FOSTUL SECRETAR DE STAT AMERICAN Henry Kissinger prezice că după terminarea războiului cu Ucraina, RUSIA se va dezintegra

Henry Alfred Kissinger (născut Heinz Alfred Kissinger la 27 mai 1923,în localitatea Fürth, din Bavaria) a fost secretar de stat al Statelor Unite și consilier pe probleme de securitate națională în timpul președinției lui Richard Nixon și în cea a lui Gerald Ford.

A jucat un rol cheie în diplomația mondială între 1969 și 1977. În anul 1973 i-a fost acordat, alături de generalul vietnamez Lê Ðức Thọ, Premiul Nobel pentru Pace pentru contribuția decisivă la încetarea devastatorului conflict din Vietnam.

Recent, Henry Kissinger a declarat că războiul ruso-ucrainean ar trebui să se încheie la masa negocierilor și a avertizat împotriva încercărilor de a face presiuni asupra Kievului pentru a accepta concesii teritoriale Moscovei relatează https://timpul.md.

„Acest conflict trebuie să se termine la masa negocierilor, sunt necesare negocieri. Războiul nu trebuie să dureze o perioadă nedeterminată, înghețarea conflictului va duce la o escaladare, ca în Primul Război Mondial”, a spus fostul secretar de stat în podcastul The Axe Files al corespondentului CNN David Axelrod.

Fostul secretar de stat american Henry Kissinger recomandă Ucrainei şi Occidentului să nu cedeze Rusiei niciun fel de teritoriu ucrainean ocupat în cadrul unor viitoare negocieri de pace destinate să pună capăt conflictului declanşat de Moscova, relata luni DPA.

Kissinger a declarat, în urmă cu o săptămână, postului public de televiziune german ZDF că renunţarea la vreun teritoriu ucrainean nu ar trebui să figureze pe masa negocierilor şi a îndemnat Occidentul să fie clar asupra a ceea ce se poate discuta şi a ceea ce nu poate fi pus în discuţie în niciun caz.

Fostul secretar de stat consideră aproape inevitabilă dezintegrarea Federației Ruse în mai multe state independente după război, și face apel la Occident să se gândească la cum să construiască relații cu Moscova după război.

„Atunci, țările NATO vor trebui să decidă cum să construiască relații cu Rusia, dacă aceasta va face parte din Europa, dacă este posibil acum sau dacă va fi un avanpost al Chinei la periferia Europei”, a explicat el.

În același timp, Kissinger este sigur că Ucraina, care nu este oficial membru al NATO, după încheierea războiului va menține relații mai strânse cu Alianța decât înainte.

Toate acestea trebuie făcute împreună cu poporul ucrainean, a adăugat cunoscutul om politic american.

„Rusia nu ar trebui să profite de pe urma războiului împotriva Ucrainei”, a avertizat politicianul. Trupele ruse trebuie să revină la linia care exista înainte de 24 februarie, prin urmare, Federația Rusă va trebui să renunțe la cele 15-20% din teritoriul ucrainean pe care l-a capturat“, spune fostul șef al diplomației americane.

Bloomberg relatează că în urmă cu o lună, Kissinger declara că geopolitica necesită în prezent „flexibilitate nixoniană” pentru a dezamorsa conflictele dintre Statele Unite și China, precum și cele dintre Rusia și restul Europei.

IDEOLOGIA neo-malthusiană a elitelor globaliste reprezentate de Gates, Soros, Rockefeller, Buffet, Bezos ș.a.

Ce au în comun cei mai bogați și mai influenți jucători din filantrocapitalismul contemporan: Bill Gates, George Soros, Ted Turner, Warren Buffet, Jeff Bezos; bărbați de influență precum: Henry Kissinger (pe care Klaus Schwab îl consideră inspirat) sau David Rockefeller (1915 – 2017 – cofondator al clubului Bilderberg și al Comisiei Trilaterale), membri ai familiei regale britanice precum Prințul Philip (Președintele Emerit WWF) și Prințul Charles, sau chiar activiști de mediu din mass-media precum Greta Thurnberg și Paul Watson (președintele Sea Shepherd)?

Toți împărtășesc o ideologie comună care le ghidează acțiunile și agendele politice respective: ideologia depopulării scrie Pierre-Antoine Plaquevent în publicația https://strategika.fr.

Această ideologie constituie o dimensiune fundamentală a proiectului globalist (globalist și totalitar): proiectul de reducere drastică a populației mondiale.

