La fel ca si presedintele american John Fitzgerald Kennedy, Lech Kaczynski incomoda foarte multa lume. Din aceasta cauza nu putini includ atat catastrofa aeriana de la Smolensk cat si moartea lui JFK in categoria asasinatelor politice la comanda.
Se va reorienta politica Varsoviei?
Ideea ca “al doilea Katyn”, cum a inceput sa fie numita catastrofa de la Smolensk, este opera serviciilor secrete ruse si-a facut loc imediat in website-urile conspirationiste si in blogosfera, ba chiar si prin publicatii de nisa.
Toate acestea citeaza “surse din interiorul FSB-ului”, care vorbesc despre un raport adresat de sefii insitutiei din Piata Lubyanka premierului Putin. Fraza cel mai des citata se refera la “succesul operatiei de decapitare a conducerii poloneze”. Intr-adevar, pentru cineva (o persoana sau un grup, nu conteaza) care ar vrea sa lichideze dintr-o singura lovitura conducerea unei tari intregi, cu greu s-ar putea gasi o ocazie mai buna.
La bordul aparatului Tupolev 154 prabusit in padurea de langa pista aeroportului militar din Smolensk se aflau, impreuna cu presedintele Kaczynski si sotia sa, si cateva figuri de marca ale fostului exil polonez din epoca Razboiului Rece, ministrul de externe Mariusz Kazana, generalul Francziszek Gagor, sef al Marelui Stat Major, generalul Tadeusz Buk, comandantul armatei de uscat, amiralul Andrzej Karweta, seful Marinei Militare poloneze, Aleksander Szczyglo, seful Biroului National de Securitate, Slawomir Skrzypek, guvernatorul Bancii Centrale a Poloniei si multi altii. Marea lor majoritate, rusofobi, pro-americani si eurosceptici, precum presedintele Kaczynski.
Nu putini analisti politici sunt de parere ca disparitia presedintelui conservator va avea drept consecinta o schimbare a politicii externe poloneze, care va deveni favorabila Rusiei. O Rusie care, de la sfirsitul mandatului lui George W. Bush, se afla intr-o evidenta ofensiva… sa-i zicem diplomatica, pentru reconstituirea sferei sale de influenta din Est. Orice ofiter de politie judiciara ar spune ca “mobilul crimei” nu mai trebuie cautat…
Din nou gazele naturale…
Si totusi, mai exista unul… Nu in alta parte decat in cotidianul “The Moscow Times” sta scris negru pe alb ca premierul Vladimir Putin a inceput, de ceva vreme, sa-l “curteze” pe omologul sau polonez Donald Tusk, pe care l-a invitat la ceremonia de comemorare a victimelor masacrului de la Katyn pe care a organizat-o cu putin inaintea tragicelor evenimente de sambata, 10 aprilie. Prietenia aratata de Putin lui Tusk are un pronuntat miros de gaze naturale, considera jurnalista Yulia Latynina.
Pentru ca in Polonia cea stransa la mijloc de Rusia (furnizor de gaze naturale) si Germania (consumator) s-au descoperit recent importante zacaminte de gaz metan, evaluate la 1,36 miliarde de metri cubi. Din numarul din 8 aprilie al cotidianului “The Wall Street Journal” aflam ca gigantii energetici americani Conoco Phillips, Marathon si Exxon Mobil, ba chiar si canadienii de la Talisman Energy, s-au si repezit sa-si adjudece concesiuni si drepturi de exploatare. Polonia, care este nevoita sa importe 72% din gazul natural pe care il consuma, ar putea deveni astfel independenta din punct de vedere energetic.
Conservatorul – si patriotul – Lech Kaczynski i-ar fi ales cu ochii inchisi pe americani, pentru ca rezervele poloneze de gaze naturale sa nu ajunga in mainile Gazpromului.
Care, dupa cum prea bine se stie, este nu numai jucaria, ci si arma preferata a lui Putin. In schimb, Donald Tusk cel pragmatic (ale carui relatii cu Lech Kaczynski erau chiar mai reci decat cele dintre fostul premier Tariceanu si presedintele Traian Basescu) ar putea accepta “un contract mai avantajos din punct de vedere financiar pentru Polonia”.
Revenind la antagonismul Tusk – Kaczynski, trebuie spus ca in cazul unei ipotetice invazii rusesti (sau poate nu chiar atit de ipotetice, dovada razboiul din Georgia), premierul ar ceda, in timp ce presedintele decedat ar fi decretat mobilizarea generala, conform opiniei mai multor analisti politici polonezi.
Avertisment dat de Putin?
Intentia declarata a presedintelui Kaczynski era de a ajunge la Katyn pentru a comemora – asa cum considera el de cuviinta, nu cum voia Putin – memoria celor aproape 22.000 de ofiteri polonezi asasinati miseleste in urma cu sapte decenii. Discursul pe care intentiona sa-l rosteasca daca ar fi ajuns cu bine la Katyn a fost citit la funeraliile sale, o lume intreaga considerandu-l testamentul sau politic. Multi cred ca ipoteza asasinatului politic cade exact din acest motiv – pentru ca discursul a fost citit si l-a aflat o lume intreaga.
Dar… putea Putin permite asa ceva? Isi putea permite “adevaratul tar al Rusiei” sa fie infruntat de seful unui fost stat vasal? Cei care cred ca “a fost mana FSB-ului” sunt convinsi ca Putin a vrut sa trimita nu doar Poloniei, ci lumii intregi un avertisment: “Nu va puneti cu mine!”. Si ca a reusit.
E de vina elita globalista?
Trebuie spus ca nostalgicii URSS-ului nu sunt singurii care ar fi avut interesul sa-l distruga pe Lech Kaczynski. Presedintele polonez isi facuse destui dusmani si in Vest. Iar aici, lista celor care ar avea de castigat este foarte lunga. Sa amintim ca Polonia este singura tara din UE care nu a fost afectata de recesiune si care nu are (inca!) nevoie de imprumuturi de la FMI pentru a o scoate la capat. Mai mult chiar, presedintele Kaczynski se oferise ca Polonia sa imprumute FMI-ul. Iar voci care acuza FMI-ul ca a orchestrat intrarea Occidentului in criza (sau macar ca a turnat gaz pe foc, adica a agravat criza deja izbucnita) sunt destule.
De exemplu, Mijmir Hampl, viceguvernatorul Bancii Centrale a Cehiei. Neincrederea fratilor Kaczynski in sistemul bancar este de notorietate publica: Jaroslaw, fostul premier si fratele cu 45 de minute mai mare al presedintelui decedat, prefera sa-si tina banii sub saltea, mai degraba decat la vreo banca. Lista celor care ar fi vrut sa scape de Lech Kaczynski ar fi incompleta daca nu ar fi mentionate si companiile medico-farmaceutice.
Intr-o Europa obsedata de gripa aviara si cea porcina, presedintele Kaczynski si-a afirmat in repetate randuri convingerea ca amploarea epidemiilor si pandemiilor din ultimii ani a fost deliberat exagerata de cei care au obtinut castiguri grase din vanzarea vaccinurilor. Iar evolutia epidemiei de gripa porcina, fata de previziunile apocaliptice initiale, a aratat ca avea dreptate.
TU 154, “prajit” cu microunde?
Sa lasam – fara a putea avea pretentia de a fi epuizat – lista celor care ar avea motive sa rasufle usurati ca au scapat de incomodul si incapabilul de compromisuri Lech Kaczynski. Adica sa lasam intrebarile “Cine?” si “De ce?” pentru a ne ocupa de “Cum?”. Din noianul de ipoteze pe aceasta tema care au invadat Internetul si presa scrisa vom enumera doar doua, pentru ca sunt cele mai plauzibile. Prima ar fi cea a folosirii radiatiei electromagnetice, mai exact a unui fascicul de microunde care a “prajit” aparatura de control a avionului.
Cu un avion care nu mai poate fi controlat si cu aparatura de bord care nu functioneaza, nu este de mirare ca avionul prezidential polonez s-a prabusit “din prima”. Pentru ca, din analiza “cutiilor negre” s-a dovedit ca nu au existat patru incercari nereusite de aterizare, ci numai una singura – cea fatala. Oricat ar parea de incredibil, tehnologia care poate poate incapacita nu doar un aparat de zbor, ci orase intregi exista, si inca nu de ieri – de azi. De astfel de arme cu microunde dispun Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franta si multe alte tari.
O prima prezentare a armelor cu microunde a aparut inca de acum un deceniu in paginile revistei “New Scientist”. Iar sistemele AESA (Active Electronically Scanned Array Radar) nu sunt foarte greu de construit, fiind derivate, asa cum le arata si numele, din banalele radare de bord. Mai mult chiar, in anul 2008 ziarul “Pravda” scria negru pe alb ca Rusia dispune, in prezent, de cea mai puternica arma electromagnetica vreodata construita.
