Ucraina ar trebui să se gândească și la problemele de ordin tehnic și juridic pe care le va ridica victoria împotriva Rusiei

”Pachetul de victorie ucraineană”: o conversație cu Yaroslav Hrytsak, doctor în istorie.

Ce se va întâmpla cu criminalii și colaboraționiștii Rusiei ?

În prezent, Ucraina nu ar trebui doar să dezvolte în mod activ, un plan pentru înfrângerea invadatorilor ruși, ci să se și gândească la problemele de ordin tehnic și juridic pe care le va ridica victoria împotriva Rusiei, atât pe arena internațională cât și pe cea internă. 

„Cred că ar trebui să dezvoltăm în mod activ un proiect pentru victoria noastră. Trebuie să promovăm suficient de mult acest proiect pentru a-l aduce în Occident. Când va veni timpul ca Rusia să se predea, ea va încerca să dicteze condițiile capitulării. Când se va discuta despre aceste condiții, trebuie neapărat să răsune o voce ucraineană puternică”, explică Yaroslav Hrytsak, istoric și publicist ucrainean, profesor la Universitatea Catolică din Ucraina, pentru https://www.kyivpost.com., preluat de https://podul.ro.

”A fi pro-rus înseamnă aproape același lucru cu a nu te spăla pe dinți”

În prezent, vocea Kremlinului în Occident a început să slăbească rapid. Fondurile uriașe care au fost investite în propaganda rusă din străinătate s-au pierdut aproape complet și irevocabil.

La urma urmei, propaganda funcționează atunci când este însoțită și confirmată de realitate. Iar realitatea de acum este că Rusia a declanșat o invazie sângeroasă la scară largă a teritoriului Ucrainei.

”Propaganda rusă nu mai poate convinge. Deocamdată, a fi pro-rus înseamnă aproape același lucru cu a nu te spăla pe dinți dimineața. Astăzi, propaganda rusă care operează pe teritoriul Federației Ruse se amplifică prin intermediul consumului gospodăresc. O întrebare este dacă ea mai funcționează în teritoriile ucrainene recent ocupate. Acest lucru nu este încă cunoscut cu siguranță, totuși, presupun că propaganda rusă a încetat complet să funcționeze în Ucraina. Putin a distrus roadele propagandei sale cu rachete rusești”, a spus Hrytsak.

Situația era cu totul alta în urmă cu opt ani, când Rusia a anexat Crimeea și a ocupat teritoriile din estul Ucrainei, revărsând o susținută și agresivă propagandă pro-rusă. Treptat, acest lucru a șters identitatea națională din mintea cetățenilor ucraineni care au rămas să trăiască în ocupație.

Cu toate acestea, problema recuperării și restabilirii acestei identități după eliberarea teritoriilor nu este de o importanță capitală în acest moment.

La urma urmei, problema nu poate fi rezolvată rapid. Inevitabil, procesul de recuperare va avea loc treptat și în principal datorită schimbării generațiilor. 

Catharsis: sistemul judiciar și comisia adevărului în teritoriile eliberate de sub ocupația rusească 

Potrivit istoricului Yaroslav Hrytsak, după eliberarea zonelor care au fost ocupate de trupele rusești, în primul rând este necesar să se creeze o instanță de justiție. Apoi vor fi identificați cu acuratețe infractorii și vor fi duși în fața justiției. În plus, ar trebui introduse restricții privind drepturile tuturor celor care au participat la organismele guvernamentale impuse de Rusia pe teritoriul Ucrainei.

Potrivit profesorului, de exemplu, instanța le poate retrage celor în cauză dreptul de a ocupa funcții în orice instituții guvernamentale, existând și posibilitatea de a le interzice să participe la alegeri pentru o perioadă de cel puțin 10 ani.  

Al doilea pas ar trebui să fie înființarea unei Comisii pentru Adevăr și Reconciliere, așa cum s-a întâmplat în Africa de Sud, în 1996. Această comisie a fost angajată în investigarea crimelor politice din perioada Apartheid-ului. 

Potrivit lui Hrytsak, acesta ar trebui să fie un proces de probă. Infractorului i se dă de ales – închisoare sau comisie. Dacă o alege pe cea din urmă, trebuie să-și mărturisească toate crimele în fața victimelor și a presei.

”Ceea ce se numește Catharsis trebuie să se întâmple. Adică trebuie să existe ceva pentru ca toți cei responsabili să înțeleagă ce s-a întâmplat cu adevărat. Iar justiția ar trebui să se facă exclusiv în cadrul legii”, subliniază Hrytsak.

Cum prevenim instalarea unui regim autoritar și răbufnirea unui război civil după victoria Ucrainei în războiul cu Rusia 

Știm cu siguranță că mulți oameni care au poziții pro-ucrainene au rămas în continuare să locuiască în teritoriile ocupate în acest an. În același timp, nimeni nu-i va împiedica pe cei care au opinii pro-ruse să plece împreună cu trupele Rusiei.

Cu toate acestea, potrivit lui Hrytsak, alți cetățeni pot fi atrofiați politic. La urma urmei, aceștia pot accepta orice conducere politică care se dovedește a fi puternică. Însă ceea ce contează nu este doar puterea conducerii politice, ci eficiența acesteia. 

”Avem nevoie de un guvern care să poată face reforme politice și economice. Presupun că investițiile uriașe în reconstrucție vor fi direcționate către regiunile eliberate de sub ocupația rusească. Și acolo unde sunt investiții, sunt oportunități, dar și tentații uriașe. În Occident se discută deja condițiile în care Ucraina va primi acești bani. Până la urmă, oficialii occidentali văd deja pericolul sub forma corupției și a oligarhilor”, explică publicistul.

Prin urmare, acum este important să se formeze un „Pachet de victorie” – o listă de măsuri care să asigure prosperitatea Ucrainei în viitor și să reducă riscurile dezvoltării conflictelor interne, precum și riscul apariției unui regim autoritar.

„Mi-e teamă că, după victorie, societatea ucraineană se va confrunta cu o dispută mai acută – cine a făcut mai mult de dragul victoriei. La urma urmei, toată lumea știe că victoria are mulți părinți, iar înfrângerea are unul. Și când alegătorii vor începe să lupte, o vor face pentru cei care au făcut mai mult și sunt mai puțin de vină”, punctează Yaroslav Hrytsak.

Un exemplu izbitor de încurajare și incitare a unui astfel de conflict intern este rezultatul războiului greco-persan. Când un mic trib de greci a învins imensul imperiu al perșilor și a fost foarte mândru de el. Cu toate acestea, la 20 de ani după aceea, a început războiul grecesc dintre Atena și Sparta. A durat mai mult și a fost mai violent decât războiul cu perșii.

„A câștiga un război nu înseamnă deloc sfârșitul războiului. Și victoria poate duce la războaie civile, războaie în jurul modului în care ne vedem viitorul. Cred că este deja necesar să lucrăm pentru a preveni așa ceva”, subliniază doctorul în Științe Istorice. Prin urmare, problemele tehnice precum formarea de noi proiecte politice – care ar putea reprezenta o adevărată contrapondere la președintele Volodymyr Zelensky – sunt acum deosebit de importante.

”Zelensky, care merită tot respectul, trebuie să aibă o contrapondere politică, altfel vor fi din nou amenințări la adresa regimului autoritar. Vreau ca, în sfârșit, Ucraina să aibă un sistem bipartit și ca acesta să existe permanent. Pentru că noi nu am avut partide care să dureze mai mult de 10 ani. În această situație, conflictele sunt inevitabile, dar pentru ca acestea să nu degenereze într-o confruntare civilă acută, avem nevoie de un paratrăsnet – o luptă politică normală în societate”, spune Hrytsak.Este posibil să se creeze un sistem de contrapondere a sistemelor politice, în primul rând, datorită reformei judiciare. E nevoie de un sistem independent nu doar de ingerința autorităților, ci în general independent de oricine altcineva.

„Deși nu este cazul, nu văd cum va avea Ucraina energia necesară pentru a ne reface și reconstrui țara. După cum îmi spun economiștii, 75% din rentabilitatea investiției în Ucraina vine de la oameni care abia sunt la început de drum în afaceri. Statul trebuie să creeze condiții pentru antreprenori. În schimb, vedem că, recent, autoritățile au făcut multe pentru a face antreprenoriatul periculos, a conchis Hrytsak.

Publicitate

Cea mai neseparată dintre puterile statului român

Justiția, cea mai neseparată dintre puterile statului român!

“Cine are cătuşele, are puterea”! De câte ori nu am auzit afirmaţia asta rostită ca o axiomă a vremurilor pe care le trăim.

În epoca post decembristă, primul care a avut cinismul să preia conceptul de la comuniştii lui Ceauşescu şi şa-l adapteze vremurilor noi a fost Traian Băsescu.

Dimpreună cu Monica Macovei, Traian Băsescu a promovat-o în vârful parchetului general pe Laura Kovesi, punând astfel bazele unei justiţii oligarhice în România, biciul democraţiei originale năşită cu ceva ani în urmă de Ion Iliescu, scrie https://www.conteledesaintgermain.ro/justitia-cea-mai-neseparata-dintre-puterile-statului-roman.

La comandă cu magistraţi şantajabili, beneficiind în tribunale de culoare operative asigurate de serviciile secrete (aşa cum declara mai târziu generalul SRI Dumitru Dumbravă), înarmată cu arsenalul de înmuiat conştiinţe al arhivei SIPA, noua justiţie “liberă şi independentă” creată de Băsescu şi Macovei s-a pus pe treabă.

Peşti mari, trofee de impresionat “lumea liberă”, au început să apară în vitrina noii poliţii politice a României. Astfel, adversarii lui Traian Băsescu erau scoşi din joc unul câte unul. Simulacre oribile, în numele “justiţiei oarbe”, i-au aruncat în puşcărie pe Adrian Năstase, Dan Voiculescu, Decebal Traian Remeş etc. Şi, ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, pe toate aceste mârşăvii s-a mai ridicat şi un altar păgân de proslăvire euroatlantică: acela al “zeiţei anticorupţie”.

Apoi a urmat mandatul lui Klaus Iohannis! Nu doar că nimic din ce era strâmb nu s-a îndreptat în justiţia românească, dar răul a fost perfecţionat şi dus mai departe. Vitrina de trofee s-a îmbogăţit cu capetele lui Toni Greblă, Victor Ponta şi Liviu Dragnea, iar printre magistraţii instalaţi la comanda marilor instituţii de făcut dreptate au apărut  figuri emblematice de obedienţi oportunişti: Livia Stanciu şi Augustin Lazăr.

Să nu mai întârziem însă asupra trecutului, căci prezentul ne presează. Pus pe depăşit orice recorduri în materie de batjocorire a justiţiei, el aduce în actualitate noi ticăloşii instrumentate, pentru prospeţime, de noi ticăloşi.

Ministrul actual Stelian Ion este unul din această galerie. A venit, presetat de cei care i-au spart codul etic şi-l hackeresc, cu aceeaşi urgenţă distructivă cu care-şi pornise buldozerul intenţiilor demolatoare şi predecesorul său Cătălin Predoiu: desfiinţarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ).

Merită pusă o întrebare: i-ar fi cercetat şi pus sub acuzare, vreodată, pe Negulescu de la DNA Ploiesti şi pe Man de la DNA Oradea, DNA-ul central condus de Laura Kovesi, cel care, înainte de înfiinţarea SIIJ, răspundea, chipurile, de cercetarea abuzurilor magistraţilor? Niciodată! Pentru că, aşa cum bine se spune, “o mână spală pe alta” şi “corb la corb nu-şi scoate ochii”.

De-asta e nevoie de secţia independentă. Tocmai pentru ca magistraţii – unealtă să ştie că abuzurile lor la comandă politică pot să-i şi coste, nu doar să le aducă privilegii.

Sigur, până acum SIIJ nu a făcut mare brânză! Cu o Portocală nu se face primăvară  Dosarul Laurei Kovesi zace acolo de mai bine de un an, iar dosarul procurorului care a fost preşedinte al Secţiei de Votare de la Sectorul 1 nu a ajuns nici măcar în stadiul de audiere a principalului suspect.

Dar dacă rezultatele acestei secţii nu sunt pe măsura aşteptărilor trebuie să o desfiinţăm? Atunci hai să desfiinţăm şi ministerul invăţământului, şi ministerul sănătăţii, şi, în principiu, întreg guvernul actual!

Nu ar fi mai productiv ca SIIJ să fie întărită cu personal, mijloace tehnice şi sprijin instituţional pentru a fi ajutată astfel să performeze?

Motivul pentru care Stelian Ion (ca şi Cătălin Predoiu înaintea lui), urăşte SIIJ este unul evident: lipsa influenţei politice asupra acestei secţii. Tocmai acum, când ai lui sunt la putere şi le-ar prinde atât de bine să asmută procurori şi judecători “cu naşu’n suflet” asupra “jegoşilor” care-i contestă, aceşti justiţiari să fie timoraţi?

De fapt, cu mici excepţii (SIIJ, Secţia de Judecători a CSM), comanda doctrinară şi strategică pe justiţie în România e tot la Monica Macovei. Această persoană fanatică, profund tarată de trecut, a ajuns principalul releu sorosist la Bucureşti.  Ea trage sforile justiţiei din umbră, ea transmite priorităţi şi direcţii de urmat, ea va fi eminenţa cenuşie a Laurei Kovesi la Parchetul European, ea dirijează prin interpuşi secţia de procurori a CSM, ea e principalul deţinător şi beneficiar al secretelor compromiţătoare din arhiva SIPA, ea, prin intermediul USR – Plus, visează să o impună candidat la preşedinţia României, în 2024, pe marea ei descoperire Laura Kovesi. Şi tot ea, Monica Macovei, după exemplul mentorului, cu “open society”, a creat în România tot felul de asociaţii şi ONG-uri obscure de magistraţi pe care-i ţine în lesă şi pe care, în momente decisive, îi activează propagandistic, îi aruncă în luptă.

S-a reconfirmat asta recent, când, pentru proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ şi pentru încălcarea referendumului “fără ordonanţe de urgenţă în justiţie”, Stelian Ion şi-a atras critici dure din partea celor mai importante şi respectate asociaţii profesionale din branşă: AMR (Asociația Magistraților din România), AJADO (Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului) și APR (Asociația Procurorilor din România).

Ce să vezi, câteva zile mai târziu au fost scoase de la cutie şi două asociaţii sorosisto – macoviste de care nici nu auzisem până acum (Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție), pentru a-l susţine frenetic pe Stelian Ion în demersurile lui “reformatoare”.

S-a format în justiţia română post – decembristă o cloacă, alcătuită din magistraţi roşii reevaluaţi şi din odraslele lor cu ADN securistic, care ar trebui prioritar asanată de nişte guvernanţi patrioţi. Până la apariţia acestora însă nu ne rămâne decât să privim, ca la episoadele unui serial inspirat din George Orwell, cum o mână de politruci mediocri se joacă de-a justiţia, de-a puterea, de-a destinul cu un ditamai poporul inert, cu o ditamai fermă a unor animale letargice.

Cred, totuşi,că ar fi momentul să ni se spună cu cifre şi cu nume cam care este componenţa şi reprezentativitatea asociaţiilor din justiţie mai sus pomenite. Să ne lămurim şi noi, după apartenenţa la aceste ONG-uri a câtorva membri cu notorietate, ce valori servesc ele, real, nu declarativ.

Îmi permit, în acest scop, să sugerez câteva nume: Vasilică Dănileţ, Camelia Bogdan, Ionuţ Matei, Carmen Lăncrănjan. Aceştia, căror asociaţii aparţin? Şi câţi membri numără acele asociaţii?