O perspectivă care pune în lumină problemele de sănătate și medicale, deoarece acestea sunt instrumentate în favoarea operațiunii Covid-19.

Această întreprindere de reducere forțată a populației mondiale este susținută de întreaga elită globalistă și implementată de principalele organe ale guvernării mondiale.

A avansat în etape încă din secolul trecut, dar își are rădăcinile și mai departe în istorie.

Această ideologie denatalistă transcende diviziunile politice și a fost esența proiectului de dominare a elitelor globaliste de câteva generații.

Elite care transmit această viziune asupra lumii ca o moștenire în cadrul unor linii alcătuite din veritabile aristocrații financiare contemporane. Aristocrații autoproclamate și greșite care consideră oamenii drept stocuri de populație care ar trebui gestionate ca orice altă resursă naturală pe care o au la dispoziție.

Populații cărora nu ar trebui lăsate să se dezvolte și să crească natural pentru a nu copleși până la urmă oligarhia globalistă și mai ales, pentru ca popoarele să nu-și genereze propriile elite legitime și suverane.

O ideologie catastrofală cu indicii de milenarism care exploatează problemele ecologice și care, departe de a le soluționa, le manipulează pentru a dezvolta ideea unui pericol global care ar amenința întreaga umanitate: schimbările climatice. Un pericol planetar care întărește nevoia de guvernare globală.

Această schimbare climatică devine aici avatarul suprem al dușmanilor ontologici ai umanității care s-au succedat din 1945 în discursul globalist. Un inamic universal care necesită o soluție universală: unificarea politică a rasei umane și reducerea ei de câteva miliarde de indivizi în câteva decenii.

De fapt, este logic ca o elită care poartă un proiect global să dorească să reducă masa critică a corpului politic pe care intenționează să o conducă.

Discursul și proiectul de reducere a populației mondiale constituie astfel un element cardinal și axial al proiectului cosmopolitic contemporan. Un discurs în care umanitatea este percepută și prezentată ca un întreg în care diferențele politice și identitare trebuie să dispară pentru a fi topite într-un tot unic și omniprezent.

La fel ca în discursul mainstream despre problemele migrației, umanitatea reală trebuie să se plece în fața umanității ideale imaginate și proiectate de ingineria socială, ecologică și de sănătate a planificatorilor noștri metapolitici globaliști.

Un discurs în care umanitatea este percepută și prezentată ca un întreg în care diferențele politice și identitare trebuie să dispară pentru a fi topite într-un tot unic și omniprezent.

La fel ca în discursul mainstream despre problemele migrației, umanitatea reală trebuie să se plece în fața umanității ideale imaginate și proiectate de ingineria socială, ecologică și de sănătate a planificatorilor noștri metapolitici globaliști.

Un discurs în care umanitatea este percepută și prezentată ca un întreg în care diferențele politice și identitare trebuie să dispară pentru a fi topite într-un tot unic și omniprezent. La fel ca în discursul mainstream despre problemele migrației, umanitatea reală trebuie să se plece în fața umanității ideale imaginate și proiectate de ingineria socială, ecologică și de sănătate a planificatorilor noștri metapolitici globaliști.

Vom vedea pe parcursul acestui studiu în mai multe părți că elita guvernării globale încearcă de zeci de ani să reducă creșterea populației planetare la un nivel aproape de zero, în același mod ca faimoasa „amprentă de carbon”. Un pariu nebunesc greu de realizat dar care este expus clar de cei mai influenți factori de decizie actuali.

Pierre-Antoine Plaquevent pentru strategika.fr

Dosarul care are 18 pagini se referă în principal la

• Reducerea populației lumii prin planificare familială și vaccinare în masă
• Reducerea populației lumii pentru a „salva planeta”
• Consensul elitelor în favoarea declinului demografic
• Crearea unui guvern mondial pentru a contracara bomba demografică

Pe 15 mai 2009, un grup select al celor mai influenți miliardari s-a întâlnit la New York pentru a discuta despre „probleme planetare”, așa cum spune expresia. Printre aceștia s-au numărat: Bill Gates, George Soros, Warren Buffett, David Rockefeller, Ted Turner și Oprah Winfrey. Dar și alte personalități mai puțin cunoscute publicului general francofon, precum cuplul de afaceri Eli și Edythe Broad .

Toți adepții filantropiei financiare și ai investițiilor în cauze sau organizații neguvernamentale.

