CER SI PAMANT ROMANESC

Cuvant despre noi, romanii

R.Moldova, printre potențialele ținte ale Rusiei pentru o nouă invazie. „Ar putea Putin ordona o nouă invazie?

Sursă foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse - Facebook

Sursă foto: Ministerul Apărării al Federației Ruse – Facebook

„Un agent al KGB-ului precum e Vladimir Putin știe să își ascundă sentimentele. Dar în 2013, după ce fostul președinte Barack Obama l-a caracterizat „copilul plictisit din fundul clasei”, Putin a reacționat nervos. Și pe bună dreptate: Copiii plictisiți din fundul clasei sunt rareori ambițioși. Putin, din prima zi a domniei sale de 21 de ani a avut planuri ambițioase, atât personale cât și pentru Federația Rusă”.

Așa își începe analiza intitulată „Ar putea Putin ordona o nouă invazie?”, în publicația Politico, cercetătorul Leon Aron, expert în spațiul ex-sovietic, într-un articol reprodus de https://www.defenseromania.ro/.

Acesta amintește că una din principalele priorități pentru Putin, după ce a devenit președinte, a fost controlul asupra instituțiilor ce nu se mai aflau în sfera de dominație politică după prăbușirea URSS: industrii majore, justiție, mass-media etc.

Apoi și-a alimentat ambițiile geostrategice prin „incursiunile din Ucraina și Crimeea, alianța militară cu Siria și atacurile asupra democrațiilor occidentale”.

În opinia expertului, multe dintre elementele din 2014 care au dus la invazia Ucrainei se regăsesc și azi, iar administrația Biden ar trebui să dezvolte o strategie cu privire la Federația Rusă.

Deja vu „Crimeea 2014”

Leon Aron precizează că sunt cel puțin două motive pentru care Putin ar putea ordona acțiuni militare similare cu cele din 2014. În primul rând setea președintelui rus de glorie iar cel de-al doilea intenția de a avea un „mandat pe viață” într-o țară în care economia și veniturile stagnează de mai bine de un deceniu iar pandemia de Covid-19 a lăsat răni adânci.

Mai mult, arestarea opozantului Alexei Navalnîi a declanșat proteste în peste 100 de orașe ale Rusiei, pentru prima oară de la demonstrațiile împotriva lui Putin din 2011.

Astfel, în 2014, când situația economică a Rusiei era tot sumbră, Putin a folosit „întoarcerea” Crimeei pentru a contracara criza economică și pentru a își crește popularitatea. Acțiune care i-a reușit, legitimându-și astfel mandatul. 

Sursa citată arată că dacă în 2013 Vladimir Putin avea o popularitate în scădere de 65%, după anexarea ilegală a Crimeei aceasta a explodat la 81%. Iar dacă în 1999 la numirea în funcția de premier nu era foarte cunoscut, popularitatea sa a crescut vertiginos imediat după acțiunea militară din Cecenia.

Cel mai mare nivel a fost atins în septembrie 2008, după războiul din august 2008 împotriva Georgiei.

Atunci Vladimir Putin avea o popularitate de 88%! 

Tarile unde Putin si-a pus piciorul in usa. "Conflictele inghetate" ar  putea aduce Rusia la doar 500 km de Bucuresti - Stirileprotv.ro

Georgia, Republica Moldova și Ucraina, potențiale ținte ale lui Putin pentru un „război scurt și victorios”

„Putin ar putea recurge la ceea ce a făcut foarte bine în trecut: războaie scurte și victorioase”, scrie Politico.

„În cazul în care Putin vrea să poarte un nou război scurt și victorios nu duce lipsă de potențiale ținte. Există cel puțin cinci state care ar putea fi victimele unor acțiuni militare. Trei dintre ele – Georgia, Republica Moldova și Ucraina – sunt state pe teritoriul cărora există conflicte înghețate ce pot fi foarte ușor reactivate de către trupele rusești sau de către separatiștii susținuți de Moscova”, precizează expertul Leon Aron în analiza sa.

El spune că alte state ce ar putea fi potențiale ținte ale Moscovei sunt Belarusul și Kazahstanul, ultimul cu cei mai mulți etnici ruși după Ucraina.

