CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

Manevre separatiste antiromânești în Transilvania

Inventarea de identităţi politico-administrative

a). „Ţinutul Secuiesc”

Ţinutul Secuiesc este, în accepţiune istorico-etnografică, ţinutul din sud-estul Transilvaniei, locuit în majoritate de secui (subgrup etnic cu o conștiinţă istorică aparte, cu un anumit specific etnografic, respectiv de dialect) şi care cuprinde teritoriile fostelor „scaune” secuieşti. Teritoriile respective se găsesc incluse în momentul de faţă în judeţele Alba, Bacău, Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş. Astăzi, sub aspect etno-politic, sub denumirea „Ţinutul Secuiesc” se înţelege teritoriul format din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu centrul la Târgu Mureş.

Acest oraș a fost, pe rând, reşedinţa Scaunului Mureş, apoi a Comitatului Mureş-Turda, apoi a Regiunii Autonome Maghiare, iar în prezent este reşedinţa judeţului Mureş. Privind harta României şi amplasarea „Ţinutului Secuiesc” în inima României readuce în memorie spărtura din „tricolorul românesc”, adulată din ignoranţă de către „poporul din stradă” la „zavera” din decembrie 1989.

Prima menţiune documentară privitoare la secui datează din anul 1116, în vremea regelui Ştefan al II-lea al Ungariei (1116-1131), când, alături de pecenegi, au format avangarda cavaleriei regatului Ungariei în bătălia de la Olsava. Deci, de la început, secuii au fost un neam distinct de unguri! În anul 1146, secuii, alături de pecenegi, au făcut parte din oastea regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), fiind implicaţi în luptele de pe Leitha împotriva markgraf-ului Heinirich al II-lea de Austria.

Ulterior secuii au primit misiunea de a consolida şi apăra fortificaţiile de graniţă (ung. Gyepű, aproximativ „palisadă”) numite şi „prisăci”. În consecinţă, comunităţile secuieşti au fost deplasate treptat, din câmpia Tisei şi Bihor, concomitent cu avansarea hotarelor regatului Ungariei, spre estul şi sud-estul Transilvaniei. Astfel, secuii au fost colonizaţi în sistemul de prisăci medievale de-a lungul graniţei de sud-est a voievodatului Transilvaniei.

În secolul al XVI-lea a fost creată Dieta Transilvaniei, în care au intrat reprezentanţii stărilor celor trei naţiuni privilegiate – ungurii, saşii şi secuii – precum şi ai religiilor recepte – romano – catolică, evanghelic-lutherană, reformată şi, mai târziu, cea unitariană. Dietele ardeleneşti au fost ţinute în mai multe localităţi, de cele mai multe ori în oraşe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice şi economice importante.

În acest sens, oraşul-cetate Târgu Mureş a ocupat un loc de frunte. Locul de adunare a stărilor s-a stabilizat într-o oarecare măsură la Alba Iulia numai la sfârşitul secolului al XVI-lea.

Unităţile de administrare judecătorească ale secuilor din Transilvania au fost scaunele secuieşti, menţionate începând cu deceniul al treilea al secolului al XIV (iniţial şapte, apoi cinci, prin contopirea a Trei Scaune în unul singur). Acestea s-au întins pe mare parte din actualele teritorii ale judeţelor Covasna şi Harghita, precum şi în partea de mijloc a actualului judeţ Mureş.

În afara acestei zone, scaunele secuieşti au cuprins şi câteva localităţi din judeţele Alba şi Cluj (între Turda şi Vinţu de Jos, care au ţinut de Scaunul Secuiesc al Arieşului), trei comune din judeţul Neamţ (Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean şi Dămuc), precum şi o comună din judeţul Bacău (Ghimeş-Făget), incluse prin reforma administrativ-teritorială din anul 1968 în cele două judeţe moldovene. În anul 1764, secuii s-au împotrivit încorporării în nou înfiinţatele regimente grănicerești secuieşti ale graniţei militare, fiind masacraţi de trupele imperiale habsburgice la Siculeni (numit şi Siculicidium).

La 1 ianuarie 1845 a fost desfiinţat judeţul Săcuieni din Ţara Românească, a cărei reşedinţă s-a aflat iniţial la Urlaţi. Numele judeţului s-a tras de la populaţia secuiască venită din Ardeal, care s-a amestecat cu românii localnici. Judeţul Săcuieni a fost împărţit între judeţele Prahova (cea mai mare parte) şi Buzău (partea de est).