Organizată de David Rockefeller, Gates și Buffet, această întâlnire a fost menită să fie un răspuns la „încetinirea economică globală și numeroasele crize de sănătate și de mediu care fac ravagii în lume” .

Ian Wilhelm, un specialist american în cercuri experte în „filantrocapitalism”, a comentat această întâlnire după cum urmează: 

„Este cu adevărat fără precedent. Este pentru prima dată când un grup de donatori de un asemenea nivel de bogăție se întrunește astfel în spatele ușilor închise în ceea ce este în esență un club de miliardari”  .

Numit modest „clubul bun” , acest „club bun” sau chiar acest „club bun” a reunit investitori/donatori care acumuleau deja peste 125 de miliarde de dolari  ^{la acea vreme}  și astăzi mult mai mult.

Suficient pentru a exercita o influență la o scară care nu a mai fost văzută până acum pentru actorii neguvernamentali.

Formatul întâlnirii a fost o oportunitate pentru fiecare dintre membrii prezenți de a prezenta un rezumat al punctelor de vedere:

 „Timp de șase ore, miliardarii adunați au discutat despre crizele cu care se confruntă lumea. Toată lumea a putut vorbi timp de 15 minute. Subiectele abordate au inclus educația, ajutorul de urgență, reforma guvernamentală, profunzimea prevăzută a crizei economice și problemele globale de sănătate, cum ar fi suprapopularea și bolile. » 

La finalul acestei întâlniri, participanții „Clubului” au decis să facă din suprapopulare tema centrală a preocupărilor lor comune: „inspirați de Gates, au convenit că suprapopularea este o prioritate. » (…)

Sursa:

https://strategika.fr/2021/09/29/gates-soros-rockefeller-buffet-bezos-lideologie-neo-malthusienne-des-elites-globalistes/

1975. Ceausescu catre Kissinger: „Nu, multumesc. Nu ma intereseaza.”

Departamentul de Stat al SUA a facut publice o serie de documente mai putin cunoscute pu­blicului larg din Romania, printre care si stenogramele discutiilor purtate intre Nicolae Ceausescu si presedintii de la Casa Alba.

Redam in randurile ce urmeaza stenograma intalnirii dintre Nicolae Ceausescu si presedintele Statelor Unite Gerald Ford de la Washington, din 11 iunie 1975.

 

 Discutia a durat mai bine de o ora, la ea participand pe langa cei doi presedinti si Vasile Pungan, Consilier al presedintelui, Corneliu Bogdan, Ambasadorul Romaniei in Statele Unite, Henry A. Kissinger, Secretar de Stat si Asistent al presedintelui pentru Probleme de Securitate Nationala, ambasadorul Harry Barnes, Ambasadorul Statelor Unite in Romania, general-locotenent Brent Scowcroft, asistentul adjunct al presedintelui pentru Probleme de Securitate Nationala.

Discutia dintre cei doi presedinti a abordat subiecte ca relatiile economice bilaterale, Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa, Orientul Mijlociu, Coreea, Spania.

 

Cu aceasta ocazie Ceausescu a facut propunerea ca Romania sa faca parte alaturi de SUA si URSS dintr-o presedintie rotativa destinata dezarmarii – ceea ce a smuls un zambet ironic din partea presedintelui Ford.

De asemenea Ceausescu avea sa raspunda scurt pro­punerii lui Kissinger de semnare a unui acord care sa permita imigrarea cetatenilor americani in Romania: „Nu multumesc. Nu ne intereseaza”. (Presa a facut poze)

 

 

Foto: Gerald Ford si Nicolae Ceausescu

 

 

 

Ceausescu (C.): Ati calatorit destul de mult.

Presedintele (P.): Dumneavoastra tocmai ati incheiat o vizita in Brazilia si Mexic. (Presa a parasit camera)

P.: Domnule presedinte, lasati-ma sa va spun ca sunt foarte bucuros sa va vad. E dragut din partea dumneavoastra sa va opriti in drumul de intoarcere in Romania dupa calatoria din America Latina, astfel incat putem discuta o serie de probleme de interes comun.

C.: Domnule presedinte si eu ma bucur sa va vad si sper ca aceasta intalnire va avea rezultate pozitive.

P.: Vreau sa va multumesc pentru faptul ca ati trimis un emisar imediat dupa ce am devenit presedinte. A fost o surpriza si am apreciat gestul dumneavoastra.