Totuși, semnalează Politico, niciuna din aceste țări nu ar putea să-i potolească ambițiile mari ale lui Putin atunci când vine vorba despre geostrategie.

O astfel de ambiție e reprezentată de statele baltice: Estonia, Letonia și Lituania, toate însă membre NATO.

„Deși Putin s-a lăudat să ajungă la Riga și Tallinn în două zile, o Reconquista imperială rusă este puțin probabilă. Rușii nu vor veni cu tancurile.

În schimb, Moscova ar putea desfășura o operațiune „hibridă”, pe modelul Crimeea, acțiune condusă de către forțele ruse, mai exact forțele speciale și unitățile de parașutiști de elită din cadrul Districtul Militar Vest al Federației Ruse”, precizează expertul în analiza sa. 

Politico îl citează pe generalul John Nicholson, fost comandant al trupelor SUA și NATO din Afganistan, care a estimat că NATO poate mobiliza în aproximativ 90 de zile o forță militară care să o depășească pe cea a Federației Ruse în zona Baltică.

„În schimb, au trecut doar trei săptămâni de la invazia Crimeei, până la așa-zisul referendum și anexarea oficială a Peninsulei la Federația Rusă”, mai precizează sursa citată.

17/03/2021 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Oferirea de către Putin a cetățeniei ruse este o capcană şi o ameninţare

 

 

 

 

 

Capcana pașaportului rus. De ce oferirea de către Putin a cetățeniei ruse este o amenințare serioasă

Vladimir Putin a semnat pe 24 aprilie o lege care prevede oferirea simplificată a cetățeniei ruse pentru migranții din statele fostei URSS.

La cetățenie pot pretinde migranții din fostele state ale URSS, străinii căsătoriți cu cetățeni ruși (condiția este să aibă copii comuni), străinii care au cel puțin un părinte rus și care locuiește în Rusia.

Legea îi vizează în mod special pe cetățenii Ucrainei, R. Moldova, Belarusului și Kazahstanului. Condiția este că aceștia să aibă permis de ședere valabil în Federația Rusă, scrieSerghei Ilcenko în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Legea exclude obligativitatea de a renunța la cetățenia altui stat.
Acest lucru nu se întâmplă pentru prima dată. Rusia a oferit pașapoartele sale Abhaziei, Osetiei de Sud, Transnistriei și Kazahstanului de Nord.

La început, în secret, apoi forțat, pașapoartele au fost oferite și Crimeei. Rusia vine cu pașapoartele sale acolo unde este război și instabilitate. De regulă, acestea sunt provocate și alimentate tot de Rusia.
Toate aceste lucruri se fac pentru a diviza societățile din statele post-sovietice.

De ce, însă, oferirea cetățeniei persoanelor din alt stat înseamnă o absorbție agresivă și pe bucăți a acestui stat de către Rusia.
Pentru a înțelege toate aceste lucruri trebuie să înțelegem cum funcționează instituția cetățeniei în Rusia și de ce, de fapt, ar fi mai corect să numim această cetățenie – un contract de supunere. Uneori, în textele oficiale ale Rusiei se vorbește despre această supunere.
Contractul de supunere fixează dreptul unilateral al șefului de stat de a stăpâni soarta titularului. Dacă două state au dispute cu privire la o persoană, întotdeauna va câștiga acel stat care are un contract de supune cu acel cetățean.

Drepturile acelei persoane de obicei nu se iau în considerare. Cetățenia însă presupune că persoana are anumite drepturi în raport cu statul.

De exemplu, dreptul de a participa la administrarea acelui stat.
Acum să vedem – este oare cetățenia rusă, cetățenie? Formal, este! În mod formal, în Rusia sunt alegeri la diverse niveluri și există legi care nu pot fi schimbate sau abrogate, etc.

Dar toate acestea se întâmplă pur formal. În realitate, în Rusia nu există nici alegeri, nici legi dar există în mod exclusiv doar voința nomenclaturii ce se află la putere. Acest lucru este cu desăvârșire preluat din practica URSS-ului.