În anul 1876, odată cu reforma administrativă a Regatului Ungariei, scaunele secuieşti au fost desfiinţate, iar în locul lor au fost înfiinţate patru comitate (vármegyék).

În Proiectul de reorganizare a Austro-Ungariei, intitulat „Statele Unite ale Austriei Mari”, publicat în anul 1906 de Aurel C. Popovici, s-a prevăzut că „Scaunele secuieşti” urmau să constituie una din cele 15 „ţări” alcătuitoare ale confederaţiei.

În prezent, teritoriul fostelor scaune secuieşti nu are un statut administrativ deosebit de mulţimea de ţinuturi istorice româneşti, deci are administraţie publică de tip judeţean.

Refacerea „Ţării Secuilor” este o himeră, întrucât la recensământul efectuat în perioada 18-27 martie 2002, doar 532 de persoane s-au declarat că aparţin minorităţii secuilor din România. Pentru a spori numărul secuilor, la recensământul din 2012, etnicii maghiari au fost îndemnaţi să se declare secui şi nu maghiari. Rezultatele ultimului recensământ nu prezintă care este numărul declarat al secuilor, ci doar al maghiarilor.

Din anul 2003, există o mişcare pentru a crea o regiune autonomă secuiască în această zonă, afiliată la Consiliul Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT) al minorităţilor maghiare din Slovacia, Serbia, Ucraina, România şi Croaţia, fondat în anul 2004 şi condusă de pastorul László Tőkés.

În februarie 2007, Consiliul Naţional Secuiesc – organizaţie care promovează drepturile secuilor din România – a organizat un sondaj de opinie în vederea obţinerii autonomiei fostelor scaune secuieşti, desfiinţate de autorităţile regale ungare în anul 1867. În presă, acest sondaj de opinie a fost uneori prezentat în mod greşit drept „referendum”, fără să fi fost referendum real. Autorităţile române au declarat că acest act nu ar fi ilegal, dar este „la limita extremă a legii” (organizarea şi desfăşurarea referendumului putând fi reglementate doar prin legi organice, conform Constituţiei României). Aceeaşi poziţie a avut-o toată aşa-numita clasă politică din România, inclusiv UDMR.

 

 

 

La 1 iunie 2011, în Bruxelles s-a deschis Biroul de Reprezentanţă al Scaunelor secuieşti, cu sediul în „Casa Regiunilor Maghiare”. La 2 iunie 2011, europarlamentarii UDMR au organizat o recepţie în clădirea Parlamentului European din Bruxelles.

Ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a explicat că la Bruxelles se înregistrează numai unităţi teritorial-administrative existente şi recunoscute ca atare.

El a reamintit ca MAE român a cerut ca niciun oficial ungar să nu participe la evenimentul de inaugurare a Reprezentanţei „Ţinutului Secuiesc” şi a convocat ambasadorul Ungariei, căruia i s-a transmis un mesaj, astfel încât autorităţile de la Budapesta să ia notă de rezerva fermă a părţii române.

Poziţia mai hotărâtă a autorităţilor române a determinat trecerea în defensivă a iniţiatorilor proiectelor vizând „Ţinutul Secuiesc”, explicând că ei nu îşi doresc independenţă, ci doar autonomie.

Presa a informat că, la ultimul marş pentru susţinerea autonomiei, „Marele marş al secuilor” (octombrie 2013), au participat peste 100.000 de persoane, printre mesajele transmise numărându-se: „Vrem autonomie, nu independenţă”Ținutul Secuiesc, cealaltă faţă a României”„România este şi ţara noastr㔄Autonomia nu înseamnă independenţă, înseamnă eficienţă”.

UDMR, prin Kelemen Hunor, fost vicepremier şi ministru al culturii în guvernul României, a prezentat oficial guvernului român proiectul de autonomie pentru „Ţinutul Secuiesc”. Potrivit proiectului, ţinutul va avea preşedinte şi propriul patrimoniu. 

În art.1 al proiectului se stipulează: „Ţinutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România şi va cuprinde judeţele Covasna, Harghita şi Mureş”.

b). Partium

Partium (Partium regni Hungariae, în traducere „partea regatului Ungariei”) se referă la teritoriul din afara Transilvaniei propriu-zise, recunoscut în anul 1541 de sultanul Soliman Magnificul ca aparţinând principelui Ioan Zapolya, pretendent al coroanei regale a Ungariei în contra împăratului Ferdinand.