“Dispozitivul genereaza o putere imensa, de ordinul miliardelor de wati, si totul la niste dimensiuni extreme de reduse pentru un asemenea generator”, se lauda Ghennadi Mesiiat, vicepresedinte al Academiei Ruse si director al Institutului de Fizica Lebedev. Conform Ministerului Apararii de la Varsovia, rusii au testat asemenea arme electromagnetice… in zona Smolensk!
“Lampa lui Ilici” in varianta conspirationista
Dar nici macar nu era nevoie de astfel de echipamente sofisticate pentru ca un avion sa fie “ajutat” sa nu nimereasca pista aeroportului militar din Smolensk, in conditiile unei vizibilitati de cel mult 400 de metri. Acelasi rezultat poate fi obtinut printr-o metoda cu mult mai banala: “umbland” la niste becuri. Ce e drept, nu este vorba de orice becuri, ci de becurile proiectoarelor care marginesc orice pista de aterizare. Si care proiectoare sunt astfel construite incat sa-i indice pilotului daca se afla sau nu pe panta corecta de coborare.
Departe de a fi hazardata, ipoteza este serios luata in consideratie de procurorii militari polonezi care ancheteaza moartea presedintelui Kaczynski. Intr-un recent interviu acordat agentiei poloneze PAP, colonelul Zbigniew Rzepa declara ca investigheaza aceasta pista. Conform depozitiei unor martori oculari, la putina vreme dupa catastrofa – dar inainte de venirea premierului Putin (numit in fruntea comisiei rusesti de ancheta de insusi presedintele Dimitri Medvedev) la fata locului, becurile din proiectoarele de pe merginea pistei erau schimbate de zor.
Cu unele noi, semn ca in timpul catastrofei (cand mai era si ceata) acestea nu functionau. Faptul ca rusii s-au grabit sa interzica accesul in zona accidentului si sa ridice toate dovezile nu face decat sa alimenteze suspiciunile in acest sens. Ca si cum numirea lui Putin in fruntea comisiei de ancheta nu ar fi fost de ajuns… ori faptul ca anchetatorii rusi s-au antepronuntat, vorbind inca din primele ore de “eroare umana”. Multe dintre cele afirmate atunci au fast dezmintite de fapte. De exemplu, afirmatia ca “pilotul polonez vorbea foarte prost ruseste si nu a putut comunica eficient cu turnul de control”. Comandantul aeronavei prezidentiale, Arkadius Protasiuk, stapanea la perfectie atat engleza cat si rusa.
O premonitie, doua premonitii…
“Eu, cand voi cadea, voi cadea cu avionul, pentru ca altfel nu pot fi doborat”. Afirmatia ii apartine chiar presedintelui Kaczynski si a fost facuta in timpul unui interviu acordat postului de televiziune TVP. Iar postul de televiziune georgian Imedi anticipa, pe data de 13 martie, ca presedintele polonez va muri intr-un accident de avion.
In timpul razboiului ruso-georgian, cand Kaczynski, impreuna cu alti lideri din fosta sfera de influenta sovietica, s-a dus la Tbilisi pentru a-si exprima sustinerea fata de Georgia si presedintele Saakasvili, avionul in care se afla a fost atacat de armata rusa. Coincidenta?
In loc de incheiere
Luni, 26 aprilie 2010, fostul premier Jaroslaw Kaczynski si-a depus candidatura in alegerile prezidentiale programate sa aiba loc pe 20 iunie. Favoritul cursei este actualul presedinte interimar Bronislaw Komorowski, provenit din partidul premierului Donald Tusk, dar nu-i exclus ca rezultatul sa fie surprinzator, sub impactul dramei familiei Kaczynski.
Exista precedente de acest fel: in Olanda, partidul unui politician relativ obscur, Pym Fortuin, a ajuns la guvernare dupa asasinarea liderului in 2002, iar in Romania schimbarea politica din 1996 a avut printre cauze si decesul Seniorului Corneliu Coposu.
La inceputul anului 2007 Polonia era zguduita de un scandal de amploare: presedintele Kazynski desfiinta serviciul de informatii al armatei poloneze si il recladea din temelii. Un raport bomba, alcatuit de Antoni Macierewicz, scotea la iveala toate mizeriile petrecute intre 1991 si 2007 in serviciile secrete ale armatei (WSI) – inclusiv pastrarea unor legaturi dubioase cu serviciile de informatii ruse. Cea mai puternica acuzatie din raportul Macierewicz: penetrarea spionajului militar polonez de serviciile secrete ruse. Scandalul din 2007 de la Varsovia a dus la o curatare a spionajului polonez si la eliminarea agentilor rusi.