C.: Avand in vedere ca aceasta este prima noastra intalnire de la numirea dumneavoastra in functie, as dori sa va transmit cele mai sincere felicitari.

 

Sper ca veti ocupa acest post cat mai mult. Am auzit ca veti candida anul urmator si sper ca vom putea continua colaborarea in perioada urmatoare. Relatii economice bilaterale

P.: Va multumesc. Voi candida. Cred ca vom castiga si imi doresc sa continuam sa lucram cu dumneavoastra. Doresc ca pe durata mandatului meu sa extindem relatiile stabilite de Statele Unite si Romania prin Declaratia din 1973.

In mod deosebit dorim sa punem in aplicare Acordul de Schimb intre Romania si Statele Unite.

Am trimis Congresului documentele necesare pentru ca acesta sa ia toate masurile necesare, pentru a putea beneficia de pe urma Acordului de Schimb, important pentru Statele Unite, Romania si relatiile noastre.

C.: Desigur ca asteptam cu mare interes intrarea in vigoare a acestui Acord. Va garantez ca in Romania nimeni nu se va opune si sper ca nici in Statele Unite nu vor exista probleme.

Dorim sa continuam buna colaborare la nivel economic din ultimii patru ani, iar daca acest acord va intra in vigoare ne asteptam ca nivelul tranzactiilor sa ajunga la suma de un miliard de dolari.

 

 Kissinger (K.): In aceasta dupa-amiaza presedintele se intalneste cu o serie de membri ai Congresului si cativa lideri ai evreilor.

P.: As dori sa fac o sugestie, dar mai intai voi comenta. Asteptam cu interes ca acest Acord sa fie aprobat de Congres, acord inaintat pe 24 aprilie. Acesta are termen pana in iulie sa ia masurile necesare.

Dorim sa acordam Romaniei Clauza natiunii cele mai favorizate. Dorim ca Banca pentru Import-Export sa acorde credite si facilitati Romaniei.

Cred ca trebuie sa fiu foarte direct si sa va spun ca este posibil sa apara o serie de intrebari foarte dificile din partea membrilor Congresului legate de dumneavostra dar si de problemele noastre.

Acestia sunt foarte interesati de emigrarea evreilor in Israel si Statele Unite. Desigur ca nu suntem de acord cu prevederile legii. Consideram ca nu sunt necesare, dar asta este legea si trebuie sa urmam aceste proceduri.

 Pentru a obtine acordul Congresului trebuie sa obtinem o serie de dovezi care sa arate ca exista o crestere a numarului emigrantilor catre Israel si Statele Unite. Problema emigrarilor

C.: O sa fiu foarte direct. In ceea ce priveste Statele Unite, nu exista nici o problema. Exista totusi cate va cazuri umanitare.

Le vom rezolva si pe acestea asa cum le-am rezolvat si pe celelate. In ceea ce priveste Israelul, au mai ramas foarte putini cetateni romani de origine evreiasca. Marea majoritate sunt casatoriti cu romani.

Ca urmare, este putin probabil ca problema cresterii numarului emigrantilor sa mai apara. In ultimii patru ani 18.000 de persoane au depus cereri. Au mai existat cateva mii de cereri si in anii precedenti. Au plecat 18.300 de persoane.

La ora actuala exista aproximativ 2000 de persoane care au primit aprobarea, chiar si de doi ani. Dar avand in vedere tensiunile si razboiul din zona, desi au acordul de plecare in buzunar, au renuntat la idee sau si-au amanat plecarea. Ca urmare, in acest caz nu mai exista o problema majora.

 

 Vom incerca sa rezolvam favorabil cazurile ramase. De fapt, acum avem un numar mare de cazuri de persoane care vor sa se intoarca in Israel, dar inca nu am gasit o solutie la aceasta situatie.

Deja am discutat aceste probleme cu viceprim-ministrul Allon si in momentul plecarii acesta a facut o declaratie favorabila. S-a intalnit chiar si cu Rabinul Sef.

P.: Domnule presedinte, acesta este un lucru incurajator.

Consider totusi ca este foarte important ca dumneavoastra sa aveti posibilitatea sa furnizati aceste informatii, aceste date membrilor Congresului si liderilor evreilor deoarece acestia ne pot face probleme in privinta procedurilor din Congres.

C.: Domnule presedinte, sper ca eforturile dumneavoastra impreuna cu explicatiile pe care le voi da vor convinge Congresul sa isi dea acordul cat mai curand.

 

 

Foto: Henry Kissinger si Nicolae Ceausescu

 

K.: Cand va termina, presedintele va convinge Congresul sa adopte un amendament care sa permita libera imigratie in Romania.

C.: Nu multumesc. Nu ma intereseaza.

P.: Stiu ca sunteti interesat de Conferinta Europeana pentru Securitate si de problemele care au blocat acordul. Noi am avut o serie de rezerve cu privire la categoriile I si III. As dori sa stiu parerea dar si previziunile dumneavoastra.

K.: Macovescu si Gromyko sunt singurii care au citit toate documentele.

C.: In primul rand, as dori sa revin la o serie de chestiuni bilaterale legate de apropiata dumneavoastra vizita in Romania.

Pe langa problema acestui Acord, care sper ca va fi adoptat de Congres, consider ca, cu ocazia vizitei dumneavoastra in Romania ar trebui sa rezolvam si alte probleme. In trecut am mai ridicat problema incheierii unui acord economic pe termen lung, precum si chestiunea acordarii Romaniei a conditiilor speciale de schimb oferite tarilor in curs de dezvoltare.

Nu vreau sa discutam chestiunea acum, nu insist sa-mi raspundeti acum, dar in perspectiva vizitei dumneavoastra sper ca vom putea rezolva aceste chestiuni, pentru ca vizita sa devina una cu un rezultat concret. V-am mai trimis o invitatie pentru a vizita Romania, ca sa fiu sigur, dar vreau sa ma folosesc de aceasta ocazie sa va invit personal. Chestiunea OSCE

P.: Domnule presedinte, apreciez ca ati lansat personal aceasta invitatie. Este o oportunitate deosebita si as dori sa vin. Daca reuniunea O.S.C.E. are loc in luna iulie sau august, as putea sa ma opresc pentru o vizita in Romania dupa conferinta de la Helsinki.

C.: Dupa Conferinta O.S.C.E.?

 

P.: Da.

K.: Domnule presedinte, chestiunea unui acord pe termen lung a mai fost discutata si am convenit ca, in principu, putem anunta incheierea acestuia in orice moment doriti. Planurile noastre erau ca, mai intai Clauza natiunii celei mai favorizate sa treaca de Congres fara o dezbatere din afara, astfel incat sa ne incadram in progranul pe care l-am discutat.

P.: Daca intalnirea O.S.C.E. are loc la sfarsitul lunii iulie si Congresul va lua in discutie Acordul de Schimb, atunci Romania va obtine incheierea acestuia pana la sfarsitul lunii august.

 

Ambasadorul Barnes (A.B.): Acesta ar putea trece pana pe 15 iulie, dar este posibil ca ei sa nu faca nimic pana in septembrie deoarce ei au 60 de zile legislative si ar putea interveni vacanta din august.

K.: Aceste doua chestiuni nu trebuie sa faca obiectul acestei vizite.

P.: Dar ar fi benefic daca Acordul de Schimb ar fi incheiat fara sa ne mai complicam cu anuntarea acestuia. Acest lucru ar intari nevoia de a obtine aprecieri si demersuri favorabile din partea Congresului inainte de vacanta acestuia. Altfel, va exista o intarziere de cinci saptamani.

Este deci important sa determinam Congresul sa ia masuri, preferabil inainte de vizita si abia atunci vom putea anunta ca vom incheia un acord pe termen lung.

C.: In privinta O.S.C.E., nu suntem ingijorati de faptul ca ar putea exista intarzieri, cat suntem preocupati de discutiile si rezultatele conferintei. Pentru noi nu este interesanta data, ci rezultatul conferintei. Ne este indiferent cand va avea loc, iulie, august sau septembrie. Cel mai important lucru este obtinerea unor rezultate care sa duca la o crestere a increderii.

Ca urmare, nu categoria III este important si nici numarul jurnalistilor si artistilor care calatoresc. Aceasta este o problema a expertilor. Acestea nu sunt chestiuni esentiale. In ceea ce ne priveste, oricine poate calatori cat de mult vrea.

Principalele probleme se gasesc in categoria I. De acest lucru depinde cresterea increderii si de acest lucru depind chestiuni cum ar fi schimbul cultural. In legatura cu acestea, consideram ca exista o serie de probleme care trebuiesc rezolvate in cazul in care conferinta va avea rezultate pozitive.

In primul rand ar trebui sa existe niste angajamente ferme cu privire la renuntarea la forta si la neimplicarea altor state in chestiunile interne ale statelor.

In al doilea rand, exista o serie de probleme legate de chestiuni militare. Nu punem la indoiala chestiunea rezolvarii problemelor de baza, dar trebuie sa fim siguri ca nu va exista o implicare in problemele interne ale statului. De exemplu, as face referire la angajamentele legate de manevrele militare.

Nu este importanta daca vorbim de manevre care se intind pe 250 sau 180 de kilometri sau daca vorbim de 10.000 sau 20.000 de oameni, ci important este ca aceste masuri sa fie obligatorii si nu pe baza de voluntariat.

Ca urmare, daca acestea se rezuma la o chestiune de voluntariat, nu are rost sa face risipa de timp si resurse pentru distante de 100 de kilometri in diferite zone.

Noi incercam sa introducem in legislatia internationala o serie de reguli care au exista si pana acum. Cand un grup de state ajunge la o serie de intelegeri, acestea vor fi obligatorii si nu voluntare. Aceasta este o chestiune importanta.

Macovescu (M.): Una din problemele principale este cea legata de continuitatea conferintei si urmarile acesteia.

C.: Nu stiu care este parerea dumneavoastra dar noi consideram ca in continuare cea mai periculoasa situatie este in Europa, unde exista doua blocuri militare cu armament modern, o concentrare imensa de trupe, precum si arme atomice.

Ca urmare, am dori ca intalnirea O.S.C.E. sa nu prezinte doar concluzii referitoare la aceasta problema, ci sa reprezinte inceputul procesului de asigurare a securitatii in Europa. Din acest motiv suntem in favoarea formarii unui organism care sa asigure continuitatea rezultatelor conferintei. Romania, SUA si URSS

P.: Cat de des ar trebui sa se intruneasca acest organism? Anual, la doi ani?

C.: Odata pe an, odata la doi ani, oricand este nevoie. In momentul in care apare o situatie tensionata sau se intampla ceva, ne-am putea intalni pentru a discuta ce putem face pentru a opri inrautatirea situatiei.

K.: Ce parere aveti despre ideea unei conferinte in care sa trecem in revista eventualele probleme, conferinta organizata odata la 18 luni sau odata la doi ani?

C.: Parerea noastra este ca este o idee buna. Mai mult, existenta unui asemenea organism permanent ar putea avea rolul de a pregati astfel de conferinte. Nu ma gandesc la ceva care sa se bazeze pe foarte multe chestiuni birocratice, ci ma gandesc la un organism care sa se reuneasca periodic, odata pe an sau la sase luni. Ministrul de Externe al uneia din tari va avea rolul de coordonator, acest lucru fiind realizat prin rotatie.

K.: De exemplu, cine ar participa la aceasta rotatie?

C.: Statele Unite, Uniunea Sovietica, Romania. P.(zambind): Romania. K.: Am explicat Romaniei, si am tinut legatura cu delegatia romana de la aceasta conferinta, faptul ca insusi motivul pentru care Romania doreste acest lucru ne determina sa nu fim de acord. Nu suntem dispusi sa acordam unor state dreptul de a se implica permanent in Vest.

Ca sa fiu sincer, aceasta este problema cu un mecanism permanent. Inteleg de ce doriti sa aveti ceva la care sa puteti apela, dar noi nu dorim ca structurile care exista deja in Vest sa fie exploatate. Va intelegem totusi ingrijorarile.

C.: Nu ne gandim ca aceasta organizatie ar avea dreptul sa faca acest lucru, iar pentru a evita aceasta problema am putea reglementa bazele functionarii, pentru a exclude o astfel de interventie. Ne gandim ca acesta ar putea pregati noi conferinte si ar putea rezolva problemele care apar. Nu dorim interventia Estului in Vest, sau a Vestului in Est, sau a Vestului in Vest sau a Estului in Est. Va rog sa va mai ganditi la aceasta chestiune si sa faceti o analiza generala asupra pozitiei dumneavoastra.

(Aici au fost omise discutiile despre Orientul Mijlociu, Coreea, Spania, si dezarmare.

In timpul discutiilor despre Coreea, Ceausescu i-a spus presedintelui Ford ca a vorbit cu Kim Il Sung, care i-a spus  ca „nu doreste nici un fel de tensiune in zona, ca unirea se poate realiza doar prin mijloace pasnice, ca intelege nevoia unei paci durabile si ca acest proces va fi unul de durata”.

Sursa: Ziua.ro