În anul 1570, prin Tratatul de la Speyer, fiul lui Ioan Zapolya, Ioan Sigismund Zápolya, a renunţat la pretenţiile regale şi s-a numit în continuare „Transilvaniae et partium regni Hungariae princeps”, adică principe al Transilvaniei şi al părţii din Regatul Ungariei. Titlul de principe i-a fost recunoscut deopotrivă de sultan şi de împărat.

Partium a fost constituit iniţial din comitatele Maramureş, Solnocul Interior, Crasna, Bihor, Ţara Chioarului, Banatul de Severin şi Zarandul de est. Regiunea Partium a fluctuat în timp şi a fost ocupată în mare parte de trupele Imperiului Otoman în anul 1660, dar a revenit la Transilvania la sfârşitul secolului. În secolul XVIII (în Marele Principat al Transilvaniei) zona Partium s-a redus la comitatul Solnocul Interior, comitatul Crasna, ţinutul Chioar şi o porţiune din comitatul Zarand. Prin reorganizarea administrativă a Regatului Ungariei de la mijlocul secolului XIX, teritoriul numit Partium a fost încorporat în regat.

Prin Tratatul de la Trianon din anul 1920, regiunea Partium a fost divizată între Regatul României, Cehoslovacia şi Ungaria. Astăzi, denumirea de Partium se referă la teritorii din actualele judeţe Arad, Bihor, Caraş-Severin, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Timiş din România, din judeţul Hajdu-Bihar din Ungaria şi din regiunea Transcarpatia din Ucraina.

Pentru înfiinţarea regiunii „Partium” a strâns semnături Partidul Popular Maghiar din Transilvania. În concepţia liderilor acestui partid, regiunea respectivă ar urma să cuprindă judeţele Bihor şi Satu Mare, dar şi o parte din judeţele Sălaj şi Maramureş.

 

 

 

 

 

Imagini pentru înfiinţarea regiunii „Partium photos

Deputatul UDMR Attila Cseke a susţinut că regiunea „Partium”, cu centrul la Oradea, ar trebui să apară pe noua hartă a României, întrucât este o entitate cu cultură şi istorie, cu criteriul geografic foarte clar, despărţită de Cluj prin Piatra Craiului. De altfel, la sfârşitul lunii ianuarie 2013, filialele bihorene ale celor cinci partide parlamentare au semnat o declaraţie comună în care au acceptat să acţioneze unitar pentru o regiune cu capitala la Oradea.

Caii troieni „mânați” din Germania și Ungaria

În Germania există indicii privind reactivarea unei „Coloane a V-a” în ţările cu minoritate germană, iar pe forumurile de comunicare circulă mesaje transmise în scopuri propagandistice, secesioniste. Cercuri din această ţară ajută Ungaria în realizarea pretenţiilor ei revizioniste şi sprijină de la distanţă divizarea României.

Din nefericire, pe lângă etnicii germani sau unguri sunt şi români care nu se sfiesc să pună umărul la dezmembrarea României.

Pe coordonatele separării Transilvaniei şi Banatului de România au fost create mai multe organizaţii, ligi, dintre care se evidenţiază: Liga Transilvania-Banat, „Liga Transilvania Democrată” şi Asociaţia „Drum Nou” (Neuer Weg).

 

 

 

 

 

 

 

  1. a) Liga Transilvania-Banat

Această „ligă” a fost creată în martie 2002 de către Sabin Gherman (absolvent al facultăţii la Craiova, în capitala Olteniei!) autodeclarat „român”, dar duşman al românilor de dincolo de Carpaţi. Acest individ a ieşit în lumina reflectoarelor prin articolul „M-am săturat de România”, fiind folosit de către cei interesați pentru a argumenta că dezmembrarea României este cerută nu numai de către minorităţile etnice din Transilvania, ci şi de către românii neaoşi de acolo.

Înfiinţarea mişcării a fost contestată de mai multe partide politice, pe motiv că Sabin Gherman ar dori separarea Transilvaniei de România. La jumătatea lunii octombrie 2002, Sabin Gherman a depus, la Tribunalul Municipiului Bucureşti (TMB), actele de înregistrare a „Ligii Transilvania-Banat” ca partid politic, însă a fost refuzat de instanţele bucureştene și a chemat în judecată statul român la CEDO. În martie 2004, Liga Transilvania-Banat a fuzionat cu Partidul Popular Creştin (în acel moment Liga avea 28.000 de membri!).