Raportul Macierewicz a dus la inceperea unor actiuni juridice cu acuzatii de spionaj împotriva intereselor de aparare ale Republicii Polone, dezvaluirea de secrete de stat, inducerea în eroare a organelor de stat poloneze prin transmiterea de informatii false de importanta esentiala pentru Republica Polona. Raportul acuza WSI ca nu si-au îndeplinit obligatiile legale: în toata perioada existentei lor, WSI nu au fost în stare sa prinda nici un singur spion rus.
O alta dezvaluire soc a raportului Macierewicz era ca spionajul militar polonez a fost dominat de ofiteri instruiti la Moscova – toti acestia fiind indepartati. Socurile acestui raport de peste 360 de pagini (publicat integral de Kaczynski pe pagina de internet a presedintiei poloneze) nu se opreau aici: serviciile secrete ale armatei poloneze au fost acuzate ca s-au implicat in traficul de arme, ca au avut legaturi cu mafia rusa si cu organizatiile teroriste arabe. Mai mult, WSI s-a implicat in activitati economice, a folosit vechi agenti ai serviciilor comuniste si a incercat sa acopere trecutul acestora. WSI mai era acuzat ca a introdus agenti in mass-media, in mediul politic si in cel economic.
Reactii adverse
Raportul Macierewicz a starnit reactii aprige in societatea poloneza. Unul dintre cei mai acerbi critici a fost ex-presedintele Lech Walesa (care ulterior avea sa fie deconspirat ca agent al serviciilor de informatii comuniste sub numele de cod Bolek). Walesa declara in februarie 2007: “Sunt multe lucruri pe care le putem critica de la inceputul anilor ’90. Pe atunci nu aveam inca o tara libera, nu exista o constitutie, nu existau structuri”. Walesa a sustinut ca liderii Solidaritatii care au preluat conducerea Poloniei au facut tot posibilul sa evite haosul. Fostul presedinte polonez l-a criticat pe presedintele Kaczynski pentru publicarea raportului ce incrimina WSI, spunand ca acesta ar fi cunoscut inca din anii ’90 situatia, insa nu a actionat atunci. Walesa a precizat ca raportul Macierewicz nu a fost unul obiectiv si a descris desfiintarea WSI ca pe o amenintare la adresa securitatii nationale a Poloniei.
Eu, iubite cetitoriule, nicăirea n-am aflatŭ nici un istoric, nici latin, nici leah, nici ungur, şi viiaţa mea, Dumnezeu ştie, cu ce dragoste pururea la istorii, iată şi pănă la această vârstă, acum şi slăbită. De acéste basne să dea seama ei şi de această ocară. Nici ieste şagă a scrie ocară vécinică unui neam, că scrisoarea ieste un lucru vécinicŭ. Cândŭ ocărăsc într-o zi pre cineva, ieste greu a răbda, dară în véci? Eu voi da seama de ale méle, câte scriu. Făcutu-ţ-am izvod dintăiaşi dată de mari şi vestiţi istorici mărturii, a cărora trăiescŭ şi acum scrisorile în lume şi vor trăi în véci. Şi aşa am nevoit, să nu-mi fie grijă, de-ar cădea această carte ori pre a cui mână şi din streini, carii de-amăruntul cearcă zmintélile istoricilor. Pre dânşii am urmat, care vezi în izvod, ei pavăţa, ei suntŭ povaţa mea, ei răspundŭ şi pizmaşilor neamului acestor ţări şi zavistnicilor. Putérnicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, să-ţi dăruiască după acéste cumplite vremi anilor noştri, cânduva şi mai slobode veacuri, întru care, pe lângă alte trebi, să aibi vréme şi cu cetitul cărţilor a face iscusită zăbavă, că nu ieste alta şi mai frumoasă şi mai de folos în toată viiaţa omului zăbavă decâtŭ cetitul cărţilor. Cu cetitul cărţilor cunoaştem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul laudă îi facem pentru toate ale lui cătră noi bunătăţi, cu cetitul pentru greşalele noastre milostiv îl aflăm. Din Scriptură înţelégem minunate şi vécinice fapte puterii lui, facem fericită viiaţa, agonisim nemuritoriŭ nume. Sângur Mântuitorul nostru, domnul şi Dumnezeu Hristos, ne învaţă, zicândŭ: Čńďèňŕèňĺ ďèńŕíiŕ, adecă: Cercaţi scripturile. Scriptura departe lucruri de ochii noştri ne învaţă, cu acéle trecute vrémi să pricépem céle viitoare. Citéşte cu sănătate această a noastră cu dragoste osteneală.
De toate fericii şi daruri de la Dumnezeu voitoriŭ
Miron Costin, care am fost logofăt mare în Moldova