De fapt, cetățenia rusă nu este cetățenie, ci un contract de supunere.
A existat oare cetățenie pe timpul URSS? Nu! Și acolo a fost doar un contract de supunere. În acest sens ne putem aduce aminte de un fragment din memoriile lui Menahem Begin, care s-a născut în anul 1913 în Imperiul Rus, apoi a devenit cetățean al Poloniei și care, după 1940, a fost condamnat la 8 ani de lagăre pentru că ar fi fost agent al imperialismului britanic și element social periculos.

Devenit apoi prim-ministru al Israelului și laureat al Premiului Nobel pentru Pace pentru anul 1978, el a înscris niște memorii interesante.
Fiind anchetat, Begin l-a întrebat pe anchetator- cum un articol al unei legi din URSS poate fi aplicat față de o persoană străină care și-a îndeplinit acțiunile sale (în cazul lui Begin este vorba despre acțiuni sioniste) în Polonia.

Drept răspuns, anchetatorul i-a declarat lui Begin că articolul 58 al Codului Penal al URSS se aplică față de oamenii din întreaga lume. Problema este când acei oameni vor ajunge la NKVD-ul din URSS sau când anchetatorii vor ajunge la acele persoane.
Atunci Begin a realizat că în concepția URSS-ului, legile sale se aplică asupra tuturor oamenilor de pe pământ.
Se pare că nimic nu s-a schimbat în jurisprudența rusească. Dovada este inițierea dosarului penal pe numele primarului orașului Praga pentru demontarea monumentului lui Konev.

Putem să râdem oricât de această inițiativă, însă, imediat ce unii dintre figuranții acestui proces vor ajunge în zona de acces a rușilor, ei vor fi pasibili de judecată și de închisoare.

Să ne închipuim că printre figuranții acestui proces se află un cetățean rus, și nu contează cum acesta a devenit cetățean, Rusia niciodată nu va uita de el.
Un asemenea cetățean poate fi pus în căutare internațională, de exemplu în dosarul demontării statuii lui Konev.

Apoi, imediat ce va traversa o frontieră, el va apărea pe lista Interpol și chiar ar putea fi extrădat către Rusia.
Din punct de vedere practic, pașaportul rusesc este absolut inutil.

Rusia nu demonstrează nicio grijă față de cetățenii săi cu excepția când are nevoie de un argument pentru agresiune.
Astăzi, pașapoartele aruncate în Ucraina, R. Moldova, Kazahstan, Belarus vor funcționa ca agenți în stare de așteptare.

Încă o dată subliniez că e vorba de pașapoarte, nu de oameni. Oamenii obțin pașapoarte și asta nu întotdeauna este legat de dorința de a-l chema pe Putin și tancurile lui.

Însă, asemenea pașapoarte emise de către Rusia, în orice caz vor juca rolul lor în anumite momente, iar Moscova își va apăra „lumea rusă” când va fi nevoie. Rusia neapărat își va aminti de faptul că pe un anumit teritoriu se află cetățenii ei care trebuie salvați de „rusofobi”.

03/05/2020 Posted by | POLITICA | , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

ALERTĂ NUCLEARĂ. Institutul Francez de Siguranţă Nucleară a anunţat producerea unui accident nuclear în Rusia sau Kazahstan în luna septembrie. VIDEO

Europa este în alertă, după un accident nuclear care ar fi avut loc în Rusia sau Kazahstan, dar nu a fost declarat de autorităţile din cele 2 state.  

Un nor radioactiv a circulat pe deasupra Europei, după un accident care s-a întâmplat într-o instalaţie nucleară din Rusia sau Kazakhstan în ultima săptâmână din septembrie, a comunicat Institutul francez de radioprotecţie şi siguranţă nucleară (IRSN), scrie Reuters.Experţii francezi au ajuns la această concluzie după ce au detectat în ultimele săptămâni nori de substanţe radioactive deasupra Europei.

În ultimele săptămâni, IRSN şi alte institute pentru siguranţa nucleară au măsurat în atmosferă niveluri ridicate de ruteniu 106, un material radioactiv care este rezultatul divizării atomilor într-un reactor nuclear și care nu apare în mod natural. 