Justiţia este, azi, puterea din România care a subjugat, prin cătuşe, toate celelalte puteri ale statului. Asta nu-i conferă prestigiu ci o transformă într-o construcţie malefică, deturnată de la scopul ei democratic, de care profită cei care o controlează.

Organismul societăţii noastre începe să fie copleşit de viruşii macovisto – băsisto – iohannişti plantaţi anume în instituţiile vitale ale justiţiei. O astfel de infecţie e mai greu de lichidat din afară. Principalul rol în eradicarea sa trebuie să-l aibă anticorpii. Adică celulele interne, de bază ale structurii: judecătorii, procurorii, avocaţii.

Monica Macovei, Laura Kovesi, Stelian Ion, Klaus Iohannis – iată exponenţii răului profund al celei mai neseparate dintre puterile statului român actual.

Arhiva SIPA trebuie scoasă din joc şi neutralizată. Cei care au profitat şi încă profită de pe urma ei trebuie pedepsiţi conform legii. SIIJ trebuie ranforsată şi eficientizată. Iar adevăraţii magistraţi din România trebuie să-şi onoreze statutul şi să devină anticorpii autentici, puternici, vindecători ai sistemului.

Doar aşa ne putem face bine ca societate!

Altfel, subjugaţi de tehnica serviciilor secrete şi de cătuşele unei justiţii deturnate, va trebui să suportăm la nesfârşit guvernanţi falimentari, precum cei de azi.

Eurostat : UE a înregistrat progrese notabile în obiectivele sale de dezvoltare durabilă

 

 

 

Dezvoltarea durabilă este ferm ancorată în tratatele europene și este  în centrul politicii europene de mult timp.Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și cele 17 obiective ale sale de dezvoltare durabilă (ODD), adoptate de Adunarea Generală a ONU în septembrie 2015, au dat un nou impuls eforturilor globale de realizare a dezvoltării durabile.UE este angajată pe deplin să joace un rol activ pentru a maximiza progresul în direcția obiectivelor de dezvoltare durabilă. 

Uniunea Europeană a înregistrat progrese în ceea ce privește aproape toate obiectivele de dezvoltare durabilă în ultimii cinci ani, arată un raport publicat luni de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, comentat de   https://europunkt.ro/date-eurostat-ue-a-inregistrat-progrese-notabile Raportul intitulat „Dezvoltarea durabilă în Uniunea Europeană — Raport de monitorizare privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii ODD în contextul UE — ediția 2020” oferă o prezentare statistică a progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) în UE.

Această publicație este a patra dintre rapoartele periodice ale Eurostat care monitorizează progresele realizate către ODD în contextul UE. Analiza  se bazează pe setul de indicatori EU .Setul de indicatori urmăriți cuprinde aproximativ 100 de indicatori. Raportul de monitorizare oferă o prezentare statistică a tendințelor  în UE pe termen scurt  și   pe termen lung .

În special, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului„Pace, justiție și instituții puternice”, dar raportul prezintă, de asemenea, evoluții pozitive importante în ceea ce privește obiectivele „Fără sărăcie”, „Sănătate și bunăstare”, „Fără foamete” și „Condiții de muncă decente și creștere economică”.S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește realizarea de „Orașe și comunități durabile”, „Educație de calitate”, „Parteneriate pentru obiective”, „Consum și producție responsabile”, „Energie accesibilă ca preț și curată”, „Reducerea inegalităților”, „Viața terestră” și „Industrie, inovare și infrastructură”.

În schimb, raportul relevă că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atinge ODD în materie de „Politici climatice” și „Egalitate de gen”.Durabilitatea este un obiectiv fundamental al UE și o prioritate clară a Comisiei von der Leyen.

Toate politicile Comisiei, cum ar fi tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor, contribuie la realizarea ODD.

Începând din acest an, progresele înregistrate de statele membre în direcția ODD sunt integrate în semestrul european, cu o evaluare sintetică și o anexă specifică în fiecare raport de țară, care stabilesc performanța în materie de ODD a fiecărui stat membru în parte și tendința din ultimii cinci ani.