 

 

 

 

 

 

 

În prezent, Sabin Gherman face propagandă antiromânească, secesionistă, la posturile de televiziune „Transilvania life” şi „Look TV”, patronate de Arpad Paszkany. Pentru el, doar românii ardeleni (de fapt „ardelenii români”, fiindcă în viziunea lui, „ardelenii reprezintă un popor”) sunt de calitate superioară, românii din alte zone fiind „resturi”, în sensul de deşeuri.

Conform teoriilor acestui „ardelean”, oltenii, moldovenii, dobrogenii şi bucureştenii (numiţi zeflemitor „mitici”) sunt inferiori celor din Ardeal şi Banat, fiindcă nu au avut cinstea să se „civilizeze” sub ocupația austro-ungară şi nici onoarea să slugărească ungurilor care-i umileau şi persecutau pe românii transilvăneni.

  1. b) Liga „Transilvania Democrată”

Liga respectivă a fost înfiinţată, potrivit fondatorilor acesteia, pe fondul îngrijorării resimţite privind pierderea treptată a identităţii de „transilvănean”, precum şi ca o consecinţă a aplicării unei asimilări şi omogenizări cu urmări nefaste asupra rânduielilor locale multiseculare. Principalul scop al Ligii este „de a păstra atât cât a mai rămas din identitatea membrilor ei, legitimată în mod evident de multiculturalismul local, religii, tradiţii, istorie şi geografie regională foarte diferite de restul ţării”.

Printre fondatori se numără şi un anume Mircea Dăian, maghiaro-sas, fost tâmplar din Mediaş, care a stat mai mulţi ani în Germania, apoi s-a întors în Transilvania, aducând cu el un steag al „Transilvaniei independente”, cu care face propagandă secesionistă şi revanşardă.

Membrii Ligii percep „transilvanismul” ca un fenomen cultural, economic şi social, întrucât o mare parte a societăţii din „regiunea transilvană” resimte o presiune continuă din partea „centrului”.

Aceştia şi-au propus să promoveze o perspectivă asemănătoare şi pentru alte regiuni din România, respectiv Banat, Oltenia, Dobrogea, Bucovina şi chiar Moldova şi Muntenia. 

Ei cred că autonomia nu va putea fi obţinută doar de secui, sau de maghiari, iar la obţinerea autonomiei ar trebui să se implice şi românii, alături de unguri şi saşi.

 

 

 

 

 

 

 

Mircea Dăian, care se pretinde om de afaceri fiindcă are o firmă minusculă care construieşte case de lemn, administrează o pagină de Facebook, unde propagă „transilvanismul” prin diverse obiecte promoţionale (brelocuri, tricouri, steaguri, autocolante), iar lozinca lui este „Autonomie pentru Ardeal!”

Acesta este prezent la acţiuni cu caracter revizionist, alături de iredentiştii unguri. De asemenea, propagă în mod violent „independenţa” Transilvaniei, agitând la competiţiile sportive la care participă ca spectator aşa-zisul „steag transilvănean”, confecţionat în Germania, precum şi alte însemne cu mesaje „transilvaniste”, secesioniste.

Pe „Steagul Transilvaniei” culorile Tricolorului românesc sunt inversate, iar vulturul german domină centrul (semantic sinonim controlului).

Cele 7 oraşe transilvane, vizate de secesionişti sunt simbolizate de 7 turnuri/cetăţi (precum în stema principilor din familia Bathory – foto mai jos).

 

 

 

 

 

Imagini pentru steagul transilvaniei

 

 

 

 

 

 

 

  1. c) Asociaţia „Drum Nou”

În luna martie 2013, în Făgăraş a luat fiinţă „Asociaţia Neuer Weg” (Verein Neuer Weg). Aceasta are drept scop declarat protecţia mediului înconjurător, a patrimoniului construit, a drepturilor civile, a valorilor regionale şi europene.

În conducerea asociaţiei se află câţiva saşi veritabili, precum şi doi saşi încuscriţi cu români, Willy Schuster (jumătate maghiar, jumătate sas ) şi Erwin Albu (amestecat ).

Asociaţia patronează site-ul „Neuer Weg” („Drum nou”), urmaş al cotidianului apărut în 13 martie 1949 la iniţiativa Comitetului Antifascist German. Publicaţia respectivă susţine aşa-numita doctrină a „transilvanismului”, deci dezmembrarea României, publicând articole cu tentă antiromânească şi regionalist-extremistă.

Cei doi româno-germani, Erwin Albu şi Willy Schuster, promovează la vedere o politică având drept ţintă dezmembrarea României.

Aşa-zişii „transilvanişti” agită spiritele pentru desfacerea României în „regiuni istorice”, la loc de frunte punând Transilvania.

https://i0.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2014/05/ne-luam-tara-inapoi1.png

 

Româno-germanul Willy Schuster a adoptat următorul slogan cu referire la Transilvania: „Ne luăm ţara înapoi!” (Visszavesszük az országot !!!/ Wir holen uns unser Land zurück !!!).

 

 

Acest slogan apare şi pe pagina de Facebook a lui Sabin Gherman, precum şi pe alte pagini revizioniste, care au instituit titlul de „ardeleanul anului”  pentru autonomişti, revizionişti sau secesionişti.

 

 

https://i0.wp.com/www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2014/05/ardelenii-anului-20131.png

 

Foto: ”Ardelenii anului”…

Antiromânii se  premiază între ei !

 

 

 

Surse:

Dr. Aurel V. David

Sursa: Revista Vitralii, nr. 24/2015 (a ACMRR-SRI) via Ziaristi Online

Foto: Justiţiarul

 

10/02/2020 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

O țară tristă, plină de… Hunor

 

  La început m-am temut să nu fi căzut naibii vreun meteorit buclucaș în „județul Deva”, taman în cursul exercitării […]

 

 

Jurnal de campanie într-o țară tristă, plină de… Hunor

 

La început m-am temut să nu fi căzut naibii vreun meteorit buclucaș în „județul Deva”, taman în cursul exercitării responsabile a președinției Consiliului Uniunii Europene de către Franța… sau Finlanda… mă rog, tot pe-acolo…

Apoi m-am gândit că ne-au ocupat rușii, așa că am intrat, cu sufletul la gură, pe blogul lui Radu Tudor, deoarece dacă nici Radu Tudor nu știe când ne atacă rușii, atunci nimeni nu știe… dar cum nu scria nimic despre vreun atac, am tras concluzia că e ceva și mai grav… că altminteri este inexplicabil cum de a renunțat Klaus la weekendul lui tradițional, de patru zile.

Așa-i că nu mă credeți că la el weekendul durează patru zile? Atunci ia uitați-vă puțin în „agenda președintelui”, de pe site-ul Administrației prezidențiale, dacă președintele a avut vreo activitate între 11 octombrie (vineri) ora 14:30 și 15 octombrie (marți) ora 17:00… apoi uitați-vă cum s-a ostenit bravul nostru președinte de pe data de 4 octombrie (vineri) ora 10:30, până pe 8 octombrie (marți) ora 10:00… sau de pe 26 septembrie ( joi) ora 18:00 până pe 30 septembrie (luni) ora 10:10.

E drept că nu știm cu ce se ocupă timp de patru zile pe săptămână președintele nostru în schimb, dragi compatrioți, știm exact cine plătește muzica, masa și dansul: NOI!

Ei bine, cetățeni, în ciuda indolenței ancestrale care-l caracterizează, astăzi Klaus a muncit întrebuințându-și zilișoara liberă pentru a merge la PENELEUL LUI care trebuie să-i livreze GUVERNUL LUI în câteva zile. Lucrurile stau foarte bine: niște iresponsabili au pus mână de la mână pentru a răsturna guvernul luʹ Veorica. După părerea mea, ei nici nu voiau și nici nu credeau că e posibil.

Ci mai curând doreau să se lamenteze după aceea, răsuflând ușurați: „șefu, noi am încercat dar vezi că iar nu s-a putut”… și gata! Intrau din nou în acel „dolce far niente” unde nu este nici program de guvernare, nici buget care nu se-nchide, deci nici întristare și nici suspin!

În loc de-așa ceva, partidul lui Petrov s-a mobilizat exemplar aducând cu ambulanța votanți pe care PENELEUL nu se baza, partidul lui Ponta a votat și el de-al dracu’, într-o veselie, niște neghiobi de la PESEDEU au crezut și dânșii că e pe bune și-au schimbat rapid barca, în timp ce USEREUL și-a șoptit în barbă:

Lui Friederich Nietzsche/ poate sa-i strice/ o pereche de brice?” ( Mihai Ursachi) gândindu-se că face o șmecherie cât să-i pună în dificultate pe liberali iar UDMR-ul și-a imaginat „dăcât” că-i dă o lecție și-i face „bau!” Veoricăi, ca să mai poată cere una-alta.