Din cauza duratei sale de viaţă scurte, ruteniul-106 este folosit în medicina nucleară. Vârful emisiei a fost atins pe 6 octombrie.  

 Reprezentanții IRSN, un organism tehnic din cadrul autorității franceze de reglementare în domeniul nuclear ASN, a transmis într-un comunicat că nu pot preciza cu exactitate locul de unde a fost eliberat materialul radioactiv, dar că, în urma unei analize meteorologice, cea mai plauzibilă zonă ar fi una de la sud de Munții Urali, între Urali și fluviul Volga.

 IRSN a exclus atât ipoteza unui accident într-un reactor nuclear, care ar fi condus la o contaminare şi cu alte radionuclee, cât şi ipoteza prăbuşirii unui satelit alimentat cu ruteniu, în contextul în care o investigaţie AIEA a conchis că niciun satelit cu ruteniu nu a căzut pe Pământ în această perioadă.

Ei au fost de părere că acesta a avut loc la un centru de medicamente radioactive sau la un centru de tratare a comsbustibililor radioactivi. Același institut dă asigurări că norul radioactiv nu va crea daune mediului înconjurător sau sănătății populaţiei, potrivit The Guardian.

  Institutul francez a contactat autorităţile din Rusia, care au negat că un astfel de accident s-ar fi produs în ţara lor. 

 

Evenimentul prezintă toate elementele unei încercări de muşamalizare a cazului.

 

 

 

 

 

 

 

 

„Autoritățile din Rusia spun că nu știu nimic despre un accident care să se fi petrecut pe teritoriul lor”, a declarat  pentru Reuters directorul IRSN, Jean-Marc Peres, adăugând că Institutul nu a contactat încă autorităţile kazahe.

În același timp, Kremlinul s-a abținut de la orice comentarii legate de acest subiect.  Este important de menţionat că aceste emisii radioactive nu reprezintă un pericol pentru oameni şi mediu au spus cerceătorii francezi care susţin că dacă un astfel de incident ar fi avut loc în Franţa, ar fi urmat o evacuare pe scară largă, pentru punerea la adăpost a populației pe o rază de câțiva kilometri. 

 Institutul apreciază totodată că probabilitatea unui eventual import în Franţa de mărfuri alimentare, mai ales ciuperci contaminate cu ruteniu-106 din apropierea locului accidentului, este extrem de scăzută.

 

La rândul său,Rodin Traicu, preşedintele Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare, a declarat la Digi24:

„Nu există niciun pericol pe teritoriul țării. Nici nu a existat un pericol referitor la emiterea unor radiații de către acest radionutrit artificialul 106, care a fost detectat cu concentrații mai mari pe la jumătatea lunii septembrie, începutul lunii octombrie, inclusiv deasupra României”.

El a precizat că suprafaţa  de concentrare a fost „pe zona de sud și sud-est a României, pe zona Giurgiu, Alexandria, București, Ilfov și Constanța”.

Potrivit acestuia, CNCAN a primit o informare la jumătatea lunii septembrie de la Agenția Internațională de Energie Atomică de la Viena cu privire la „măsurători care ridicau o creștere a acestui radionutrit în țări limitrofe României, este vorba de Austria, Ungaria, Ucraina”.

Am activat celula de criză începând să facem monitorizări zilnice împreună cu rețeaua națională de monitorizare a radiațiilor nucleare prin laboratorul de referință din București”, a punctat el.

Întrebat dacă poate fi vorba despre un accident nuclear, în măsura în care autoritățile din Rusia neagă, Rodin Traicu a spus că „acestea sunt speculații”.

„Nivelul creșterii radiațiilor și impactul lor asupra mediului și populației este redus, a scăzut sub limita de detecție.

La noi a ajuns o creștere a nivelului de radiații nesemnificativă. Este greu să ai indicatori care să arate de unde a fost emis un nor cu o radiație foarte mare”, a precizat directorul CNCAN.

 

 

 

 

 

 

 

11/11/2017 Posted by | PRESA INTERNATIONALA | , , , , , , , , , , | Un comentariu

%d blogeri au apreciat: