoteza se baza pe faptul ca prima epidemie de sifilis din Europa a fost inregistrata la sfarsitul secolului al XV-lea, la putin timp dupa reintoarcerea expeditiei pe batranul continent.
Si totusi, sapaturi arheologice recente derulate la Londra au scos la lumina sapte schelete umane care prezinta deformari ale oaselor caracteristice acestei boli venerice. Data inhumarii ramasitelor umane in cazul a doua cadavre este cuprinsa in intervalul 1200-1250, iar in cazul celorlalte cinci intre anii 1250 si 1400.
Obiecte si alte schelete gasite in apropierea ramasitelor bolnavilor au confirmat autenticitatea rezultatelor obtinute gratie datarii cu carbon 14.
Cele sapte schelete au fost dezhumate in East End, cartier londonez care a adapostit un cimitir roman si, in Evul Mediu, cel mai mare spital din Anglia, St Mary Spital, unde se presupune ca acesti blonavi ar fi fost pacienti.
Aceasta descoperire indica faptul ca sifilisul ar fi aparut in Europa inainte de expeditia intreprinsa de Columb in America. Concluzia arheologilor este ca propagarea rapida a epidemiei de sifilis dupa descoperirea Americii nu este decat o coincidenta.
Photo:Londres
Des archéologues britanniques ont discrédité l’hypothèse selon laquelle la syphilis aurait été rapportée du Nouveau monde par Christophe Colomb et ses compagnons, rapporte lundi le quotidien espagnol El Mundo.
L’hypothèse se basait sur le fait que la première épidémie de „grande vérole” en Europe a été enregistrée à la fin du XVe siècle, peu de temps après le retour de l’expédition du découvreur de l’Amérique (1492-1493).
Cependant, au cours de fouilles récentes menées à Londres, des archéologues ont mis au jour sept squelettes humains présentant des déformations osseuses caractéristiques de cette maladie vénérienne. La date d’inhumation de deux des dépouilles a été évaluée à 1200-1250, celle des autres étant comprise entre 1250 et 1400.
Des objets et d’autres squelettes trouvés près des restes des malades ont confirmé aux experts la véracité des résultats obtenus grâce à une datation au carbone 14.
Les sept squelettes ont été découverts à East End, quartier de Londres qui abritait sous l’Empire romain un cimetière, puis au Moyen Age le plus grand hôpital d’Angleterre, St Mary Spital, dont ces malades auraient été patients.
Cette trouvaille prouve que cette maladie vénérienne est apparue en Europe avant que Christophe Colomb n’entreprît son expédition. La propagation rapide de l’épidémie de syphilis après la découverte de l’Amérique ne serait donc qu’une coïncidence.
BINE ATI VENIT !
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
- De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
- Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova
Count Flag
CER SI PAMANT ROMANESC 