Dar gluma s-a-ngroșat. Și uite cu ce ne-am ales… Ludovic, cu ochii lui inocenți și cu un zâmbet micuț în colțul gurii, negociază cu colegii de moțiune de cenzură și apoi îi zice poporului că negocierile merg brici… Ăia cu care negociază însă, ies cu părul vâlvoi de la întrevederi.

Bine, cei care au păr… Kelemen Hunor, de exemplu, scotea doar un fum subțire pe nări când a aflat că NEM program și NEM buget. Lista miniștrilor e așa de secretă încât cred că nici Ludovic nu bănuiește cine s-ar putea afla pe ea.

Iar program de guvernare nu-i trebuie, că-i bun tot ăla vechi, al lui Dragnea. Eu așa văd, că-l laudă peste tot și că promite că se va ține cu sfințenie de el. Era și păcat… doar au muncit niște oameni la programul PESEDEULUI… cum să vii tu acum, cu sufletul tău bun de liberal, bașca urmaș al Brătienilor, să strici munca atâtor oameni?

Din fericire, în timp ce țara n-are guvern, n-are program, n-are cvorum, n-are buget și n-are rezidențiat, campania pentru prezidențiale se desfășoară din ce în ce mai sprințar. Iată:

Klaus anunță că nu-i mai lasă pe prostovanii ăia ai lui să facă lucrurile după mintea lor:

„Am spus-o de la început și am spus-o liberalilor: de data aceasta, nu vă mai las de capul vostru!” (declarație la întâlnirea cu diaspora, pe 18 octombrie 2019). Și are și-un program prezidențial, prin care va face din România trilu-lilu-crocodilu’ o Românie normală.

Nu vă povestesc tot programul pentru că nu intenționez să vă adorm, dar măcar una bună, de final, tot vă zic:

România normală este statul care funcţionează pentru cetăţean, în care Guvernul lucrează cu responsabilitate pentru dezvoltarea ţării, Parlamentul legiferează bine și eficient, iar Președintele își îndeplinește atribuţiile constituţionale.” (traducere:

„GUVERNUL MEU ORBAN lucrează cu responsabilitate, PARLAMENTUL MEU TURCAN-GORGHIU legiferează bine și eficient, iar EU, KLAUS îmi îndeplinesc atribuţiile constituţionale.”… Ați citit? Ei, atunci puteți râde în voie!)

Simultan cu cele de mai sus, în curtea unui țăran care are bune relații cu RISE PROJECT au crescut „nește valize” cu afacerile lui Dan Barna, în detaliu.

Afaceri care au intrat , mai demult în atenția DLAF… doar că domnul Barna nu vrea să-l ancheteze DLAF-ul.

El vrea la DNA, unde sunt procurori mai de omenie: „… eu am multă încredere în DNA, o instituție care, fără a fi perfectă, și-a demonstrat de multe ori profesionalismul și independența. De aceea solicit DLAF să trimită de urgență documentele la DNA pentru că știm că asta e comanda politică pe care au primit-o.”( declarație, pe 18 octombrie 2019).

Mâine va dori să-și aleagă și completul de judecată, mă gândesc…

Veorica a acordat primul ajutor unui om aflat în dificultate și a jucat tenis de masă cu Ionuț Cristache în platoul TVR. Pe Ionuț nu l-a îngenuncheat dar a avut o explicație pentru eșec: „Nu puteam să vă bat la dumneavoastră acasă.”, a zis dânsa, lăsând să se înțeleagă c-o să-l bată ea altă dată, în altă parte. N-a sărit deocamdată cu parașuta.

Deoarece cu parașuta, în buna tradiție a PEMEPEULUI, ar trebui să sară Paleologu Theodor. Deocamdată, până să sară, dânsul e doar dezamăgit:

Din păcate campania pentru prezidențiale este cu totul bruiată de criza politică, de criza guvernamentală. Lucrul acesta este complet anormal.
(declarație la Bistrița, 18 octombrie 2019) Păi, nu puteai dragă, să-i spui lui Petrov să nu participe la dărâmarea guvernului, că te încurcă în campanie?

Ramona Ioana Umanista abia acum a aflat în ce s-a băgat, după ce a fost înregistrată pe-ndelete, în propriul său birou, în timp ce dădea de pământ cu Voiculescu, din pricină că banii ei s-au cheltuit de-a surda și plângea de se zguduia costumul de blue geans de pe dânsa, dorind să se retragă din competiție.

Tot pe 18 octombrie 2019 a publicat NEWSWEEK.ro, cu multă amabilitate, înregistrările…

Mircea Diaconu a declarat:

Ţinta mea este nu să ajung preşedinte. Ţinta mea e să mă fac înţeles, să mă exprim cât pot de bine şi de clar pe temele astea care poate intră în mintea oamenilor şi altădată o să aleagă altfel, o să gândească altceva, să aştepte altceva de la oamenii politici.

Numai că votanții din 2019 sunt alții decât cei din 1932 pe care nenea Spirache i-a rugat, în TITANIC VALS-ul lui Tudor Mușatescu, să nu-l aleagă dar ei au procedat taman invers. Pentru alegerile din 2019 e nevoie de alt tip de emoție, una îndelung probată.

De exemplu faptul că biată diaspora este împiedicată să voteze merge ceas către sensibilitatea maselor de oricâte ori se dorește și indiferent ce GUVERNUL MEU am avea la Palatul Victoria și ar organiza alegerile, tot CIUMA ROȘIE va fi vinovată!

Cam aceasta este intriga. Cam acesta este romanul. Cam ăștia sunt protagoniștii. Nu e nevoie să citim tot ca să aflăm cine e „ucigașul”.

Pe acest fond nervos, televiziunile ne anunță, ca de obicei, că vom avea cea mai grea iarnă din ultimii nu-știu-câți-ani.

Dar nu cred că la temperaturile de-afară se referă acel „Winter is coming” care planează, în cercuri din ce în ce mai mai strânse, deasupra capetelor noastre.

Cel mai simpatic, pe departe, a fost Kelemen Hunor care a declarat: „Eu cred că aţi încercat mult-mult cu preşedinţi români, aţi încercat şi cu un preşedinte de etnie germană, acum e rândul să încercaţi şi cu un maghiar. Şi va fi mai bine, sunt convins de acest lucru, fiindcă, dacă până acum nu v-a fost şi nu ne-a fost bine cu foştii preşedinţi sau nu a fost aşa bine cum am fi vrut, haideţi să încercăm cu mine.

În primul tur alegerea bună este să fiu votat eu, să fiu ales eu. În turul doi, dacă nu intru eu, mai avem timp să alegem răul mai mic.” ( AGERPRES.ro, 7 septembrie 2019)

Ziceți voi că nu-i simpatic!

21/10/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Kelemen Hunor: „Acum e rândul să încercați și cu un maghiar!”

Imagini pentru kelemen hunor photos

Kelemen Hunor: „Ați încercat mult-mult cu președinți români, ați încercat și cu un președinte de etnie germană, acum e rândul să încercați și cu un maghiar!”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă la Băile Homorod (HR) că una dintre provocările campaniei prezidențiale este ca mesajul său să ajungă și la români și le-a transmis acestora că, pentru „a fi mai bine” în România, trebuie să încerce să aleagă și un președinte de etnie maghiară, după ce au ales mai mulți români și un etnic german, relatează Agerpres.

„Eu cred că ați încercat mult-mult cu președinți români, ați încercat și cu un președinte de etnie germană, acum e rândul să încercați și cu un maghiar. Și va fi mai bine, sunt convins de acest lucru, fiindcă, dacă până acum nu v-a fost și nu ne-a fost bine cu foștii președinți sau nu a fost așa bine cum am fi vrut, haideți să încercăm cu mine.

În primul tur alegerea bună este să fiu votat eu, să fiu ales eu. În turul doi, dacă nu intru eu, mai avem timp să alegem răul mai mic”, a afirmat Kelemen Hunor, aflat sâmbătă la Băile Homorod, în județul Harghita.

Candidatul UDMR la Președinția României declară că mesajul său electoral se adresează atât românilor, cât și maghiarilor, considerând că dialogul interetnic și relațiile majoritate-minorități pot fi intensificate, pentru a demonstra că maghiarii nu sunt dușmanii României, ci că ei vor să construiască un viitor alături de români…

 

 

26/09/2019 Posted by | LUMEA ROMANEASCA | , , , , , , , | Lasă un comentariu

%d blogeri au apreciat: